Caută doctor

Etichetă: memorie

07/11/2018

Oamenii de ştiinţă au descoperit că există două activităţi care sporesc în mod considerabil eficienţa creierului.

Un nou studiu a demonstrat faptul că, dacă înveţi să cânţi la un instrument muzical sau să vorbeşti o limbă străină, îţi antrenezi creierul pentru a fi mai performant.

Cercetătorii canadieni de la Rotman Research Institute au descoperit că muzicienii şi oamenii bilingvi folosesc mai puţine resurse ale creierului atunci când finalizează o sarcină care implică folosirea memoriei.

Conform studiului publicat în Annals of the New York Academy of Sciences, persoanele care au cunoștințe muzicale sau bilingve și-au activat reţele din creier diferite şi au prezentat mai puţină activitate a cortexului decât persoanele care vorbeau doar o limbă şi nu aveau pregătire muzicală, atunci când aveau de îndeplinit o sarcină.

31/10/2018

Un grup de oamenii de ştiinţă din Suedia au descoperit în urma unui studiu, publicat în The Journal of Neuroscience, că modul în care respirăm poate influenţa modul în care amintirile noastre sunt consolidate. Practic, acestia evidenţiază faptul că dacă respirăm pe nas şi nu pe gură, după ce am încercat să învăţăm un set de mirosuri, atunci înmagazinăm mai bine amintirile.

Studiile referitoare la modul în care respiraţia influenţează creierul au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, iar noile metodologii dau posibilitatea realizării de mai multe studii, majoritatea concentrându-se pe memorie.

Studiul arată că ţinem minte mai bine mirosurile dacă respirăm pe nas atunci când memoria este consolidată – procesul care are loc între învăţat şi reamintire.

În cadrul studiului, cercetătorii au rugat participanţii să înveţe 12 mirosuri în două ocazii diferite. Apoi au fost rugaţi să respire prin nas sau gură timp de o oră. Când timpul s-a scurs, participanţilor li s-au prezentat seturile vechi şi noi de cele 12 mirosuri şi au fost întrebaţi dacă mirosurile sunt vechi sau noi.

Rezultatele au arătat că atunci când pa

19/09/2018

Cercetările recente arată faptul că renunţarea la orele de odihnă pentru a studia aduce mult mai multe aspecte negative şi ar trebui să fie ultima strategie luată în considerare.

Cea mai probabilă perioadă pentru un student să facă o noapte albă este chiar înainte de examen, ceea ce este ironic, întrucât ştiinţa spune că aceasta este cea mai rea perioadă posibilă.

Conform expertilor de la Texas A&M University, efectul deprivării de somn asupra memoriei este uluitoare. Creierul pierde în eficienţă cu fiecare oră de lipsă a odihnei.

Cum se întâmplă şi cu restul organismului, creierul are un ceas intern, ceea ce îl face să nu mai reţină informaţia la miezul nopţii aşa cum o face în timpul zilei.

Lipsa somnului, de asemenea, are un efect bine cunoscut asupra performanţei academice. Într-un studiu de amploare efectuat cu ajutorul a 53.000 de studenţi, problemele cu somnul au crescut cu 10% probabilitatea de picat un examen. Efectul acesta este comparabil cu efectele consumului excesiv de alcool sau marijuana.

Într-un alt studiu cercetătorii eleveţieni punctează faptul că o singură noapte fără odihnă poate avea efecte

04/09/2018

Cu toate că tindem să credem că procesul de producere de noi neuroni este unul extrem de complicat, nu este deloc aşa, iar modalităţile sunt extrem de simple.

În urma unor studii realizate de către oamenii de ştiinţă, aflăm faptul că producem aproximativ 7.000 de neuroni în fiecare zi. Procesul de înlocuire a neuronilor între ei este unul continuu, cei cu care ne naştem fiind schimbaţi în totalitate de-a lungul timpului.

Cercetătorii afirmă faptul că producerea de neuroni poate fi îmbunătăţită printr-o activitate cerebrală constantă, cel mai uzual exemplu invocat fiind cel al cititului sau al învăţatului, De asemenea, somnul odihnitor, sportul şi sexul reprezintă factori benefici în producţia de neuroni.

Este adevărat că odată cu procesul normal de îmbătrânire, producţia acestora scade treptat.

Este important să ştim că şi ceea ce mâncăm are un efect decisiv asupra hipocamusului şi a producţiei de neuroni. Consumul de ciocolată şi afine ajută la apariţia de noi neuroni, iar stresul, cosnumul de alcool, deficienţa vitaminei A şi deficienţa vitaminei E inhibă acest proces.

Cu toate acestea, cel mai important aspec

31/07/2018

Oamenii de ştiinţă au confirmat un aspect despre care s-a tot vorbit în ultimii ani de zile. Câmpurile electromagnetice cu radiofrecvenţe ar putea provoca efecte adverse asupra dezvoltării capacităţilor memoriei în anumite regiuni ale creierului.

Progresul rapid al informaţiilor şi al tehnologiilor de comunicare aduce la pachet şi expunerea la câmpuri electromagnetice cu radiofrecvenţă (RF-EMF), iar cel mai cunoscut tip de expunere este utilizarea telefonului mobil.

Specialiştii din cadrul Swiss Tropical and Public Health Institute au analizat într-o cercetare recentă relaţia dintre expunerea la RF-RMF provenite din dispozitivele de telecomunicaţii wireless şi performanţele memoriei adolescenţilor.

În urma studiului s-a descoperit faptul că expunerea îndelungată la RF-EMF are un efect negativ asupra capacităţilor memoriei figurative a adolescenţilor. Memoria figurativă este localizată în partea dreaptă a creierului, iar după utilizarea îndelungată a telefonului mobil zona era mult mai pronunţată.

Aproximativ 700 de adolescenţi, cu vârste între 12-17 ani, au fost analizaţi pe parcursul unui an în cadrul acestui studiu. Cercetarea a inclus şi obiceiurile l

26/07/2018

Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte consumul de cafea, însă studiile din ultima perioadă au scos la iveală faptul că, un consum de cafea echilibrat poate aduce beneficii considerabile organismului.

Cercetătorii americani au constatat în urma unui experiment un aspect mai puţin cunoscut legat de consumul de cafea. Această băutura ne ajută să învățăm mai bine, şi mai mult decât atât, este suficient doar să o mirosim pentru a avea rezultate mai bune în ceea ce priveşte memoria, susţin specialiştii.

Acest studiu demostrează faptul că, această băutură apreciată la scară largă are beneficii și la nivelul aptitudinilor analitice, nu doar fizice. Cercetătorii spun că nu este nevoie să bem neapărat cafeaua, ci doar să o mirosim pentru a ne descurca mai bine la un test de matematică, spre exemplu.

Explicația stă în faptul că mirosul cafelei acționează ca un placebo pentru performanța raționamentului analitic. Concret, cafeaua ne poate păcăli creierul să creadă că suntem mai energici.

27/04/2018

Grăsimea din jurul taliei este cea mai periculoasă pentru sănătate dar şi cea mai inestetică. Există însă o reţetă simplă care nu necesită cumpărarea unor ingrediente scumpe.

Secretul miraculos al reţetei este hreanul, despre care specialiştii susţin că încurajează procesul de pierdere a greutăţii şi că acesta nu ar fi singurul beneficiu al plantei asupra organismului.

Hreanul este folosit cel mai des drept element adiţional la prepararea diferitelor tipuri de mâncăruri, însă ţinând cont de faptul ca este bogat în vitaminele C, B6, B12, fier, calciu, magneziu şi fosfor, aceasta plantă nu reprezintă doar un condiment incredibil pentru mâncare, ci şi o adevărată sursa de sănătate pentru organism.

Pentru prepararea reţetei ai nevoie de următoarele ingrediente: 125 de grame de hrean; 3 lămâi, 3 linguri de miere.

Mod de preparare

Curăţă hreanul, apoi mărunţeşte-l bine în blender. Spală lămâile, taie-le cubuleţe, adaugă-le în blender, apoi pune şi mierea şi amestecă bine. Toarnă amestecul într-un borcan de sticlă şi depozitează-l la frigider.

Consumă o lingură din

23/04/2018

Ştim cu toţii că munca la birou are efecte nedorite asupra oaselor şi a muşchilor, iar din aceste motive se poate ajunge la probleme serioase de sănătate.

În urma unui studiu recent, oamenii de ştiinţă au descoperit că şi creierul are de suferit în astfel de situaţii. Spre exemplu, în cazul persoanelor aflate la vârstă mijlocie sau persoanelor vârstnice, o anumite regiune a creierului asociată memoriei este mult mai îngroşată dacă acestea petrec mult timp în picioare sau fac mişcare. Pe de altă parte, indiferent de vârstă, în cazul persoanelor ce petreceau mult timp aşezaţi, lobul temporal medial şi subregiunile acestuia erau mult mai subţiri.

Subţierea lobului temporal medial din creier ar trebui să stârnească îngrijorarea, informează specialiştii. Pierderea volumului din această regiune apare în mod obişnuit în timp ce îmbătrânim, iar rezultatul este observat prin pierderi episodice de memorie.

O micşorare accentuată a creierului devine pronunţată în particular în cazul demenţei. Chiar şi înainte ca Alzheimerul să provoace pierderea amintirilor, afecţiunea începe să schimbe densitatea şi volumul hipocampusului şi a cortexului entorhinal.

29/03/2018

Singurătatea este cel mai mare duşman pentru sănătatea mintală a unei persoane, astfel că oamenii care sunt mai conectaţi social la familie, la prieteni sau la comunitate, sunt mai fericiţi, sunt mai sănătoşi din punct de vedere fizic şi trăiesc mai mult decât cei care sunt mai puţin conectaţi.

De asemenea, specialiştii subliniază că oamenii se pot simţi singuri chiar şi într-un grup sau chiar în casnicia lor. Practic, persoanele care sunt mai izolate decât şi-ar dori să fie, constată că sunt mai puţin fericite, astfel că sănătatea lor fizică şi mintală scade mai devreme şi trăiesc vieţi mai scurte decât oamenii care nu sunt singuri.

Pe lângă faptul că are un impact pozitiv asupra sănatăţii fizice şi emoţionale, relaţiile constructive au puterea de a spori memoria. Persoanele care se află în relaţii în care simt că pot conta pe partenerul lor în momente de nevoie au de fapt o capacitate mai mare de atenţie şi memorare. La polul opus, partenerii care simt că nu pot găsi sprijin în cel pe care il au alături cunosc o scădere a capacităţii memoriei.

06/02/2018

Boala Alzheimer este o boală degenerativă gravă care afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul.

În urma unor cercetări amănunţite, oamenii de ştiinţă au elaborat un test care poate detecta amyloid beta, proteina care se deteriorează în creier, cu o acurateţe de 90%. Practic, acest test poate încetini sau chiar elimina maladia.

În prezent, testele de depistare a bolii Alzheimer sunt costisitoare şi invazive, dar acum, cercetătorii care au publicat studiul în revista Nature au arătat că moleculele precursoare care formează proteina amyloid beta pot fi detectate cu noua metodă în 90% dintre cazuri.

Chiar dacă până în prezent abordarea este promiţătoare, creşterea nivelului de amyloid beta nu înseamnă neapărat că persoana respectivă va dezvolta demenţă, fiind nevoie de mai multe studii pe o populaţie mai largă pentru a stabili o metodă mai sigură şi eficientă.