fbpx
Caută doctor

Etichetă: memorie

03/04/2019

Cartoful este un aliment de bază la români, iar acesta are calităţi destule pentru organism dacă este pregătit aşa cum trebuie. Valoarea nutritivă a cartofului este dată de hidrocarburi şi de proteine.

Proteinele din tuberculii cartofului se numără printre cele mai asimilabile proteine vegetale şi sunt recomandate persoanelor cu regim proteic. Datorită conţinutului bogat de elemente minerale, cartoful ajută la menţinerea unui bun echilibru al acidităţii în organism.

De asemenea, cercetările ştiinţifice recente au demonstrat că regimul bogat în cartofi are o influenţă benefică asupra ameliorării memoriei. După ce consumăm o porţie de cartofi, glucoza pe care o conţin aceştia se absoarbe în circa 15 minute, ducând instantaneu la întărirea funcţiilor memoriei.

Până să ajungă pe masa noastră, cartofii trebuie aleşi cu atenţie deoarece există semne care trădează cartofii toxici. Este vorba despre cartofii care sub coajă sunt verzi, nu galbeni.

Cartofii verzi nu numai ca sunt bogaţi în clorofilă, ci au un conţinut ridicat şi de solanină, substanţă dăunătoare organismului uman, care poate produce dureri de cap, ameţeli, greaţă şi vărsături ori deranj stomacal.

29/03/2019

Deshidratarea apare atunci când o persoană pierde destul de multe lichide, astfel încât corpul nu mai are suficiente fluide pentru a-şi îndeplini funcţiile normale. Atunci când simţi senzaţia de sete eşti deja deshidratat.

Ultimile cercetări realizate de către specialişti arată că o deshidratare de doar 1% afectează negativ starea de spirit, atenţia, memoria şi coordonarea motorie. Datele privind deshidratarea la om sunt puţine şi contradictorii, dar se pare că fluidul ţesutului cerebral se împuţinează odată cu deshidratarea, reducând astfel volumul creierului şi afectând temporar funcţia celulară.

O altă mare problemă care apare atunci când eşti deshidratat este că sângele devine mai concentrat şi, la un moment dat, se generează o comandă către rinichi pentru a reţine apa, astfel urinezi mai puţin. Cu cât este mai gros şi mai concentrat sângele, cu atât încearcă mai mult sistemul cardiovascular să compenseze această deficienţă prin creşterea ritmului inimii, pentru a menţine presiunea normală la nivelul vaselor de sânge. Atunci când un organism deshidratat este forţat prin exerciţii fizice intense sau temperaturi mari, riscul de epuizare şi leşin cresc. De asemenea, deficitul de apă impiedică incercările organismului de a regla temperatura

21/01/2019

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia, au descoperit o nouă teorie care explică motivele pentru care oamenii nu au amintiri din primii trei ani de viaţă.

Aceştia susţin că amnezia infantilă ar putea fi provocată de dezvoltarea rapidă a neuronilor în hipocamp, regiunea din creier responsabilă cu memorarea pe termen lung a noilor experienţe.

Astfel, amintirile respective dispar odată cu trecerea timpului, pe măsură ce hipocampul trece prin faza de dezvoltare rapidă ce are loc în copilăria fragedă.

În vreme ce copiii de 2 şi 3 ani îşi pot aminti diverse lucruri pentru o perioadă scurtă, este nevoie de hipocamp pentru a putea stoca informaţiile pe termen lung.

11/12/2018

Din păcate în zilele noastre majoritatea produselor de pe rafturile magazinelor sunt pline de aditivi alimentari foarte periculoşi pentru sănătate.

Spre exemplu, persoanele care consumă alimente ce conţin aspartam – E951 se expun unor riscuri foarte mari. Acesta este o neurotoxină ce conţine metanol, una dintre cele mai nocive otravuri metabolice.

Studiile de până acum au arătat că acest îndulcitor sintetic, utilizat la scară mare, poate fi sursa a zeci de boli – circa 70. Alte cercetări sunt încă în derulare.

Aspartamul este un îndulcitor folosit de obicei în diferite băuturi, datorită faptului că are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât cea a zahărului natural, dar şi în guma de mestecat sau diferite alimente.

Produsele care conţin aspartam pot provoca cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, dificultăţi de concetrare şi menţinere a atenţiei, ameţeli, oboseală şi palpitaţii, lipsă de calciu sau scăderea acuităţii senzoriale (miros, gust, pipait, sensibilitate la durere), dar se poate ajunge, prin consum îndelungat, la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale.

De asemenea, st

07/11/2018

Oamenii de ştiinţă au descoperit că există două activităţi care sporesc în mod considerabil eficienţa creierului.

Un nou studiu a demonstrat faptul că, dacă înveţi să cânţi la un instrument muzical sau să vorbeşti o limbă străină, îţi antrenezi creierul pentru a fi mai performant.

Cercetătorii canadieni de la Rotman Research Institute au descoperit că muzicienii şi oamenii bilingvi folosesc mai puţine resurse ale creierului atunci când finalizează o sarcină care implică folosirea memoriei.

Conform studiului publicat în Annals of the New York Academy of Sciences, persoanele care au cunoștințe muzicale sau bilingve și-au activat reţele din creier diferite şi au prezentat mai puţină activitate a cortexului decât persoanele care vorbeau doar o limbă şi nu aveau pregătire muzicală, atunci când aveau de îndeplinit o sarcină.

31/10/2018

Un grup de oamenii de ştiinţă din Suedia au descoperit în urma unui studiu, publicat în The Journal of Neuroscience, că modul în care respirăm poate influenţa modul în care amintirile noastre sunt consolidate. Practic, acestia evidenţiază faptul că dacă respirăm pe nas şi nu pe gură, după ce am încercat să învăţăm un set de mirosuri, atunci înmagazinăm mai bine amintirile.

Studiile referitoare la modul în care respiraţia influenţează creierul au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, iar noile metodologii dau posibilitatea realizării de mai multe studii, majoritatea concentrându-se pe memorie.

Studiul arată că ţinem minte mai bine mirosurile dacă respirăm pe nas atunci când memoria este consolidată – procesul care are loc între învăţat şi reamintire.

În cadrul studiului, cercetătorii au rugat participanţii să înveţe 12 mirosuri în două ocazii diferite. Apoi au fost rugaţi să respire prin nas sau gură timp de o oră. Când timpul s-a scurs, participanţilor li s-au prezentat seturile vechi şi noi de cele 12 mirosuri şi au fost întrebaţi dacă mirosurile sunt vechi sau noi.

Rezultatele au arătat că atunci când pa

19/09/2018

Cercetările recente arată faptul că renunţarea la orele de odihnă pentru a studia aduce mult mai multe aspecte negative şi ar trebui să fie ultima strategie luată în considerare.

Cea mai probabilă perioadă pentru un student să facă o noapte albă este chiar înainte de examen, ceea ce este ironic, întrucât ştiinţa spune că aceasta este cea mai rea perioadă posibilă.

Conform expertilor de la Texas A&M University, efectul deprivării de somn asupra memoriei este uluitoare. Creierul pierde în eficienţă cu fiecare oră de lipsă a odihnei.

Cum se întâmplă şi cu restul organismului, creierul are un ceas intern, ceea ce îl face să nu mai reţină informaţia la miezul nopţii aşa cum o face în timpul zilei.

Lipsa somnului, de asemenea, are un efect bine cunoscut asupra performanţei academice. Într-un studiu de amploare efectuat cu ajutorul a 53.000 de studenţi, problemele cu somnul au crescut cu 10% probabilitatea de picat un examen. Efectul acesta este comparabil cu efectele consumului excesiv de alcool sau marijuana.

Într-un alt studiu cercetătorii eleveţieni punctează faptul că o singură noapte fără odihnă poate avea efecte

04/09/2018

Cu toate că tindem să credem că procesul de producere de noi neuroni este unul extrem de complicat, nu este deloc aşa, iar modalităţile sunt extrem de simple.

În urma unor studii realizate de către oamenii de ştiinţă, aflăm faptul că producem aproximativ 7.000 de neuroni în fiecare zi. Procesul de înlocuire a neuronilor între ei este unul continuu, cei cu care ne naştem fiind schimbaţi în totalitate de-a lungul timpului.

Cercetătorii afirmă faptul că producerea de neuroni poate fi îmbunătăţită printr-o activitate cerebrală constantă, cel mai uzual exemplu invocat fiind cel al cititului sau al învăţatului, De asemenea, somnul odihnitor, sportul şi sexul reprezintă factori benefici în producţia de neuroni.

Este adevărat că odată cu procesul normal de îmbătrânire, producţia acestora scade treptat.

Este important să ştim că şi ceea ce mâncăm are un efect decisiv asupra hipocamusului şi a producţiei de neuroni. Consumul de ciocolată şi afine ajută la apariţia de noi neuroni, iar stresul, cosnumul de alcool, deficienţa vitaminei A şi deficienţa vitaminei E inhibă acest proces.

Cu toate acestea, cel mai important aspec

31/07/2018

Oamenii de ştiinţă au confirmat un aspect despre care s-a tot vorbit în ultimii ani de zile. Câmpurile electromagnetice cu radiofrecvenţe ar putea provoca efecte adverse asupra dezvoltării capacităţilor memoriei în anumite regiuni ale creierului.

Progresul rapid al informaţiilor şi al tehnologiilor de comunicare aduce la pachet şi expunerea la câmpuri electromagnetice cu radiofrecvenţă (RF-EMF), iar cel mai cunoscut tip de expunere este utilizarea telefonului mobil.

Specialiştii din cadrul Swiss Tropical and Public Health Institute au analizat într-o cercetare recentă relaţia dintre expunerea la RF-RMF provenite din dispozitivele de telecomunicaţii wireless şi performanţele memoriei adolescenţilor.

În urma studiului s-a descoperit faptul că expunerea îndelungată la RF-EMF are un efect negativ asupra capacităţilor memoriei figurative a adolescenţilor. Memoria figurativă este localizată în partea dreaptă a creierului, iar după utilizarea îndelungată a telefonului mobil zona era mult mai pronunţată.

Aproximativ 700 de adolescenţi, cu vârste între 12-17 ani, au fost analizaţi pe parcursul unui an în cadrul acestui studiu. Cercetarea a inclus şi obiceiurile l

26/07/2018

Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte consumul de cafea, însă studiile din ultima perioadă au scos la iveală faptul că, un consum de cafea echilibrat poate aduce beneficii considerabile organismului.

Cercetătorii americani au constatat în urma unui experiment un aspect mai puţin cunoscut legat de consumul de cafea. Această băutura ne ajută să învățăm mai bine, şi mai mult decât atât, este suficient doar să o mirosim pentru a avea rezultate mai bune în ceea ce priveşte memoria, susţin specialiştii.

Acest studiu demostrează faptul că, această băutură apreciată la scară largă are beneficii și la nivelul aptitudinilor analitice, nu doar fizice. Cercetătorii spun că nu este nevoie să bem neapărat cafeaua, ci doar să o mirosim pentru a ne descurca mai bine la un test de matematică, spre exemplu.

Explicația stă în faptul că mirosul cafelei acționează ca un placebo pentru performanța raționamentului analitic. Concret, cafeaua ne poate păcăli creierul să creadă că suntem mai energici.

Call Now Button