Caută doctor

Etichetă: demenţa

14/05/2018

Creierul uman este o minune a naturii, având o complexitate aparte. Menţinerea sănătăţii acestuia este extrem de importantă deoarece reprezintă centrul de control al organismului. Imaginează-ţi cum ar fi să uiţi cum te numeşti, unde te afli, de ce te afli în locul respectiv şi încotro te îndrepţi. Astfel de experienţe sunt trăite de persoanele în vârstă care suferă de diferite afecţiune ale creierului precum demenţă sau Alzheimer.

Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că stresul este una dintre cele mai comune cauze ale modificării funcţiilor cerebrale. De asemenea, creierul s-ar putea micşora din cauza stresului.

 În cadrul unui studiu au fost utilizaţi pui de maimuţă pentru testarea efectelor stresului pe termen lung asupra dezvoltării. Jumătate dintre maimuţe au fost îngrijite de către un îngrijitor pentru şase luni în timp ce o altă jumătate a rămas cu mamele lor. După cele şase luni, maimuţele s-au reîntors în grupurile lor sociale pentru câteva luni înainte ca cercetătorii să le realizeze tomografii cerebrale.

În ceea ce priveste maimuţele care au fost luate de lângă mamele lor, zonele din creier asociate stresului erau mărite chiar şi după reintroducerea lor într-un

01/03/2018

Un studiu realizat de către oamenii de ştiinţă americani a relevat faptul că anestezia totală poate duce la unele probleme cu memoria. Totuşi schimbările cognitive observabile pentru cercetători, sunt mici, probabil asimptomatice şi sub posibilităţile de observare ale persoanei operate.

Persoanele care au participat la studiu nu aveau semne de Alzheimer, demenţă sau nici măcar o formă uşoară de tulburări cognitive înaintea operaţiei.

Oamenii de ştiinţă au identificat 312 oameni din acest grup care aveau una sau mai multe operaţii făcute, unde s-a folosit anestezie totală şi i-a comparat cu 652 de participanţi care nu au fost operaţi. Echipa i-a exclus pe cei care au fost operaţi pe inimă sau pe creier, intervenţii chirurgicale care pot afecta performanţa cognitivă.

Astfel s-a descoperit faptul că, cei care au fost sub anestezie totală aveau mici declinuri în memoria de scurtă durată pe o durată de patru ani, comparativ cu cei care nu au fost anesteziaţi total. Mai mult decât atât, cei care au petrecut mai mult timp sub anestezie totală au manifestat declinuri mai accentuate în funcţii cognitive, care includ aptitudini precum planificarea şi concentrarea. Totuşi, aceste schimbări au fost

06/02/2018

Boala Alzheimer este o boală degenerativă gravă care afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul.

În urma unor cercetări amănunţite, oamenii de ştiinţă au elaborat un test care poate detecta amyloid beta, proteina care se deteriorează în creier, cu o acurateţe de 90%. Practic, acest test poate încetini sau chiar elimina maladia.

În prezent, testele de depistare a bolii Alzheimer sunt costisitoare şi invazive, dar acum, cercetătorii care au publicat studiul în revista Nature au arătat că moleculele precursoare care formează proteina amyloid beta pot fi detectate cu noua metodă în 90% dintre cazuri.

Chiar dacă până în prezent abordarea este promiţătoare, creşterea nivelului de amyloid beta nu înseamnă neapărat că persoana respectivă va dezvolta demenţă, fiind nevoie de mai multe studii pe o populaţie mai largă pentru a stabili o metodă mai sigură şi eficientă.

12/01/2018

Alzheimer este o afecţiune neurologică gravă care determină moartea unor celule de la nivelul creierului, ceea ce duce inevitabil la pierderi de memorie şi declin cognitiv. Această boală este un tip de dementă care debutează cu simptome blânde şi evoluează treptat, fiind o afecţiune degenerativă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, în premieră, dovezi care sugerează că proteina tau, responsabilă pentru apariţia bolii Alzheimer, se răspândeşte precum o infecţie.

Chiar dacă fenomenul nu a putut fi observat direct, descoperirea ar putea oferi informaţii importante cu privire la modul în care apare neurodegenerarea. Specialiştii susţin că proteina tau duce la formarea unor aglomerări în creierul persoanelor afectate de Alzheimer.

Experţii din cadrul Universităţii Cambridge au combinat două tehnici de imagistică cerebrală, imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională şi tomografie cu emisie de pozitroni pentru a analiza 17 pacienţi cu Alzheimer. Rezultatele au arătat că cele mai mari concentraţii ale proteinei tau se regăseau în zonele cerebrale de legătură, ceea ce sugerează că această proteină s-ar putea răspîndi asemănător unei epidemii.

29/11/2017

În urma unui studiu care s-a întins pe o perioadă de aproximativ 10 ani, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că antrenamentul cerebral poate reduce riscul apariţiei demenţei.

Practic, un antrenament de ”viteză a procesării” ar putea ajuta persoanele vârstnice pe o perioadă lungă de timp. Atunci când au analizat rezultatele, oamenii de ştiinţă au observat că persoanele care şi-au antrenat creierul mai mult au beneficiat de o protecţie mult mai mare împotriva bolii.

În cadrul studiului au fost monitorizaţi 2.802 vârstnici sănătoşi pe o perioadă de 10 ani, de la vârsta de 74 până la 84 de ani. Participanţii au fost împărţiţi în grupuri care au realizat trei tipuri diferite de antrenamente, ce se bazau fie pe antrenarea memoriei, a raţionamentului sau a vitezei de procesare. Al patrulea grup a fost cel de control, care nu a realizat niciun tip de antrenament.

Participanţii au realizat 10 ore de antrenamente pe o perioadă de câteva săptămâni, un alt grup limitat de persoane au realizat alte sesiuni la un an şi apoi la 3 ani de la antrenamentul iniţial. Din cauza vârstei, doar 1.220 din participanţi au reuşit să ajungă la sfârşitul studiului.

Din p

17/10/2017

Acumularea kilogramelor în plus este o reală problemă a zilelor noastre, însă nu pentru toată lumea. Ştim cu toţii că există persoane care pot mânca aproape orice, de la fripturi până la dulciuri, dar nu acumulează nici măcar un kilogram în plus.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în aceste cazuri un rol determinant îl joacă fiinţele microscopice care ne popu­lează intestinul. Observaţiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialişti la definirea a trei tipuri de floră intesti­nală.

Pentru fiecare tip de floră intestinală predo­mină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârstă, sexul sau originea persoanelor respec­tive.

Spre exemplu, grupul „bacteroid” se regă­seşte la 30% dintre europeni – şi anume, la cei în a căror alimentaţie ocupă un loc important carnea şi grăsimile animale. La con­sumatorii consecvenţi de legume şi fruc­te, care totalizează 20% din populaţia Euro­pei, este mai numeros grupul „prevotella”, iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează gru­pul „ruminococcus”, com­pus din bacterii ce agreează uleiurile vege­tale, dar şi alcoolul.

Numeroasele studii ştiinţifice pun tot ma

06/10/2017

Oamenii de ştiinţă au descoperit un lucru surprinzător pentru mulţi dintre noi. Aceştia au analizat starea de sănătate a bărbaţilor gemeni, identici. Cei care nu erau căsătoriţi cu femei inteligente erau mai expuşi bolilor degenerative ale creierului, spre deosebire de fraţii lor gemeni.

Practic, oamenii de ştiinţă au aflat faptul că, bărbaţii care se căsătoresc cu femei inteligente au mai puţine şanse să sufere de Alzheimer şi de demenţă.

Au existat şi studii anterioare care au dovedit faptul că jocurile care dezvoltă inteligenţa, precum puzzle, şah sau Sudoku, pot ajuta la prevenirea demenţei şi a maladiei Alzheimer prin stimularea activităţii creierului, astfel că teoria potrivit căreia femeile inteligente au un impact pozitiv asupra sănătăţii partenerului pare să aibă sens, deoarece o soţie inteligentă se implică alaturi de soţ în rezolvarea problemelor familiei şi îl stimulează să rămână activ.

Cu adevărat surprinzător este faptul că unii bărbaţi care erau căsătoriţi cu femei deştepte şi aveau semne de demenţă identificate de scanările creierului nu sufereau de simptomele acestei afecţiuni, ca şi cum boala nu s-ar fi instalat. Contrar aşteptărilor, era

15/09/2017

Oamenii de ştiinţă ne explică faptul că pe măsură ce îmbătrânim acumulăm celule senescente, adică acele celule care nu se mai multiplică şi nu se mai reproduc odată cu îmbătrânirea. Ele pot afecta alte organe şi ţesuturi umane.

Experţii ştiu de multă vreme faptul că anumite procese influenţează îmbătrânirea corpului la nivel celular. Aceste modificări includ inflamaţiile, modificări ale ADN-ului, leziuni ale celulelor sau disfuncţii ale celulelor senescente.

Mereu în căutarea unei soluţii anti-îmbătrânire, cercetătorii aduc în lumina reflectoarelor o nouă clasă de medicamente despre care se spune că pot opri acest proces de degradare.

Este vorba despre testarea medicamentelor senolitice, care până în prezent au dat rezultate foarte bune pe şoareci şi care acum urmează a fi testate clinic pe oameni.

Medicamentele senolitice sunt agenţi capabili să ucidă aceste celule senescente care cauzează probleme în organism, fără a afecta în vreun fel celulele normale, sănătoase.

Oamenii de ştiinţă susţin că celulele senescente se fac vinovate pentru producerea mai multor boli cronice legate de vârstă, cum ar fi diab

11/05/2017

În România există aproximativ 200.000 cazuri de Alzheimer, dintre care, diagnosticate şi tratate sunt 10%-15%, comparativ cu 50-60% în alte ţări. În ultimii doi ani numărul persoanelor diagnosticate nu a crescut semnificativ. De asemenea, în lume există 24,3 milioane de persoane cu demenţă, iar anual se diagnostichează 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. În 2020 se estimează o creştere a numărului de persoane cu demenţă la 42,3 milioane, iar în 2040 la 81,1 milioane, se arată într-un material de presă remis cu ocazia Conferinţei Naţionale de Alzheimer.

Un studiu efectuat de către oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh, a arătat că una dintre expresiile primare ale acestei afecţiuni are legătură cu „deprinderile de navigare”. Practic, a te rătăci, chiar și când te afli într-un loc familiar, poate fi unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer.

Cercetarea științifică, a avut ca scop depistarea primelor simptome ale „bolii secolului”, aşa cum este considerat Alzheimer-ul în Statele Unite în rândul tinerilor. Miza este una foarte importantă, deoarece boala nu este diagnosticată de obicei decât în jurul vârstei de 60 de ani, punct în care este posibil ca Alzeheimer-ul să fi prov

05/10/2016

Traumatismele craniocerebrale, scleroza multiplă, neuropatiile periferice, boala Parkinson şi Alzheimer sau accidentul vascular cerebral sunt principalele suferinţe neurologice care afectează milioane de oameni, anual, la nivel mondial. Afecţiunile neurologice însă sunt extrem de complexe şi de multe ori printre cele mai ciudate.

La fel se întâmplă şi în cazul sindromul Capgras care este cu siguranţă unul din cele mai bizare afecţiuni neurologice. Cei care suferă de această boală au convingerea că o persoană foarte apropiată lor, în general soţia, a fost înlocuită de altcineva, de un impostor. Practic, pacienţii nu mai recunosc respectiva personă, deşi admit că aceasta seamănă foarte mult cu soţia sau, după caz, ruda lor.

Pentru a putea înţelege această bolă specialiştii au realizat teste şi scanări cerebrale la doi bolnavi de demenţă, unul dintre ei având sindromul Capgras. Rezultatele au fost comparate cu datele de la zece bărbaţi sănătoşi.

De câteva luni de zile, bolnavul de Capgras era convins că soţia lui a fost înlocuită de o altă femeie şi refuza orice contraargument.

Specialiştii explică faptul că oamenii recunosc alte persoane în funcţi