fbpx
Caută doctor

Etichetă: creier

04/03/2020

Se pare că amintirile persoanelor care suferă de Alzheimer nu dispar complet. Acestea ar putea fi recuperate din zonele mai puţin accesibile ale creierului şi ar putea fi reactivate, potrivit cercetătorilor americani. Oamenii de ştiinţă de la Institutul Tehnologic din Massachusetts, Statele Unite, au reuşit să demonstreze că amintirile nu se şterg, putând fi regăsite în zonele greu accesibile ale creierului. Pentru a ajunge la aceste concluzii, s-au realizat experimente pe şoarecii de laborator sănătoşi, dar şi pe cei modificaţi genetic. Ambele grupuri au primit şocuri electrice de două ori, la un interval de 24 de ore. Cei sănătoşi au manifestat panică, în timp ce rozătoarele modificate genetic au rămas indiferente. S-a încercat apoi stimularea zonei creierului asociată cu amintirile cu ajutorul luminii albastre (tehnică numită optogenetică) la şoarecii modificaţi genetic. În urma acestui test şorecii au dat semne pozitive, care îi încurajează pe cercetători să caute în continuare un tratament eficient pentru această boală. Memoria oamenilor, cât şi a rozătoarelor se pare că funcţionează pe principii similare. Iar concluzia este că pacienţii care suferă de boala Alzheimer ar putea avea o speranţă de tratament.

Posted in Boli | Tags: , , ,
04/03/2020

Deşi de-a lungul timpului au fost foarte multe voci care au susţinut faptul că ouăle sunt bogate în grăsimi care contribuie la creşterea colesterolului rău, în realitate, acest lucru este complet fals, ultimele cercetări arătând că atunci când sunt introduse în dietă alimente bogate în colesterol, nivelul colesterolului din corp scade. Nutriționiștii revistei online Authority Nutrition au realizat un nou studiu care a arătat că 70% dintre subiecții care au consumat între unul și trei ouă pe zi nu au experimentat schimbări negative în ceea ce privește nivelul colesterolului rău. La ceilalți 30% dintre participanți s-a observat chiar o modificare în bine, valorile LDL scăzând. Ouăle sunt o sursă de proteine de înaltă calitate și conțin, de asemenea, cholină, un nutrient mai puțin cunoscut, dar esențial pentru buna funcționare a creierului. Aparent, potrivit studiilor desfășurate în SUA, 90% din populație are carențe de cholină. Acest aliment-minune reprezintă o sursă importantă de vitamine, calciu, acizi grași omega-3, fiind benefic pentru oase, ochi, păr și unghii. Singurele persoane cărora nu li se recomandă să consume ouă sunt diabeticii, care riscă să dezvolte afecțiuni cardiace.

23/01/2020

Toată lumea asociază râsul cu glumele şi comedia, însă reprezintă mai mult decât atât. Potrivit cercetătorilor, multe lucruri pe care oamenii le cred despre râs sunt inexacte. Râsul poate declanșa efecte pe termen scurt, dar și pe termen lung în corpul tău.

Spre exemplu, râsul apare la copii cu mult înainte de a putea să vorbească, în jurul vârstei de patru luni. Studiile în domeniu arată că râsul facilitează învățarea de lucruri noi, în special pentru copii, de aceea râsul este o parte importantă a jocului lor. De fapt, acest lucru îi ajută să învețe noi abilități pentru a se putea angaja în noi activități specifice vârstei.

Mai important este, însă, că râsul ne ajută pe toți să putem trăi într-un mediu sănătos și sigur. Cercetătorii au concluzionat că principalul motiv al beneficiilor aduse de râs se leagă de eliberarea de dopamină. Acest neurotransmițător ajută la controlul centrilor de recompensă și plăcere din creier. Practic, dopamina te poate ajuta să te relaxezi și să te concentrezi mai uşor asupra oricărei activităţi.

De asemenea, râsul sprijină circulația și ajută vasele de sânge să funcționeze la nivel optim, stimulează organele să inhaleze mai mu

19/08/2019

Ştim cu toţii că în aceste zile caniculare de vară trebuie să ne protejăm corpul, să ne hidratăm suficient, şi să nu stăm pe plajă între anumite ore, însă, puţini dintre noi ştiu efectiv ce se întâmplă în organism atunci când temperaturile sunt la limita suportabilului.

Specialiştii ne explică faptul că, în primul rând, din cauza căldurii, vasele noastre de sânge se dilată, iar acest lucru face ca la nivelul pielii si al mucoaselor respiratorii să se piardă mai multă apă. În cazul în care nu ne hidratăm aşa cum trebuie, pot apărea probleme în functionarea organismului. Practic, deshidratarea duce la scăderea tensiunii, care vine la pachet cu alte simptome, cum ar fi ameţeli, senzaţie de leşin, palpitaţii sau dureri de cap. Pe de altă parte, medicii afirmă că organismul nostru are capacitatea să se regleze singur atunci când apare o situaţie critică. Astfel, când temperatura de afară este foarte ridicată, intră în funcţiune termoreglarea. Mai exact, se produce creşterea transpiraţiei pentru răcorirea pielii şi a organelor vitale. Prin transpiraţie se pierd lichidele din corp, astfel că apare senzaţia de sete, pe care nu trebuie sub nicio formă să o ignorăm. Specialiştii ne avertizează că sistemul nervos, inclusiv creierul, este cel mai sensibil la deshidratare şi semnele

05/06/2019

Prejudecăţile sociale care înconjoară bolile mintale nu sunt puţine şi continuă să acţioneze ca un stigmat, barând de multe ori accesul la un tratament adecvat al persoanelor în suferinţă. Din păcate în ultimile decenii aceste boli s-au înmulţit îngrijorător de mult.

Creierul adolescenţilor poate dezvălui dacă aceştia vor dezvolta boli mintale în timp, arată un studiu realizat de catre oamenii de ştiinţă. Scanările făcute la nivelul creierului pot da indicii cu privire la riscul de dezvoltare a bolilor mintale prezent în cazul fiecărui adolescent în parte. Sunt luate în considerare boli precum schizofrenia sau depresia.

Cercetătorii au scanat creierul a 300 de tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 24 de ani, pentru monitorizarea structurii acestuia, iar rezultatele au arată că zonele creierului care au suferit cele mai importante schimbări în timpul adolescenţei sunt cele în care există genele corelate riscului de dezvoltare a schizofreniei sau depresiei.

Practic, acest studiu oferă o explicaţie referitoare la relaţia dintre adolescenţă şi bolile de natură psihică. Astfel, în funcţie de trăirile din adolescenţă, aceste gene corelate cu tulburări precum schizofrenia sau depresia se dezvoltă şi se modifică rapid în

15/05/2019

Ceapa susţine sănătatea creierului şi a inimii, întăreşte oasele, ajută la digestie şi reduce chiar şi riscul dezvoltării cancerului. Pe lângă toate aceste beneficii extraordinare ceapa mai are un as în mânecă, iar acesta se referă la sănătatea firelor de păr.

Sucul de ceapă este folosit pentru a trata căderea părului şi pentru a stimula creşterea acestuia atunci când este aplicat pe scalp. Potrivit unui studiu publicat în 2002 de Journal of Dermatology, s-a dovedit că sucul de ceapă are rezultate în tratarea unei afecţiuni autoimune numite alopecie areată, care se manifestă prin căderea completă a părului pe zone restranse ale scalpului. În cazul a 84% dintre cei care au participat la studiu, şi care au aplicat suc de ceapă pe scalp de două ori pe zi, a fost observată o rată de creştere mai rapidă a părului comparativ cu cei care nu au folosit suc de ceapă. Specialiştii spun că rata de succes a fost mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor.

Ceapa este bogată în sulf, un mineral esenţial pentru sănătatea părului. Îmbunătăţeşte circulaţia sanguină la nivelul scalpului, ceea ce contribuie la o mai bună oxigenare a rădăcinilor firelor de păr, dar şi un transport adecvat de substanţe nutritive la radăcini. Ceapa are şi propri

22/03/2019

Foarte mulţi copii şi adolescenţi preferă să-şi petreacă timpul liber în faţa calculatorului, practicând felurite jocuri video. Problema este că unele dintre aceste jocuri, mai precis cele violente, au un efect de lungă durată asupra empatiei, spun specialiştii.

Studiile precedente au asociat jocurile video cu lipsa empatiei, dar acestea au examinat în principal efectele pe termen scurt. Cercetătorii afirmă că impactul violenţei asupra proceselor emoţionale poate fi mai degrabă acut şi de scurtă durată.

Specialiştii au realizat un nou studiu la care au participat 30 de persoane, dintre care 15 sunt jucători constanţi de jocuri violente precum Counter Strike sau Call of Duty, iar 15 persoane care nu au această activitate.

Aceştia au fost rugaţi să nu joace nimic cu trei ore înaintea participării la studiu pentru a nu exista efecte pe termen scurt. Creierele celor 30 de participanţi au fost scanate cu RMN în timp ce li se arătau imagini destinate obţinerii răspunsurilor emoţionale.

Interesant este că, în acest studiu, cercetătorii nu au depistat diferenţe la nivelul răspunsurilor cerebrale între cele două categorii. Studiul a fost însă limitat de câţiva fac

01/03/2019

Cercetătorii au testat pe oameni un nou tratament radical împotriva bolii Parkinson. În cadrul terapiei, acesta este administrat direct în creierul pacientului.

Pacienţilor din cadrul testelor clinice le-a fost administrat tratamentul de mai multe ori prin intermediul unui orificiu introdus într-o parte a capului. Aceeaşi modalitate a fost utilizată şi pe grupul de control căruia i-a fost administrat un tratament placebo.

Ambele grupuri au prezentat o îmbunătăţire a simptomelor, ceea ce înseamnă că nu se ştie clar dacă medicamentul a fost responsabil pentru aceste beneficii. Scanările arată, însă, îmbunătăţiri în zonele cerebrale afectate, în cazul persoanelor cărora le-a fost administrat tratamentul.

Oamenii de ştiinţă afirmă că acest lucru reprezintă o posibilitate a „reactivării” celulelor cerebrale degradate de boală.

Alţi specialişti din domeniu susţin că este mult prea devreme pentru a concluziona că simtomele pacienţilor cu Parkinson s-au îmbunătăţit.

Experţii din cadrul studiului susţin că port-implantul, amplasat pe craniul pacienţilor, ar putea fi utilizat şi pentru administrarea substanţelor chimice

21/02/2019

Creierul este centrul funcţiei aparatului locomotor, dar cât de inteligentă este coloana vertebrală. Conform unui nou studiu, este mult mai capabilă decât se credea.

Se ştia că circuitele din această parte a sistemului nervos, care se află de-a lungul coloanei, controlează lucrurile aparent simple, precum reflexul durerii la oameni şi alte funcţii locomotorii la animale, spun specialiştii.

Acum, un nou studiu al cercetătorilor de la Western University a arătat că aceasta este capabilă să proceseze şi să controleze şi funcţii mai complexe, precum poziţionarea mâinii în spaţiul exterior.

Acest studiu a arătat că cel puţin o funcţie importantă este realizată la nivelul coloanei vertebrale şi deschide o cu totul nou arie de cercetare cu privire la ce altceva mai poate face aceasta.

Un astfel de tip de control al mâinii necesită recepţii senzoriale de la mai multe articulaţii – în principal din cot şi din încheietură – şi se credea că acestea sunt procesate şi convertite în comenzi motorii de cortexul cerebral.

Folosind tehnologie robotică specializată, participanţii au fost instruiţi să îşi menţină mâna într-o anu

20/02/2019

Oamenii de ştiinţă au realizat o cercetare în urma căreia au studiat efectele pe care microdozajul cu psihedelice îl are asupra creierului.

Mereu a existat ideea conform căreia mici doze de LSD ajută la rezistenţa la stres şi la reducerea simptomelor depresiei, în timp ce îmbunătăţesc concentrarea, conform unui articol publicat în jurnalul PLOS ONE.

Studiul, care conţine două experimente diferite, este prima analiză riguroasă asupra efectelor stărilor oamenilor şi a productivităţii acestora.

Există mii de articole şi relatări personale care descriu o gamă largă de beneficii asociate cu microdozajul, dar până acum au existat puţine dovezi ştiinţifice despre subiect.

Pe toată durata studiului, 63 de oameni au fost testaţi pentru a evalua starea şi gradul de atenţie în timp ce li se administra o doză redusă de psihedelic timp de şase săptămâni. Al doilea experiment a evaluat ideile preconcepute şi aşteptările pe care 263 de oameni le aveau despre microdozaj.

Astfel, rezultatele primului experiment nu s-au potrivit cu aşteptările pe care oamenii le-au avut în al doilea. Oamenii tindeau să creadă că microdozajul ar avea e

Call Now Button