Caută doctor

Etichetă: neuroni

10/07/2018

Afinele sunt foarte bogate în antioxidanţi, luptând împotriva bolilor la mai multe niveluri şi sunt un instrument pentru menţinerea unei stări bune de sănătate. Cu toate acestea nu sunt consumate aşa cum ar trebui.

De asemenea, afinele pot fi alegerea potrivită pentru cei care doresc să scadă în greutate, iar asta datorită nutriţienţilor şi conţinutului sărac în carbohidraţi.

Afinele pot fi consumate atât în stare proaspătă, cât şi congelată, deaorece îşi păstrază majoritatea nutriţienţilor şi prin procesul de conservare. Acestea pot fi consumate la micul dejun sau la drept gustare, pentru că aduc un plus de energie şi nutriţienţii ideali pentru începerea zilei.

Iată ce alte beneficii au aceste fructe extraordinare:

Întăresc sistemul imunitar

După cum spuneam, afinele sunt bogate în antioxidanţi, vitamina C, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina A, cupru (care întăreşte imunitatea şi are rol antibacterian), seleniu, zinc, fier ( ajută imunitatea prin creşterea hemoglobinei şi a concentraţiei de oxigen din sânge). Practic, afinele neutralizează radicalii liberi care pot promova boala şi îmbătr

20/06/2018

Conştiinţa este un sentiment pe care omul îl are asupra moralităţii acţiunilor sale, fiind practic mecanismul echilibrului emoţional. Conştiinţa este mentorul spiritual al fiecăruia dintre noi. Aceasta este ca o busolă, un sistem de dirijare instictiv care ne ghidează pentru a preveni anumite lucruri, a parcurge anumite etape, a face diferenţa între ce este “rău” şi ce este “bine”.

Conştiinţa umană rămâne totuşi un mister pe care oamenii de ştiinţă înceracă să-l înţeleagă pe deplin.

Cercetători americani de la Vanderbilt University Medical Center şi respectiv Utah University, au descoperit faptul ca emergenţa conştiinţei umane se datorează unui virus vechi ce şi-a găsit loc în codul genomului uman din creier. Acest cod este încă activ în creier, unde are rolul extrem de important de a împacheta informaţia genetică şi a o circula între celulele nervoase în mici capsule care chiar arată a virusuri.

Aceste mici capsule de informaţie pot reprezenta elemente critice ale felului în care neuronii comunică şi se reorganizează în timp – sarcină care este necesară pentru gândirea complexă.

Este destul de des întâlnit ca ADN-ul virusurilor să

22/03/2018

În urma unui studiu recent, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că femeile gravide expuse chiar şi la un nivel mic de bisfenol A (BPA), considerat sub limita „sigură”, poate afecta copiii într-un mod iremediabil.

Acest compus, bisfenol A, este adăugat multor produse din comerţ, inclusiv sticlelor de plastic şi a altor recipiente pentru hrană sau produse de papetărie. Cel mai des este folosit la fabricarea sticlelor de apă, biberoanelor, suzetelor şi a jucăriilor pentru bebeluşi, precum şi în materialele folosite pentru a îmbrăca pe interior cutiile de conserve.

BPA este cunoscut pentru faptul că interferează cu hormonii organismului, afectand sistemul endocrin.

Oamenii de stiinta au realizat cercetarea pe trei grupuri de şoareci. Un grup a consumat hrană fără BPA, al doilea grup a consumat hrană cu doze mari de BPA, iar un al treilea grup a consumat mâncare cu doze reduse din aceast compus. Cercetătorii au observat o creştere a numărului de neuroni creaţi în timpul dezvoltării timpurii la grupurile de şoareci expuse la doze mari şi mici de BPA.

Astfel, oamenii de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului ca anumiţi neuroni sunt cunoscuţi pentru apariţia l

12/03/2018

Încetarea deliberată a vorbirii este total diferită de bolile care afectează capacitatea noastră de a rosti cuvinte, cum ar fi disartria, disfonia sau afonia. Acestea sunt tulburări care pot fi atribuite leziunilor cerebrale sau defecțiunilor neurologice.

Deocamdată nu există studii sau cercetări care să arate clar ce se întâmplă în acest caz, însă sunt specialiști care spun că nu s-ar întâmpla mare lucru, însă s-ar putea să apară câteva probleme în ceea ce privește controlul vocal, dar dacă cineva nu își mai folosește corzile vocale atât de mult nu e ca și cum acestea s-ar atrofia.

În cazul în care nu mai reușești să utilizezi o funcție a corpului sau alegi să nu o mai faci, riști să experimentezi diminuarea zonelor din creier asociate cu funcția respectivă. De fapt, este vorba despre numărul de neuroni care sunt disponibili și dedicați pentru o anumită performanță sau pentru o sarcină specifică.

Practic, dacă încetezi să vorbești, numărul neuronilor care sunt activi sau ar putea fi activi se va diminua, iar aceștia vor fi cooptați pentru a face alte lucruri. Cel mai bun exemplu de reorganizare este întâlnit în cazul în care o persoană își pierde un deget. Automat reprezent

29/12/2017

Oamenii de ştiinţă încearcă de ani de zile să descopere mecanismele care stau la baza proceselor cognitive şi creează interfaţe directe la creier care le-ar permite pacienţilor să vadă, să audă sau să controleze membrele artificiale.

Aceştia sunt foarte aproape de a găsi o soluţie, reuşind să inventeze un dispozitiv care foloseşte fluide pentru a insera în creier nanotuburi flexibile de carbon cu grosimi de doar 15-30 de microni, unde ar ajuta să înregistreze activitatea neuronilor.

Tehnologia, care a fost publicată în jurnalul Nano Letters, arată cum dispozitivele în formă de microfluide duc la curgerea unui lichid vâscos în jurul unui electrod subţire. Fluidul conduce electrozii printr-o mică apertură care duce la ţesut. Prin această metodă, mânuind cu abilitate elasticitatea fibrelor, acestea pot fi introduse sau scoase din ţesut fără să-l afecteze.

De asemenea, fibrele din nanotuburi de carbon, create de echipa de cercetare, conduc electronii în orice direcţie, dar pentru a comunica cu neuronii, trebuie să aibă proprietăţi conductive doar la vârf.

26/10/2017

Evoluţia constantă şi abruptă a medicinei a adus cu sine nenumărate realizări de care se bucură o lume întreagă. Cu toate acestea ştiinţa nu vrea să se oprească aici, iar acest lucru se observă în realizarile care altadată păreau imposibil de atins.

Spre exemplu, oamenii de ştiinţă au creat o tehnică care permite editarea genetică asupra neuronilor, ceva ce înainte se credea a fi imposibil. Această nouă abordare va aduce noi oportunităţi în cercetarea neuroştiinţelor. Mulţumită cercetătorilor, acum se poate edita genomul neuronilor maturi.

Această tehnică nouă este bazată pe CRISPR Cas9, tehnologia care recent a revoluţionat genetica. Noua tehnică a fost denumită ”vSLENDR” şi permite neuronilor să folosească un mecanism de reparare numit HDR (homology directed repair) alături de AAV (adeno-associated virus), care este nontoxic.

Specialiştii au testat tehnica pe şoarecii bătrâni care sufereau de Alzheimer şi au dovedit că poate fi aplicată, chiar şi la vârste avansate cu condiţii severe precum cea mai sus menţionată, având rezultate mulţumitoare.

Practic, oamenii de ştiinţă au demonstrat că această tehnică nouă poate realiza editarea p

04/05/2017

Oftăm când suntem supăraţi, dezamăgiţi, dar şi când avem regrete. Oftăm după o masă copioasă ori când ne stresăm prea tare, dar emoţiile nu sunt singura cauză. Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că oftatul este, de fapt, un reflex important care păstrează plămânii noştri sănătoşi.

Specialiştii au identificat două grupuri mici de neuroni în trunchiul cerebral, care transformă automat respiraţiile normale în suspine atunci când plămânii noştri au nevoie de ajutor suplimentar. Iar acest lucru se întâmplă aproximativ la fiecare 5 minute (sau de 12 ori pe oră), indiferent dacă ne gândim sau nu la ceva deprimant. Practic, creierul controlează centrul de respiraţie şi tipul de respiraţie.

Cercetătorii susţin că acest ‘’centru al respiraţiei’’ este compus dintr-un număr mic de diferiţi neuroni. Fiecare funcţie e asemeni unui buton care porneşte un alt tip de respiraţie. Un buton programează respiraţii regulate, altul programează suspine, iar altul stimulează căscatul, tusea, râsul şi chiar plânsul.

Suspinul este o gură de aer, dar nu o respiraţie adâncă voluntară. Aceasta începe ca o respiraţie normală, dar înainte de a expira se ia un al doilea suflu pe deasupr

22/04/2017

O tânără cercetătoare, pe nume Indrani Das, a creat un tratament revoluţionar care împiedică moartea neuronilor după o leziune cerebrală. Studiul ei s-a focusat pe o celulă numită astrocită.

Această celulă are formă de stea şi umple spaţiile dintre neuroni, celulele creierului responsabile pentru transmiterea informaţiilor, pentru a forma o reţea echilibrată chimic care ajută la funcţionarea optimă a neuronilor.

Unele leziuni pot face ca astrocitele să aibă un comportament imprevizibil, numit astroglioză, iar celulele nu mai absorb compuşi chimici neurotransmiţători precum glutamatul. Prea mult glutamat rămas va surescita neuronii şi poate duce la moartea lor.

Din dorinţa de a împiedica acest lucru, tânăra cercetătoare a introdus un anumit lanţ de microARN care avea scopul de a altera expresia anumitor gene, sperând că microARN-ul va mima semnalul că astrocitele sănătoase trimise la neuroni ajută la absorbţia cantităţii de glutamat. Acest demers a funcţionat, observându-se că glutamatul se îndepărtează de neuroni.

Pentru această descoperire extrem de importantă tânăra a fost recompensata cu suma de 250.000 de dolari, bani cu care întenţionează să

06/04/2017

Paralizia reprezintă pierderea sau afectarea funcţiei musculare, a forţei musculare, a mişcării voluntare, într-o anumită parte a corpului. Paralizia apare atunci când sunt afectate, la orice nivel, căile de transmitere a mesajelor de la creier la muşchi.

Unui om sănătos îi este imposibil să-şi imagineze prin ce trec oameni cu astfel de probleme, care nu mai au libertatea de mişcare, necesară unei vieţi normale. De multe ori aceşti oameni se simt captivi în propriul corp.

Datorită oamenilor de ştiinţă se pare că şi această problemă este pe cale să fie rezolvată, deoarece guvernul american a acordat şaisprezece milioane de dolari drept finanţare pentru desfăşurarea unui proiect revoluţionar, care presupune dezvoltarea unui sistem de implanturi, aplicat la nivelul creierului, care ar putea ajuta persoanele având unul sau mai multe membre paralizate.

Această descoperire va fi capabilă să refacă terminaţiile nervoase ce conectează creierul de coloana vertebrală. Astfel de legături sunt întrerupte în urma unor accidente, care pot provoca paralizia parţială sau totală a unei persoane. Drept urmare, implanturile vor avea scopul de a reda persoanelor paralizate şansa de a-şi folosi din nou membre

07/12/2016

V-aţi imaginat vreodată cum este să vieţuieşti fără a putea simţi sau a trăi plăcerea? Cu siguranţa numai dacă vă gândiţi la acest aspect totul pare să nu mai aibă nici un sens, iar viaţa pare să devină o povară mult prea apăsătoare.

Din păcate există o astfel de boală care este cunoscută sub numele de Anhedonia şi se întâlneşte frecvent în schizofrenii, depresii şi alte tulburări mintale. Sunt afectaţi centrii recompensei din creier, printr-un mecanism ce implică dopamina. Practic persoana în cauză nu simte nici un fel de plăcere, fie că este vorba de activităţi cotidiene (exerciţiile, mâncarea), fie interacţiuni sociale sau sexuale.

Spre exemplu, cocaina şi amfetaminele pot cauza această boală prin diminuarea sau dispariţia dopaminei. Cei care consumă droguri pe o perioadă lungă de timp suferă de o permanentă disfuncţie a mecanismelor plăcerii, ca urmare a suprasolicitării căilor neuronale din timpul dependenţei. Astfel, activităţile încă pot fi plăcute, însă nu se pot compara cu plăcerile extreme date de experienţa drogurilor. Prin urmare, apare apatia.

O formă ciudată de anhedonie este cea sexuală, cunoscută şi ca anhedonia ejaculatorie, un caz rar în care persoan