Caută doctor

Etichetă: pierderi de memorie

05/06/2019

Acum, când ne aflăm în sezonul cald, există tentaţia de a merge cu tălpile goale prin iarbă sau de a ieţi în aer liber la munte, prin parcuri etc. Inainte de a profita de vremea frumoasă şi de vacanţă trebuie să stiţi să vă protejaţi de capuşele care pândesc prin iarbă şi în zonele păduroase.

De asemenea, ele pot fi transmise la om prin intermediul patrupedelor (câini, pisici) atunci când le mângâiaţi sau ieşiţi la plimbare cu ele. Capuşele işi ating perioada de vârf în timpul primăverii şi în lunile de vară.

Dacă până acum s-a tot vorbit despre periculoasa boala Lyme, oamenii de ştiinţă vin cu o veste proastă. Aceştia atrag atenţia asupra faptului că a aparut o boală nouă, potenţial fatală, transmisă de căpuşe, numită Powassan.

Spre exemplu, în ultimii 10 ani, s-au raportat aproximativ 75 de cazuri de boala Powassan în Statele Unite. Deşi rară, această boală s-a răspândit, fiind posibil ca anul acesta să apară mai multe cazuri.

Printre semnele şi simptomele bolii Powassan se numără febra, migrenele, vărsăturile, starea de slăbiciune, confuzia, convulsiile şi pierderile de memorie. Pot apărea şi leziuni cerebrale pe termen lung, i

18/07/2018

Aproximativ 99% din totalitatea de calciu din organismul nostru se află în oase şi dinţi. Pe lângă rolul său structural, calciul are şi roluri funcţionale, deoarece intervine în coagularea sângelui, în contracţia musculară, în activitatea cardiacă, în producerea secreţiei lactate. De asemenea, calciul favorizează absorbţia vitaminei B12.

Crampele musculare şi “ochiul care se zbate” sunt semnele cele mai întâlnite ale unei căderi de calciu.

În mod greşit, hipocalcemia este pusa în relaţie cu ameţeala care apare brusc şi care este cauzată de fapt de o scădere a glicemiei ori a tensiunii, condiţii întâlnite mult mai frecvent decât căderea de calciu.

Cauze

Caderea de calciu are loc în momentul în care concentraţia ionilor liberi de calciu din sânge scade sub minima acceptată ca normală, de 4,0 mg/dl. Cauzele pentru care nivelul de calciu poate atinge cote mai mici sunt diverse, iar una dintre acestea este insuficienţa renală cronică.

O lipsă de calciu, aşa cum o numim în termeni generali, mai poate fi cauzată si de scăderea magneziului şi creşterea fosforului din sânge, pancreatită, deficitul de vitamina D,

17/03/2016

Apneea în somn este o boală gravă care provoacă oprirea respiraţiei timp de câteva secunde de câteva zeci de ori într-o noapte. Aceasta nu trebuie ignorată deoarece poate duce uşor la deces. Se întâmplă ca pacienţilor care au apnee să li se oprească practic repiraţia timp de 10 până la 30 de secunde. În acest timp, creierul nu se oxigenează absolut deloc. Respiraţia se poate opri şi de câteva zeci de ori pe noapte în funcţie se severitatea bolii. De multe ori, pacienţii se trezesc cu senzaţie de sufocare şi speriaţi, dar nu îşi dau seama din ce cauză. Mulţi pacienţi nu sunt diagnosticaţi deoarece simptomele sunt subtile şi mulţi le ignoră sau le pun pe seama altor probleme. Sforăitul şi oboseala sunt principalele simptome Boala nu prezintă multe simptome, însă, în general, pacienţii cu apnee sforăie mult şi dimineaţa se trezesc foarte obosiţi. Astfel, pe timpul zilei apar dificultăţi de concentrare, pierderi de memorie şi oboseală tot mai accentuată. Mulţi pacienţi dau vina pe stres şi nu cred că sunt bolnavi. Persoanele apropiate observă mai des simtomele deoarece pacienţii sunt adormiţi când acestea apar. Dacă partenerul de viaţă sforăie foarte mult, scoate sunete ciudate în timpul somnul sau aveţi senzaţia că nu respiră trebuie să îl atenţionaţi pentru a merge la un medic specialist.

28/09/2015

Cercetătorii au descoperit că boala Alzheimer şi boala demenţei pot fi identificate doar pe baza unor scanări RMN. În prezent, identificarea demenţei este un proces anevoios, ceea ce însemnă că de multe ori, pacienţii primesc tratamentele mult prea târziu. Uneori, diagnosticarea poate fi realizată cu ajutorul tehnicilor invazive, însă acestea pot fi neplăcute pentru pacienţi. Deşi sunt două boli distincte, Alzheimerul şi demenţa frontotemporală au trăsături clinice similare iar simptomele pot fi greu de diferenţiat între ele fără ajutorul testelor medicale. Ambele tulburări cauzează pierderi de memorie, confuzii şi pot afecta personalitatea, emoţiile şi comportamentul. Alzheimerul tinde să atace cortexul cerebral, stratul de materie cenuşie ce acoperă creierul, pe când demenţa frontotemporală tinde să atace lobii temporal şi frontal. O puncţie lombară ajută la diagnosticare prin deosebirea celor două tulburări prin observarea nivelului de proteine din creier. Deoarece puncţiile sunt metode invazive ce pot crea disconfort, oamenii de ştiinţă au creat un studiu pentru a observa dacă aceste două tulburări pot fi diagnosticate utilizând tehnicile de imagistică prin rezonanţă magnetică. La acest studiu au luat parte 185 de pacienţi care fuseseră deja diagnosticaţi fie cu Alzheimer, fie cu demenţă frontotemporală şi car

Call Now Button