Caută doctor

Etichetă: aditivi alimentari

12/07/2018

În ultimii ani au apărut probleme din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte tratarea anumitor boli. Acest lucru se întâmplă deoarece antibioticele işi pierd treptat eficienţa din varii motive.

Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că eficienţa antibioticelor poate fi alterată prin combinarea lor cu alte antibiotice, medicamente sau chiar cu unii aditivi alimentari. Practic, în funcţie de specia bacteriei, unele combinaţii pot stopa capacităţile antibioticelor.

În cadrul unui studiu de amploare, specialiştii au determinat 3000 de combinaţii de medicamente ce pot trata trei tipuri diferite de boli provocate de bacterii. Conform rezultatelor, utilizarea excesivă sau utilizarea incorectă au dus la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice.

Cercetătorii au încercat să afle efectele combinaţiilor de antibiotice între ele, dar şi cu alte medicamente sau aditivi din alimente. În mare parte, combinaţiile între medicamente au stopat din efectele antibioticelor.

Aceştia au descoperit peste 500 de combinaţii de medicamente ce alterează efectele antibioticelor. O selecţie a asocierilor pozitive a fost testată în cazul bacteriilor rezistente la multiple medica

06/06/2017

Într-un top a celor mai gustoase alimente, mâncarea de tip fast-food ocupă de departe locul întâi. Cu toate acestea este considerată cel mai mare duşman al sănătăţii. Iată câteva aspecte mai puţin cunoscute în ceea ce priveşte mâncarea de tip fast-food:

Atunci când mâncăm fast-food ne gândim să compensăm cu o salată proaspătă, însă, aceasta conţine mai multi aditivi alimentari decat cartofii prajiti si condimentati. Sosurile folosite pentru salate contin multe chimicale care ingrasa foarte mult. Nutritioniştii susţin că un burger simplu poate fi consumat în primele 20 de minute de la preparare, iar un hamburger în primele 10 minute. Acesta e termenul de valabilitate al acestor tipuri de produse. Este important de precizat şi faptul că nu ţi se serveşte carne la gratar aşa cum mulţi se laudă. Pentru gătirea cărnii se folosesc anumite pastile concentrate, pline de coloranţi şi emulsificatori periculoşi pentru sănătate. De asemenea, cele mai multe lanţuri de tip fast-food folosesc aceeaşi bază de gusturi (aceiaşi aditivi) pentru absolut toate produsele, astfel că, de aici vine senzaţia că toate mâncărurile seamănă între ele.

Este bine să stiţi faptul că indiferent de marimea aleasă a meniului din fast-food, fiecare

10/05/2017

Calităţile nutritive ale măslinelor sunt cunoscute de mii de ani, însuşi Hipocrate fiind cel care recomanda consumul acestora persoanelor suferinde de ulcer. La rândul lor, anticii greci consumau măslinele cu regularitate, considerând că acestea le măresc potenţa şi fertilitatea şi îşi masau pielea cu ulei de măsline, pentru a i se asigura supleţea. Sursă extraordinară de grăsimi monosaturate, măslinele sunt pline de săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, sulf, fier, calciu, cupru şi mangan), precum şi de vitaminele A şi D.

Din păcate industria alimentară modernă a băgat în malaxorul sau şi acest străvechi aliment. Oferta este extrem de bogată şi consumatorii au de unde alege, însă puţini ştiu că măslinele sunt colorate forţat, garnisite cu E-uri, sărate în exces sau scăldate în oţet.

Problema este că denumirile sub care se vinde acest tip de produs nu oferă însă informaţiile de bază necesare alegerii în cunoştinţă de cauză, astfel că doar aspectul şi gustul dictează alegerea.

Statisticile spun că piaţa acestui tip de produs este formată în proporţie de aproximativ 40% din masline colorate artificial. Maslinele înnegrite prin oxidare sunt obţinute din măsline verzi s

05/11/2015

Olestra este unul dintre cei mai cunoscuţi aditivi alimentari. Specialiştii în nutriţie susţin că acesta nu este asociat cu problemele care determină instalarea cancerului, însă prezintă riscuri destul de serioase pentru probleme de tranzit intestinal, dar şi o deficienţă de absorbtie din partea corpului uman a vitaminelor. Olestra a fost creat în laborator pentru a înlocui grasimea şi a fost descoperit în 1968, iar la acel moment el nu a îndeplinit criteriile instituţiilor specializate din SUA pentru a fi catalogat ca medicament pentru reducerea nivelului de colesterol. Experţii ne anunţă că acest aditiv face rău corpului uman, deoarece acţionează ca o lipidă normală, care face ca în loc să treacă prin intestine, moleculele de grăsime din produsul alimentar, să se aşeze pe pereţii intestinului. Motivaţia scoaterii la vânzare acestui aditiv, a fost încurajarea oamenilor să mănânce o cantitate mai mare de produse care îl conţin. Medicii au observat că cei care consumă alimente ce conţin aditivul olestra prezintă, în general, diaree. Există şi situaţii în care cei care consumă cantităţi normale de produse care conţin olestra au parte de o boală denumită steatoree, care seamana cu diareea. Nutritioniştii mai sunt de părere că prin consumul de olestra, corpul nu mai asimilează elementele nutritive, precum mineralel