Caută doctor

Etichetă: Alzheimer

14/05/2018

Creierul uman este o minune a naturii, având o complexitate aparte. Menţinerea sănătăţii acestuia este extrem de importantă deoarece reprezintă centrul de control al organismului. Imaginează-ţi cum ar fi să uiţi cum te numeşti, unde te afli, de ce te afli în locul respectiv şi încotro te îndrepţi. Astfel de experienţe sunt trăite de persoanele în vârstă care suferă de diferite afecţiune ale creierului precum demenţă sau Alzheimer.

Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că stresul este una dintre cele mai comune cauze ale modificării funcţiilor cerebrale. De asemenea, creierul s-ar putea micşora din cauza stresului.

 În cadrul unui studiu au fost utilizaţi pui de maimuţă pentru testarea efectelor stresului pe termen lung asupra dezvoltării. Jumătate dintre maimuţe au fost îngrijite de către un îngrijitor pentru şase luni în timp ce o altă jumătate a rămas cu mamele lor. După cele şase luni, maimuţele s-au reîntors în grupurile lor sociale pentru câteva luni înainte ca cercetătorii să le realizeze tomografii cerebrale.

În ceea ce priveste maimuţele care au fost luate de lângă mamele lor, zonele din creier asociate stresului erau mărite chiar şi după reintroducerea lor într-un

23/04/2018

Ştim cu toţii că munca la birou are efecte nedorite asupra oaselor şi a muşchilor, iar din aceste motive se poate ajunge la probleme serioase de sănătate.

În urma unui studiu recent, oamenii de ştiinţă au descoperit că şi creierul are de suferit în astfel de situaţii. Spre exemplu, în cazul persoanelor aflate la vârstă mijlocie sau persoanelor vârstnice, o anumite regiune a creierului asociată memoriei este mult mai îngroşată dacă acestea petrec mult timp în picioare sau fac mişcare. Pe de altă parte, indiferent de vârstă, în cazul persoanelor ce petreceau mult timp aşezaţi, lobul temporal medial şi subregiunile acestuia erau mult mai subţiri.

Subţierea lobului temporal medial din creier ar trebui să stârnească îngrijorarea, informează specialiştii. Pierderea volumului din această regiune apare în mod obişnuit în timp ce îmbătrânim, iar rezultatul este observat prin pierderi episodice de memorie.

O micşorare accentuată a creierului devine pronunţată în particular în cazul demenţei. Chiar şi înainte ca Alzheimerul să provoace pierderea amintirilor, afecţiunea începe să schimbe densitatea şi volumul hipocampusului şi a cortexului entorhinal.

02/03/2018

Creierul uman are o complexitate covarşitoare, iar oamenii de ştiinţă încearcă încă din cele mai vechi timpuri să-i desluşească secretele. Până când va reuşi ştiinţa să descopere misterul, fiecare dintre noi trebuie să fim conştienţi că această ‘’ unitate centrală’’, extrem de performantă, trebuie alimentată corect pentru a nu se degrada în timp. Din păcate multe dintre alimentele pe care le includem în dietă pot afecta sănătatea cerebrală.

Iată care sunt produsele cu efecte nocive asupra creierului:

Alimentele procesate

Aşa cum se întâmplă şi în cazul alimentelor prăjite, cele procesate sau semipreparate au și ele un impact asupra sistemului nervos central și mai și sporesc riscul dezvoltării de tulburări cerebrale degenerative – precum boala Alzheimer.

Alcoolul

Trebuie să existe un echilibru în tot ceea ce facem, iar atunci când vine vorba despre alcool, acesta trebuie consumat în cantități moderate, pentru a nu avea probleme. Dacă vei consuma alcool zilnic și în cantități ridicate, celulele cerebrale vor fi afectate.

Mercurul

01/03/2018

Un studiu realizat de către oamenii de ştiinţă americani a relevat faptul că anestezia totală poate duce la unele probleme cu memoria. Totuşi schimbările cognitive observabile pentru cercetători, sunt mici, probabil asimptomatice şi sub posibilităţile de observare ale persoanei operate.

Persoanele care au participat la studiu nu aveau semne de Alzheimer, demenţă sau nici măcar o formă uşoară de tulburări cognitive înaintea operaţiei.

Oamenii de ştiinţă au identificat 312 oameni din acest grup care aveau una sau mai multe operaţii făcute, unde s-a folosit anestezie totală şi i-a comparat cu 652 de participanţi care nu au fost operaţi. Echipa i-a exclus pe cei care au fost operaţi pe inimă sau pe creier, intervenţii chirurgicale care pot afecta performanţa cognitivă.

Astfel s-a descoperit faptul că, cei care au fost sub anestezie totală aveau mici declinuri în memoria de scurtă durată pe o durată de patru ani, comparativ cu cei care nu au fost anesteziaţi total. Mai mult decât atât, cei care au petrecut mai mult timp sub anestezie totală au manifestat declinuri mai accentuate în funcţii cognitive, care includ aptitudini precum planificarea şi concentrarea. Totuşi, aceste schimbări au fost

21/02/2018

Ştiinţa nu încetează să ne surprindă, iar acest aspect este din ce în ce mai interesant. Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă de stimulare profundă a creierului care are capacitatea de a îmbunătăţi amintirea unor cuvinte cu 15%.

Cercetătorii de la University of Pennsylvania şi Thomas Jefferson University, care au realizat această inovaţie, susţin faptul că îmbunătăţirea memoriei, care este utilă pentru oamenii sănătoşi, are o miză şi mai mare, aceea de a face viaţa mai uşoară celor cu boala Alzheimer şi cu alte afecţiuni neurologice.

Experţii au recrutat 25 de bolnavi de epilepsie pentru a realiza acest studiu. Noul dispozitiv acţionează mai mult ca un pacemaker, senzorii „ascultă” la ce se întâmplă înainte să acţioneze, stimulând ţesutul doar dacă este necesar.

Specialiştii au studiat pattern-urile individuale ale activităţii cerebrale ale fiecărui participant la repaus şi atunci când încercau să reţină o listă de cuvinte, iar in următoarele şedinţe, cercetătorii au stimulat cortexul temporal lateral de fiecare dacă când un voluntar avea şanse mici de a-şi aminti un cuvânt.

Participanţii au afirmat că nu au simtit nim

06/02/2018

Boala Alzheimer este o boală degenerativă gravă care afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul.

În urma unor cercetări amănunţite, oamenii de ştiinţă au elaborat un test care poate detecta amyloid beta, proteina care se deteriorează în creier, cu o acurateţe de 90%. Practic, acest test poate încetini sau chiar elimina maladia.

În prezent, testele de depistare a bolii Alzheimer sunt costisitoare şi invazive, dar acum, cercetătorii care au publicat studiul în revista Nature au arătat că moleculele precursoare care formează proteina amyloid beta pot fi detectate cu noua metodă în 90% dintre cazuri.

Chiar dacă până în prezent abordarea este promiţătoare, creşterea nivelului de amyloid beta nu înseamnă neapărat că persoana respectivă va dezvolta demenţă, fiind nevoie de mai multe studii pe o populaţie mai largă pentru a stabili o metodă mai sigură şi eficientă.

12/01/2018

Alzheimer este o afecţiune neurologică gravă care determină moartea unor celule de la nivelul creierului, ceea ce duce inevitabil la pierderi de memorie şi declin cognitiv. Această boală este un tip de dementă care debutează cu simptome blânde şi evoluează treptat, fiind o afecţiune degenerativă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, în premieră, dovezi care sugerează că proteina tau, responsabilă pentru apariţia bolii Alzheimer, se răspândeşte precum o infecţie.

Chiar dacă fenomenul nu a putut fi observat direct, descoperirea ar putea oferi informaţii importante cu privire la modul în care apare neurodegenerarea. Specialiştii susţin că proteina tau duce la formarea unor aglomerări în creierul persoanelor afectate de Alzheimer.

Experţii din cadrul Universităţii Cambridge au combinat două tehnici de imagistică cerebrală, imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională şi tomografie cu emisie de pozitroni pentru a analiza 17 pacienţi cu Alzheimer. Rezultatele au arătat că cele mai mari concentraţii ale proteinei tau se regăseau în zonele cerebrale de legătură, ceea ce sugerează că această proteină s-ar putea răspîndi asemănător unei epidemii.

15/12/2017

Condiţia neurodegenerativă (boala Huntington) este una dintre cele mai devastatoare boli , fiind descrisă de unii pacienţi ca fiind Parkinson, Alzheimer şi boala de neuron motor la un loc. Practic, boala provoacă moartea în masă a neuronilor, ceea ce duce la un declin permanent, până în cea mai vegetativă stare posibilă.

Boala începe să afecteze oamenii când se află în anii 30 sau 40 şi mor după 10-20 de ani de la primele simptome. Doar în Marea Britanie, boala afectează în prezent circa 8.500 de oameni.

Această afecţiune este cauzată de o eroare într-o secţiune din ADN numită gena huntingtin. În mod normal, aceasta conţine instrucţiunile de a crea o proteină, numită tot huntingtin, care este vitală pentru dezvoltarea creierului. O eroare corupe proteina şi aceasta începe să omoare neuronii.

Oamenii de ştiinţă au realizat un lucru extraordinar, reuşind corecţia condiţiei neurodegenerative pentru prima dată, cu ajutorul unui medicament care este injectat în lichidul cefalorahidian. Acesta a scăzut considerabil nivelul de proteine toxice din creier.

Noul tratament are menirea de a neutraliza gena. În cadrul testelor clinice, 46 de pacienţi au avut medi

26/10/2017

Evoluţia constantă şi abruptă a medicinei a adus cu sine nenumărate realizări de care se bucură o lume întreagă. Cu toate acestea ştiinţa nu vrea să se oprească aici, iar acest lucru se observă în realizarile care altadată păreau imposibil de atins.

Spre exemplu, oamenii de ştiinţă au creat o tehnică care permite editarea genetică asupra neuronilor, ceva ce înainte se credea a fi imposibil. Această nouă abordare va aduce noi oportunităţi în cercetarea neuroştiinţelor. Mulţumită cercetătorilor, acum se poate edita genomul neuronilor maturi.

Această tehnică nouă este bazată pe CRISPR Cas9, tehnologia care recent a revoluţionat genetica. Noua tehnică a fost denumită ”vSLENDR” şi permite neuronilor să folosească un mecanism de reparare numit HDR (homology directed repair) alături de AAV (adeno-associated virus), care este nontoxic.

Specialiştii au testat tehnica pe şoarecii bătrâni care sufereau de Alzheimer şi au dovedit că poate fi aplicată, chiar şi la vârste avansate cu condiţii severe precum cea mai sus menţionată, având rezultate mulţumitoare.

Practic, oamenii de ştiinţă au demonstrat că această tehnică nouă poate realiza editarea p

17/10/2017

Acumularea kilogramelor în plus este o reală problemă a zilelor noastre, însă nu pentru toată lumea. Ştim cu toţii că există persoane care pot mânca aproape orice, de la fripturi până la dulciuri, dar nu acumulează nici măcar un kilogram în plus.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în aceste cazuri un rol determinant îl joacă fiinţele microscopice care ne popu­lează intestinul. Observaţiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialişti la definirea a trei tipuri de floră intesti­nală.

Pentru fiecare tip de floră intestinală predo­mină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârstă, sexul sau originea persoanelor respec­tive.

Spre exemplu, grupul „bacteroid” se regă­seşte la 30% dintre europeni – şi anume, la cei în a căror alimentaţie ocupă un loc important carnea şi grăsimile animale. La con­sumatorii consecvenţi de legume şi fruc­te, care totalizează 20% din populaţia Euro­pei, este mai numeros grupul „prevotella”, iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează gru­pul „ruminococcus”, com­pus din bacterii ce agreează uleiurile vege­tale, dar şi alcoolul.

Numeroasele studii ştiinţifice pun tot ma