Caută doctor

Etichetă: demenţa

04/02/2019

Ceaiul verde nu conţine colesterol, grăsimi saturate, trans sau mononesaturate, şi nici zaharuri. Are foarte puţine calorii (doar două la 100 de mililitri) şi conţine substanţe benefice pentru organism, cum ar fi antioxidanţii (polifenoli, catehine), dar şi cafeină şi flavanoli.

Pe lângă toate acestea, cercetătorii au descoperit că ceaiul verde stimulează memoria de lucru şi măreşte performanţele cognitive. Descoperirea este vitală pentru pacienţii care suferă de demenţă şi alte astfel de tulburări.

Extractul de ceai verde măreşte gradul de conectivitate al creierului, iar voluntarii care au participat la studiu şi au băut extract de ceai verde au avut rezultate mai bune la testele la care au fost supuşi.

Mulți români au descoperit proprietățile senzaționale ale ceaiului verde și l-au inclus în dieta lor.

18/12/2018

De multă vreme este împământenită ideea că rezolvarea integramelor, la vârsta a treia, încetineşte declinul cognitiv. Prin urmare, este una dintre activităţile preferate ale vârstnicilor care vor să-şi ţină creierul în formă.

O cercetare recentă arată însă faptul că, în realitate, această activitate nu încetineşte îmbătrânirea creierului şi scăderea capacităţilor sale. Şi în niciun caz nu previne apariţia demenţei.

Creierul unor subiecţi din Scoţia care făceau integrame la vârste înaintate a îmbătrânit în acelaşi ritm cu al celor care nu aveau această preocupare.

Cu toate acestea, ceva poate întârzia momentul declinului mintal: activităţile intelectuale susţinute întreaga viaţă. A te apuca să dezvolţi un astfel de “muşchi” la bătrâneţe nu ajută, concluzionează cercetarea realizată pe un eşantion de aproape 500 de oameni.

14/12/2018

Chiar dacă nu le dăm prea multă importanţă, conexiunile umane sunt cruciale pentru bunăstarea noastră mentală şi fizică. Lipsa de socializare poate duce la apariţia unor probleme grave.

Iată cum iţi afectează sănătatea lipsa de socializare:

Intalarea depresiei

Fară conexiunea umană, poţi să te simţi deprimat cu uşurinţă. Dacă lipsa de socializare are loc pentru prea mult timp, simptomele pot ajunge să declanşeze depresia. În cazul oamenilor care suferă deja de această afecţiune mentală, izolarea poate să agraveze situaţia.

Scăderea stimei de sine

Pe lângă depresie, unul dintre cele mai comune efecte cauzate de lipsa de socializare este stima de sine scăzută. Izolarea continuă te poate face să ai o părere proastă despre felul în care arăţi şi te poate determina să-ţi pierzi încrederea în tine.

Risc crescut de tumori

Cel mai înfricoşător efect al izolării este riscul crescut de dezvoltare a tumorilor. Un studiu recent a arătat că lipsa de socializare pentru perioade lungi de timp poate mări creşterea tumorilor în m

21/09/2018

Conform unui studiu amănunţit, administrarea unor doze reduse de aspirină persoanelor vârstnice nu furnizează niciun beneficiu privind prevenirea afecţiunilor cardiovasculare sau demenţa, ci creşte riscul sângerărilor din tractul digestiv sau creier.

Milioane de persoane sănătoase consumă mici doze de aspirină, regulat, considerând că medicamentul va preveni infractul sau accidentul vascular. Însă atunci când specialiştii au analizat peste 19.000 de persoane din Australia şi SUA, timp de aproape cinci ani, au descoperit că nu au un efect în acest sens.

Experţii susţin că există dovezi concrete privind beneficiile aspirinei asupra persoanelor cu probleme cardiovasculare, însă până în prezent efectele asupra persoanelor sănătoase de peste 70 de ani nu au fost analizate.

Practic, analizele clinice arată că aspirina este benefică pentru prevenirea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale în cazul persoanelor cu afecţiuni vasculare, însă nu şi în cazul persoanelor vârstnice sănătoase ce îşi administrează acest tratament.

13/09/2018

Există foarte multe persoane care se plâng de faptul că nu reuşesc să ţină minte anumite aspecte legate de viaţa de zi cu zi.

Oamenii de ştiinţă au realizat un studiu recent care a scos la iveala faptul că uitarea nu trebuie legată mereu de o boală precum demența sau Alzheimer ci poate fi chiar semnul unei inteligențe peste medie.

Experţii au studiat legătura dintre uitare, creier și funcțiile cerebrale și au descoperit că amintirile pe care le deținem ne dau nivelul de inteligență, deoarece creierul consumă foarte multă energie când îl hrănești cu informații noi și ar fi o adevărată provocare să țină minte absolut tot ce primește. Practic, trebuie să uiți anumite informații pentru a putea face loc evenimentelor noi.

Conform cercetătorilor, există motive întemeiate să fii uituc și poate fi chiar util. Pe măsură ce îmbătrânești trebuie să înveți noi lucruri și tot ceea ce se învechește devine nesemnificativ, acesta fiind și motivul pentru care trebuie să faci loc nou în creier. Ar fi prea dificil să faci față noilor circumstanțe dacă ți-ai aminti tot timpul de trecut.

28/08/2018

Un nou stiudiu a scos la iveală un aspect prea puţin cunoscut până în prezent. Cercetătorii susţin că oamenii care au diete alimentare bogate în uleiuri vegetale au un risc mai crecut de a dezvolta demenţă în timpul vieţii. Aceştia susţin că uleiul provoacă depuneri pe creier, un precursor al bolilor neurodegenerative.

La mijlocul secolului XX, americanii erau îngrijoraţi de rata crescută a bolilor de inimă şi au cerut cetăţenilor să renunţe la grăsimile saturate, însă nutriţioniştii spun că sfaturile de atunci au dus oamenii în eroare.

După cum bine ştiţi uleiurile vegetale sunt sub diferite forme: ulei de rapiţă, de palmier, de porumb, de soia, de floarea soarelui sau de sâmburi de struguri. Conform cercetărilor, uleiurile vegetale îi fac pe oameni să se simtă mai obosiţi şi pot provoca migrene, dar şi boli neurodegenerative precum Alzheimerul sau demenţa. Practic, uleiurile vegetale provoacă stresul oxidativ, care distruge membrana creierului, rezultatul fiind apariţia plăgilor pe creier.

08/08/2018

Chiar dacă pare greu de crezut, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că persoanele care au renunţat la consumul de alcool, în totalitate, au un risc mai crescut de dezvoltare a demenţei decât conumatorii moderaţi.

Practic, conform studiului, abstinenţii pe termen lung au şanse cu 50% mai mari să sufere de Alzheimer sau o altă formă a bolii neurodegenerative.

De asemenea, cercetătorii susţin că în cazul consumatorilor înrăiţi riscurile de dezvoltare a acestei boli sunt mult mai mari, însă din motive diferite. Rezultatele studiului au la bază analizarea bazele de date medicale, spre deosebire de studii anterioare în care sunt utilizate teste clinice riguroase.

Experţii susţin faptul că, în niciun caz descoperirea nu ar trebui să încurajeze persoanele să consume alcool. La nivel global aproximativ 7% dintre persoanele de peste 65 de ani suferă de demenţă, procentul ajunge la 40% la vârsta de 85 de ani. Numărul persoanelor cu această boală s-ar putea tripla până în 2050.

Cercetătorii au mai dezvăluit faptul că, în afară de consumul moderat, consumul de vin este corelat unui risc scăzut de apariţie a demenţei decât alte băuturi alcoolice.

Posted in Boli | Tags: , , , ,

14/05/2018

Creierul uman este o minune a naturii, având o complexitate aparte. Menţinerea sănătăţii acestuia este extrem de importantă deoarece reprezintă centrul de control al organismului. Imaginează-ţi cum ar fi să uiţi cum te numeşti, unde te afli, de ce te afli în locul respectiv şi încotro te îndrepţi. Astfel de experienţe sunt trăite de persoanele în vârstă care suferă de diferite afecţiune ale creierului precum demenţă sau Alzheimer.

Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că stresul este una dintre cele mai comune cauze ale modificării funcţiilor cerebrale. De asemenea, creierul s-ar putea micşora din cauza stresului.

 În cadrul unui studiu au fost utilizaţi pui de maimuţă pentru testarea efectelor stresului pe termen lung asupra dezvoltării. Jumătate dintre maimuţe au fost îngrijite de către un îngrijitor pentru şase luni în timp ce o altă jumătate a rămas cu mamele lor. După cele şase luni, maimuţele s-au reîntors în grupurile lor sociale pentru câteva luni înainte ca cercetătorii să le realizeze tomografii cerebrale.

În ceea ce priveste maimuţele care au fost luate de lângă mamele lor, zonele din creier asociate stresului erau mărite chiar şi după reintroducerea lor într-un

01/03/2018

Un studiu realizat de către oamenii de ştiinţă americani a relevat faptul că anestezia totală poate duce la unele probleme cu memoria. Totuşi schimbările cognitive observabile pentru cercetători, sunt mici, probabil asimptomatice şi sub posibilităţile de observare ale persoanei operate.

Persoanele care au participat la studiu nu aveau semne de Alzheimer, demenţă sau nici măcar o formă uşoară de tulburări cognitive înaintea operaţiei.

Oamenii de ştiinţă au identificat 312 oameni din acest grup care aveau una sau mai multe operaţii făcute, unde s-a folosit anestezie totală şi i-a comparat cu 652 de participanţi care nu au fost operaţi. Echipa i-a exclus pe cei care au fost operaţi pe inimă sau pe creier, intervenţii chirurgicale care pot afecta performanţa cognitivă.

Astfel s-a descoperit faptul că, cei care au fost sub anestezie totală aveau mici declinuri în memoria de scurtă durată pe o durată de patru ani, comparativ cu cei care nu au fost anesteziaţi total. Mai mult decât atât, cei care au petrecut mai mult timp sub anestezie totală au manifestat declinuri mai accentuate în funcţii cognitive, care includ aptitudini precum planificarea şi concentrarea. Totuşi, aceste schimbări au fost

06/02/2018

Boala Alzheimer este o boală degenerativă gravă care afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul.

În urma unor cercetări amănunţite, oamenii de ştiinţă au elaborat un test care poate detecta amyloid beta, proteina care se deteriorează în creier, cu o acurateţe de 90%. Practic, acest test poate încetini sau chiar elimina maladia.

În prezent, testele de depistare a bolii Alzheimer sunt costisitoare şi invazive, dar acum, cercetătorii care au publicat studiul în revista Nature au arătat că moleculele precursoare care formează proteina amyloid beta pot fi detectate cu noua metodă în 90% dintre cazuri.

Chiar dacă până în prezent abordarea este promiţătoare, creşterea nivelului de amyloid beta nu înseamnă neapărat că persoana respectivă va dezvolta demenţă, fiind nevoie de mai multe studii pe o populaţie mai largă pentru a stabili o metodă mai sigură şi eficientă.