Caută doctor

Etichetă: creier

11/01/2019

Suntem tentaţi să credem că emoţiile se află în interiorul nostru şi sunt un lucru greu de controlat, însă specialiştii susţin că emoţiile nu sunt un lucru înnăscut, ci sunt ceva ce se învaţă.

Medicul neurolog şi autorul studiului axat pe această temă, Lisa Feldman Barret, a explicat modul în care emoţiile universale sunt de fapt un mit.

Medicul susţine că emoţiile sunt considerate reflexe, creierul nostru se naşte cu o anumită reţea cerebrală de emoţii.

Există cercetări realizate pe zeci de ani care arată că nu ne naştem cu emoţii ce sunt construite în creier. De fapt creierul nostru construieşte emoţii deoarece avem nevoie de ele în diferite situaţii, afirmă Barret.

Spre exemplu, pentru o cultură o inimă ce bate puternic poate însemna frică, în alta entuziasm. Diferitele noastre reacţii fizice la mediul din jur pot fi, cu alte cuvinte, preprogramate.

Practic, corpul uman funcţionează la fel oriunde, dar modul în care interpretăm aceste reacţii variază în funcţie de cultură.

18/12/2018

De multă vreme este împământenită ideea că rezolvarea integramelor, la vârsta a treia, încetineşte declinul cognitiv. Prin urmare, este una dintre activităţile preferate ale vârstnicilor care vor să-şi ţină creierul în formă.

O cercetare recentă arată însă faptul că, în realitate, această activitate nu încetineşte îmbătrânirea creierului şi scăderea capacităţilor sale. Şi în niciun caz nu previne apariţia demenţei.

Creierul unor subiecţi din Scoţia care făceau integrame la vârste înaintate a îmbătrânit în acelaşi ritm cu al celor care nu aveau această preocupare.

Cu toate acestea, ceva poate întârzia momentul declinului mintal: activităţile intelectuale susţinute întreaga viaţă. A te apuca să dezvolţi un astfel de “muşchi” la bătrâneţe nu ajută, concluzionează cercetarea realizată pe un eşantion de aproape 500 de oameni.

10/12/2018

Un proces metabolic care poate aduce multiple beneficii organismului nostru este cetoza. În timpul acestui proces, organismul transformă grăsimile în cetone şi începe să le utilizeze ca sursă de energie.

Oamenii de ştiiţă au demonstrat faptul că dietele care favorizează cetoza sunt eficace prin suprimarea apetitului. Alte studii au sugerat faptul că acest proces ajută în cazul tulburărilor neurologice, diabet de tip doi şi alte afecţiuni.

Reţineţi faptul că o dietă cu puţini carbohidraţi este foarte importantă. Celulele utilizează glucoză ca sursă de energie, însă pot folosi şi alte surse de energie, cum ar fi cetonele.

Atunci când renunţi la carbohidraţi, depozitele de glucoză, precum şi nivelul insulinei, se reduc simţitor, permiţând acizilor graşi să se elibereze din depozitele de grăsime.

Ficatul transformă o parte din aceste grăsimi în aceşti corpi cetonici, care pot genera “combustibil” pentru creier.

Cam cât de mult trebuie sa limitezi consumul de carbohidraţi este o chestiune individuală. Unii oameni ar trebui să se limiteze la 20 g de carbohidraţi, alţii mai mult pentru a ajunge în starea de cetoză.

06/12/2018

Cheagurile de sânge au aspectul unui gel şi sunt benefice atunci când se formează în urma rănilor sau tăieturilor, deoarece opresc sângerarea şi „sigilează” astfel rana.

Pe de altă parte, cheagurile de sânge care se formează în vene fără un motiv anume şi care nu se dizolvă în mod natural necesită îngrijire medicală, deoarece pot pune viaţa în pericol, mai ales dacă sunt localizate în picioare, plămâni sau creier.

Iată semenele care pot anunţa prezenţa cheagurilor de sânge în corp: Inflamarea extremităţilor 

În cazul în care cheagul de sânge s-a format în picior sau braţ, aceste membre se inflamează imediat. În prima fază, zona în care a aparut cheagul de sânge se va înroşi. Apoi, pot urma senzaţiile de mâncărime sau usturime, iar în stadiul final locul afectat se inflamează. Dureri în zona picioarelor şi a braţelor

Aceste dureri, asemănătoare junghiurilor, sunt mai accentuate în cazul persoanelor care au probleme cu circulaţia sângelui sau suferă de o boală cardiacă.

Tuse inexplicabilă

Tusea care nu este însoţită de febră şi alte simp

06/12/2018

Studiile realizate de către specialişti au demonstrat că sunătoarea stimulează activitatea creierului şi prelungeşte efectele serotononei şi noradrenalinei într-un mod asemănător cu cel al antidepresivelor standard, dar cu mult mai puţine efecte adverse.

Pornind de la aceste proprietăţi, fitoterapeuţii o recomandă inclusiv pentru tratarea obezităţii.

Chiar dacă nu are capacitatea de a arde grăsimile, sunătoarea poate fi de mare ajutor în curele de slăbire, deoarece conferă o stare de tonus psihic şi reduce simţitor suferinţa produsă de reducerea cantităţii de hrană.

De asemenea, creează dispoziţie pentru o viaţă activă şi pentru sport, potenţând astfel premisele pentru adoptarea unui nou stil de viaţă şi nu doar pentru pierderea câtorva kilograme.

Practic, această plantă are capacitatea de a determina creşterea cantităţii de serotonină (substanţă care asigura buna dispoziţie), creşterea cantităţii de dopamină şi noradrenalină, (neurotransmiţători responsabili de menţinerea unei stări de spirit pozitive) şi scăderea nivelului de cortizon – hormon al stresului, spun specialiştii.

20/11/2018

Coşurile sunt inestetice, iar atunci când apar avem tendinţa de a le stoarce pentru a scăpa cât mai repede de ele. Chiar dacă la prima vedere este un obicei banal, acest lucru poate cauza complicaţii severe.

Spre exemplu, un coş care a apărut în “zona triunghiulară” şi care este stors, poate ajunge să fie fatal. Conform publicaţiei “The Independent” coşurile stoarse pot cauza leziuni extrem de grave şi nu doar cicatrici.

Astfel, specialiştii în dermatologie recomandă să evităm zona triunghiulară de mare risc a feţei, adică porţiunea dintre colţurile gurii şi vârful nasului.

Această zonă este extrem de sensibilă şi are conexiuni directe către creier, astfel încât, vasele de sânge pot fi şi ele lezate odată cu stoarcerea coşului.

08/11/2018

În urma unui studiu, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că expunerea la zgomot ambiental pare să fie asociată cu creşterea riscului de atac de cord şi accident vascular cerebral prin alimentarea activităţii unei regiuni cerebrale implicată în răspunsul la stres.

Practic, expunerea la zgomot duce la inflamarea vaselor de sânge, conform unor rezultate preliminare care vor fi prezentate în Chicago la Scientific Sessions 2018, conferinţă organizată de American Heart Association.

Persoanele care au cel mai ridicat nivel de expundere la zgomot cronic – precum zgomotul de pe aeroporturi şi autostrăzi, dar şi „zgomotele de oraş” – au un risc ridicat de trecere prin evenimentele menţionate mai sus, indiferent de alţi factori de risc cunoscuţi pentru creşterea riscului cardiovascular.

Experţii au analizat asocierea între expunerea la zgomot şi evenimentele cardiovasculare majore la 499 de persoane cu vârsta medie de 56 de ani, cărora li s-au efectuat simultan tomografii ale creierului şi vaselor de sânge.

Toţi participanţii nu aveau afecţiuni cardiovasculare majore sau cancer. Folosind imaginile culese, savanţii au analizat activitatea amigdalei, regiunea din creier

05/11/2018

Ouăle de prepeliţă, deşi sunt de două ori mai mici decât ouăle de găină, au o valoare nutriţională de patru ori mai mare decât acestea.

Consumate fierte sau crude, ouăle de prepeliţă aduc o serie de beneficii organismului, de aceea sunt recomandate în tratarea diverselor afecţiuni sau pentru menţinerea stării de sănătate.

Iată beneficiile pe care le aduce consumul de ouă de prepeliţă:

  • îmbunătăţesc funcţionarea aparatul cardiovascular;
  • scad nivelul colesterolului;
  • întăresc inima;
  • reglează nivelul zahărului din sânge în cazurile de diabet;
  • ajută la digestie;
  • reglează aciditatea gastrică;
  • ajută în detoxifierea ficatului şi în regenerarea acestuia după anumite boli;
  • tratează afecţiunile de rinită alergică, alergii şi eczeme;
  • tratează bolile renale;
  • tratează afecţiunile oftalmologice şi ORL;
  • ajută în tratarea afecţiunilor sistemului nervos;
  • sunt eficiente în tratarea depresiilor şi a stresului;
  • ajută creierul;
  • încetinesc procesul de îmbătrânire;
  • ajută în curele de slăbire, fiind foarte bune contra obezităţii.
01/11/2018

Oamenii de ştiinţă elveţieni ai Universităţii din Berna au constatat că un tip de licheni (muşchi) ar putea avea efecte similare cu cele ale canabisului. În prezent sunt analizate efectele muşchiului pentru tratarea crampelor, ameţelii şi bolilor inflamatorii, şansele consumului abuziv fiind mai mici.

Experţii analizează efectele chimicalei perrottetinene, ce are o structură asemănătoare cu cea a tetrahidrocanabinol (THC). Această chimicală este produsă doar de un grup de licheni cunoscuţi cu denumirea de Radula. Planta se găseşte, în mod natural, doar în Japonia, Noua Zeelandă şi Costa Rica.

Cercetarea publicată în jurnalul Science Advances prezintă rezultatele testării mostrelor de Radula perrottetinene pe şoareci. Specialiştii au descoperit că efectele sunt similare cu cele ale THC-ului.

Practic, această substanţă naturală are un efect psihoactiv mai slab, însă în acelaşi timp este capabilă să inhibe procesele inflamatorii din creier, afirmă cercetătorii.

Specialiştii au afirmat că este necesară o serie mai amplă de teste atât pe animale, cât şi oameni pentru stabilirea efectului de reducere a durerilor şi a efectelor secundare.

Posted in Boli | Tags: , , , , , , , , , , ,

31/10/2018

Un grup de oamenii de ştiinţă din Suedia au descoperit în urma unui studiu, publicat în The Journal of Neuroscience, că modul în care respirăm poate influenţa modul în care amintirile noastre sunt consolidate. Practic, acestia evidenţiază faptul că dacă respirăm pe nas şi nu pe gură, după ce am încercat să învăţăm un set de mirosuri, atunci înmagazinăm mai bine amintirile.

Studiile referitoare la modul în care respiraţia influenţează creierul au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, iar noile metodologii dau posibilitatea realizării de mai multe studii, majoritatea concentrându-se pe memorie.

Studiul arată că ţinem minte mai bine mirosurile dacă respirăm pe nas atunci când memoria este consolidată – procesul care are loc între învăţat şi reamintire.

În cadrul studiului, cercetătorii au rugat participanţii să înveţe 12 mirosuri în două ocazii diferite. Apoi au fost rugaţi să respire prin nas sau gură timp de o oră. Când timpul s-a scurs, participanţilor li s-au prezentat seturile vechi şi noi de cele 12 mirosuri şi au fost întrebaţi dacă mirosurile sunt vechi sau noi.

Rezultatele au arătat că atunci când pa