Sindromul ovarelor polichistice

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS) este o tulburare endocrino-metabolică ce afectează 5-18% dintre femeile de vârstă fertilă din întreaga lume. Potrivit OMS, aproximativ 70% dintre femei nu vor fi niciodată diagnosticate cu PCOS sau vor avea un diagnostic întârziat.

Cauze

Cauza exactă a PCOS nu este clară. Studii recente au sugerat că genetica, modificările epigenetice, factorii de mediu, stresul oxidativ, inflamația cronică de grad scăzut, disfuncția mitocondrială și tulburările metabolice sunt implicate în PCOS, dăunând astfel funcției ovariene normale.

Atunci când nu sunt produși suficienți hormoni și ovulația nu are loc, ovarele vor dezvolta multe chisturi mici, ce vor produce hormoni masculini (androgeni). Acest lucru va cauza  tulburări ale ciclului menstrual și multe dintre simptomele PCOS.

Motivul exact pentru care apar aceste modificări hormonale nu este cunoscut. S-a sugerat că problema poate începe la nivelul ovarului, în alte glande care produc acești hormoni sau în partea creierului care controlează producția lor (hipotalamus).

PCOS poate apărea, de asemenea, în familie. Este des întâlnit ca surori sau mama și fiica să aibă această afecțiune. Acest lucru sugerează că poate exista o cauza genetică a PCOS, dar nu au fost încă identificate gene specifice asociate cu această afecțiune.

Simptome

Dacă aveți semne și simptome de PCOS, acestea vor deveni, de obicei, evidente la sfârșitul adolescenței sau între 20 – 30 de ani.

Semnele si simptomele pot include:

• cicluri menstruale neregulate (cu durata <21 zile sau mai >35 zile) sau absența menstruației
• dificultăți de a rămâne însărcinată
• creșterea excesivă a părului (hirsutism) – de obicei pe față, piept, abdomen, spate (acolo unde nu trebuie sa apară la femei)
• creștere în greutate
• căderea/rărirea părului de pe scalp (alopecie) cu pattern masculin (creștetul capului, tâmple)
• ten gras, acnee
• acanthosis nigricans: piele închisă la culoare în pliurile gâtului, axilelor, inghinal, sub sâni

Fenotipuri

Au fost stabilite următoarele criterii pentru diagnosticul PCOS (Rotterdam 2003):

• oligo-anovulația: cicluri menstruale >35 de zile sau <8 menstruații/an
• hiperandrogenismul: exces de hormoni masculini – decelat în sânge sau clinic prin acnee/hirsutism/alopecie
• ovarele polichistice: volum ovarian >10 ml și/sau >12 chisturi cu diametrul de 2–9 mm

Oricare 2 dintre aceste criterii sunt suficiente pentru diagnosticul de PCOS.

Pe baza acestora au fost descrise 4 fenotipuri (ansamblu de însușiri care se manifestă în mod vizibil) principale:

• fenotipul A – compus din toate cele 3 criterii
• fenotipul B – anovulație cronică și hiperandrogenism, dar cu aspect ecografic normal al ovarelor
• fenotipul C – hiperandrogenism și ovare polichistice, dar cu cicluri menstruale regulate
• fenotipul D – anovulație cronică și ovare polichistice, dar fără semne clinice/biologice de exces de androgeni

Insulinorezistența

Multe femei cu PCOS au insulinorezistență. Aceasta înseamnă că corpul lor nu mai raspunde la acțiunea insulinei, ceea ce duce la producerea de niveluri crescute ale acesteia. Insulina contribuie prin acțiune directă asupra ovarului la creșterea producției și activității testosteronului și previne ovulația normală.

Rezistența la insulină duce, de asemenea, la creștere în greutate, ceea ce poate agrava simptomele PCOS.

Infertilitatea

PCOS este una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilității feminine, reprezentând 90-95% din cazurile de infertilitate anovulatorie. Multe femei descoperă că au PCOS atunci când au dificultăți în a rămâne însărcinate.

Femeile cu PCOS nu ovulează sau ovulează rar, ceea ce înseamnă că au menstruații neregulate sau absente. Organismul încearcă să ovuleze lunar, creând un număr tot mai mare de foliculi imaturi (aspectul ecografic polichistic).

Riscurile pe termen lung

PCOS este asociat cu un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate mai târziu în viață, cum ar fi:

•  diabet zaharat tip 2
• hipertensiune arterială
• colesterol crescut
• boli de inima
• cancer endometrial

PCOS poate provoca, de asemenea, anxietate, depresie și o imagine de sine negativă. Femeile cu SOP au 77% mai multe șanse de a avea anxietate, 53% mai multe șanse de a avea tulburări de alimentație și de peste două ori mai multe șanse de a avea depresie comparativ cu femeile fără PCOS.

Femeile cu PCOS care rămân însărcinate prezintă un risc mai mare decât cele fără PCOS de a dezvolta diabet gestațional sau de a suferi un avort spontan în primul trimestru

Tratament

PCOS este o afecțiune cronică și nu poate fi vindecată. Cu toate acestea, unele simptome pot fi ameliorate prin modificări ale stilului de viață, medicamente și tratamente de fertilitate.

Un stil de viață sănătos este cel mai eficient mod de a gestiona simptomele PCOS (dietă  echilibrată, activitate fizică regulată). Pierderea a doar 5% din greutatea corpului ar putea îmbunătăți starea pacientei.

Terapia medicamentoasă include:

• contraceptive orale combinate
• medicamente insulino-sensibilizante
• medicaţie anti-androgenica pentru acnee şi hirsutism
• medicamente pentru scădere în greutate
• medicamente pentru inducerea ovulației

Terapia PCOS este individualizată in funcție de simptomele si necesitățile pacientei.

Dr. Livia IVAN
Medic Specialist Endocrinologie