Caută doctor

Etichetă: serotonina

06/12/2018

Studiile realizate de către specialişti au demonstrat că sunătoarea stimulează activitatea creierului şi prelungeşte efectele serotononei şi noradrenalinei într-un mod asemănător cu cel al antidepresivelor standard, dar cu mult mai puţine efecte adverse.

Pornind de la aceste proprietăţi, fitoterapeuţii o recomandă inclusiv pentru tratarea obezităţii.

Chiar dacă nu are capacitatea de a arde grăsimile, sunătoarea poate fi de mare ajutor în curele de slăbire, deoarece conferă o stare de tonus psihic şi reduce simţitor suferinţa produsă de reducerea cantităţii de hrană.

De asemenea, creează dispoziţie pentru o viaţă activă şi pentru sport, potenţând astfel premisele pentru adoptarea unui nou stil de viaţă şi nu doar pentru pierderea câtorva kilograme.

Practic, această plantă are capacitatea de a determina creşterea cantităţii de serotonină (substanţă care asigura buna dispoziţie), creşterea cantităţii de dopamină şi noradrenalină, (neurotransmiţători responsabili de menţinerea unei stări de spirit pozitive) şi scăderea nivelului de cortizon – hormon al stresului, spun specialiştii.

09/08/2018

Carnea de peşte, în special cea de somon, ar trebui consumată cel puţin de două ori pe săptămână datorită calităţilor deosebite pe care le posedă. Pe lângă acizii graşi omega 3 (100 de grame de somon asigură 80% din necesarul zilnic) care sunt extrem de benefici pentru sănătate, somonul mai conţine alte două elemente extrem de importante.

Acestea sunt: triptofanul, un aminoacid esenţial care stimulează producţia de serotonină (96% din necesarul zilnic) şi vitamina D, care menţine normal nivelul de calciu şi de fosfor din organism (94% din necesarul zilnic).

Pentru a beneficia de toate aceste calităţi trebuie să ştii să alegi carnea cea mai sănătoasă. Spre exemplu, somonul nu are în mod natural culoarea roşu aprins, aşa cum îl vezi în general în supermarket. Cu cât carnea de soman este mai sănătoasă şi mai grasă, cu atât culoarea este mai palidă. De asemenea, dungile albe de grăsime sunt un indicator bun care ne relevă faptul că nu a fost adăugat deloc colorant alimentar în peşte.

Culoarea somonului nu este însă un indicator de prospeţime. În general somonul pe care îl găseşti în magazine este crescut în ferme, existând posibilitatea să fi fost congelat, în prealabil, pentru

13/03/2018

Cojile de banană conţin o cantitate mare de fibre solubile şi insolubile, care sunt cunoscute pentru stimularea procesului de digestie şi pentru inducerea senzaţiei de saturaţie. Nu numai că vei mânca mai puţin după ce vei începe să bei ceai din coajă de banană, ci vei preveni poftele pentru alimente nesănătoase. În plus, va stimula metabolismul ca să ardă mai multe calorii şi, în acelaşi timp, te va energiza.

De asemenea, acest tip de ceai te ajuta să ai un somn odihnitor. Triptofanul conţinut de cojile de banană, induce o stare de somnolenţă şi previne astfel insomnia. În plus, deoarece triptofanul are efect şi asupra nivelului de serotonină, iar aceasta, la rândul său, îmbunătăţeşte calitatea somnului, te vei odihni mult mai bine.

Pe lângă toate acestea, ceaiul din coajă de banană ne protejează de cancer, boli de inimă şi scade colesterolul rău din organism.

Iată cum se prepară ceaiul din coajă de banană:

Ai nevoie de 150 ml apa şi o coajă de banană. Pune într-un ibric apa la fiert şi apoi, când aceasta fierbe, adaugă coaja de banană. După ce a fiert, acoperă vasul cu o farfurie şi apoi îndepărtează-l de pe foc, lăsând-ul zece minute să

30/01/2018

Oamenii sunt de departe cele mai evoluate fiinţe sociale, iar cercetătorii sugerează, după zeci de ani de cercetări, că evoluţia inteligenţei sociale a omului a avut la bază o simplă chimie cerebrală.

Creierul uman a început să-şi schimbe chimia şi conexiunile din momentul în care primii oameni au devenit bipezi, au început să utilizeze unelte sau să dezvolte reţele sociale mai complexe, în urmă cu sase milioane de ani, cu mult timp înainte de creşterea dimensiunii creierului.

Oamenii de ştiinţă au analizat probe de creier din cadrul băncilor de creier şi a grădinilor zoologice de la şase specii care au murit din cauze naturale: om, capucinul cafeniu, macac, porc, babuinul cafeniu, gorila şi cimpanzeul.

Rezultatele au arătat faptul că, atât creierul oamenilor cât şi cel al maimuţelor au un nivel ridicat de serotonină şi neuropeptide Y în bazele ganglionale. Însă alte studii recente au demonstrat că oamenii au un nivel mult mai ridicat de dopamină – substanţa chimică asociată ”stimulării”- în cadrul striatului.

Pe lângă acest fapt, oamenii au un nivel mai scăzut de acetilcolină, o chimicală neuronală asociată comportamentului de dominanţă te

19/01/2018

Cât suntem tineri lucrurile par să mergă excelent, organismul fiind capabil în această perioadă să compenseze un stil de viaţă mai puţin echilibrat.

Oamenii de ştiinţă au realizat mai multe studii care au scos la suprafaţă faptul că alimentaţia afectează diferit sanatatea psihică a tinerilor şi a bătrânilor. Aceştia susţin faptul că starea de spirit a tinerilor din grupa de vârstă 18-29 de ani pare să fie cel mai uşor modificată de consumul de carne, pe când după vârsta de 30 de ani fructele şi evitarea alimentelor care activează sistemul nervos sipatic (cafea, alimente cu index glicemic ridicat) sunt cauzatoare de schimbări de viziune asupra lumii.

Practic, dacă până la vârsta de 30 de ani alimentaţia nu provoacă mari neajunsuri, după acest prag este bine să mâncăm foarte sănătos dacă vrem ca sistemul nostru nervos să funcţioneze corect. Nu trebuie să uităm de activitatea fizică, care este şi ea importantă deoarece ajută la formarea de serotonină şi dopamină, care ne aduc zâmbetul pe buze şi gândurile bune.

Pe măsură ce îmbătrânim, radicalii liberi sunt produşi în cantitate mult mai mare şi creşte nevoia de antioxidanţi, care le mai reduce din efecte. Radicalii liberi

21/11/2017

Uleiurile de peşte provin din ţesuturile peştelui gras, cunoscut deopotrivă sub numele de peşte uleios cum ar fi păstrăvul, macroul, tonul, heringul, sardinele şi somonul. Acestea captează atenţia nutriţioniştilor şi a profesioniştilor în domeniul sănătăţii datorită calităţilor sale deosebite.

În cele ce urmează vă vom prezenta efectele benefice pe care le are uleiul de peşte asupra organismului:

◦ Acizii grași omega-3, prezenți în pește, protejează inima foarte bine și sunt benefici pentru a liniști bătăile neregulate ale inimii și a scădea nivelul trigliceridelor, prin urmare, scad riscul de atac de cord și cerebral. ◦ Uleiul de pește este excelent pentru creier, datorită conținutului mare de acizi grași omega-3, care protejează membranele celulare. Celulele nervoase au nevoie de acești acizi pentru a funcționa corespunzător și cercetătorii au ajuns la concluzia că uleiul de pește chiar îmbunătățește memoria și încetinește efectele îmbătrânirii. ◦ Bineînțeles că este imposibil să scazi din greutate fără exerciții fizice și dietă corespunzătoare, dar adăugarea uleiului de pește te va ajuta să accelerezi procesul. Acesta micșorează apetitul și face programul de antrenament mai eficient, pentru

16/10/2017

Emoţiile pot fi constructive, ajutându-ne să ne călim şi să evoluăm sau, dimpotrivă, distructive, afectându-ne atât pe plan psihic, cât şi fizic. Însă, fiecare dintre noi resimţim diferit emoţiile în funcţie de trecutul, povestea de viaţă sau capacitatea noastră intelectuală, dar atunci când ne lăsăm copleşiţi de emoţiile negative, sănătatea noastră poate fi pusa în pericol.

Legatura dintre minte şi corp este cu mult mai puternică decât ne-o putem imagina. Atât gândurile, cat şi emoţiile noastre pot stimula producerea anumitor substanţe care ne pot influenţa sănătatea.

Spre exemplu, serotonina şi dopamina sunt doi hormoni pe care creierul nostru îi secretă atunci când suntem fericiţi, dar ei sunt produşi şi atunci când suntem coplesiţi de emoţii negative, însă, în acest caz, în loc să facă bine organismului, cei doi hormoni duc la durere şi pot determina apariţia unor probleme de sănătate precum hipertensiune sau indigestie.

În rândurile de mai jos vom enumera ce organe pot fi afectate datorită emoţiilor negative:

◦ Furia afectează ficatul în mod semnificativ, iar bolile hepatice pot fi letale;

05/10/2017

Pentru cei nostalgici toamna este cea mai bună perioadă a anului, însă scăderea zilei, a luminii soarelui şi mai ales a temperaturilor, pot provoca aşa numita astenie de toamnă.

Conform specialiştilor, este vorba de un sindrom de tranziţie care apare odată cu schimbarea anotimpului şi ca răspuns al organismului la schimbarile medio-ambientale care alterează bioritmul şi ciclul veghe-somn. Psihologii susţin că principalul responsabil pentru acestă alterare este melatonina, un hormon care, printre altele, reglează somnul şi temperatura corporală.

Producerea de melatonină creşte odată cu reducerea lumii solare iar această creştere duce la o scădere a serotoninei, care este cunoscută ca hormon al fericirii. Rezultatul acestei creşteri a melatoninei şi al scăderii serotoninei este instalarea apatiei, a oboselii, somnolenţei sau a tristeţii.

În cazul în care la aceşti factori hormonali se adaugă schimbările climatice, precum venirea ploilor şi a frigului, reducerea luminii solare, sau integrarea în rutina muncii şi diminuarea contactelor cu prietenii sau familia, consecinţa este astenia de toamnă.

Iată câteva sfaturi simple recomandate de către psihologi pentru a de

09/03/2017

Cafeaua este o băutură foarte plăcută şi revigorantă. Chiar dacă atunci când o gustăm pentru prima oară, pare a avea un gust amărui, odată ce am facut ‘’cunoştinţă’’ cu ea, cu greu vom mai renunţa la această băutură delicioasă. Primul aspect la care se gândesc cei mai mulţi dintre noi atunci când ne trezim dimineaţa este o cească de cafea, însă specialiştii ne avertizează să nu o bem pe stomacul gol. În primul rând, organismul nostru are nevoie de mâncare dimineaţa, în special proteine, pentru a putea produce serotonina care este transformată în melatonină, ajutându-ne astfel să dormim bine noaptea şi să fim energici în timpul zilei. În cazul în care bem cafea înainte de micul dejun, pe lângă afecţiunile de stomac cu care ne putem confrunta în timp, blocăm producerea de serotonină, fapt care poate duce la insomnie şi incapacitatea de a ne odihni corect.

02/12/2016

Serotonina este un neurotransmițător prezent în variate organe incluzând sistemul nervos central, având un rol important în apariția depresiei și a anxietății, datorită dereglărilor chimice pe care le poate produce.

Deficitul de serotonină este legat de depresie, mâncarea peste măsură, insomnie, anxietate şi starea de spirit în general scăzută. Nivelurile de serotonină pot scădea şi din cauza dietelor sărace, predispoziției genetice sau ca urmare a unor alte afecţiuni ale sănătăţii.

Consumul excesiv de alcool şi cofeina poate cauza o scădere a nivelului de serotonină. Cercetările arată că un nivel ridicat al hormonului stresului, cortizolul, va diminua rezerva de serotonină.

O altă cauză frecventă ce reduce serotonina este lipsa de expunerea la soare, mai ales în lunile de iarnă. Razele soarelui sunt necesare organismului prentru a produce vitamina D, care este necesară în crearea serotoninei. Când corpul uman nu primeşte destulă lumină solară, se poate instaura tulburarea de sezon, având ca rezultat starea de spirit proastă și nivelul de energie scăzut.

Producța de serotonină este strâns legată de disponibilitatea aminoacidului L-triptofan și vi