Caută doctor

Etichetă: emotii

22/03/2019

Foarte mulţi copii şi adolescenţi preferă să-şi petreacă timpul liber în faţa calculatorului, practicând felurite jocuri video. Problema este că unele dintre aceste jocuri, mai precis cele violente, au un efect de lungă durată asupra empatiei, spun specialiştii.

Studiile precedente au asociat jocurile video cu lipsa empatiei, dar acestea au examinat în principal efectele pe termen scurt. Cercetătorii afirmă că impactul violenţei asupra proceselor emoţionale poate fi mai degrabă acut şi de scurtă durată.

Specialiştii au realizat un nou studiu la care au participat 30 de persoane, dintre care 15 sunt jucători constanţi de jocuri violente precum Counter Strike sau Call of Duty, iar 15 persoane care nu au această activitate.

Aceştia au fost rugaţi să nu joace nimic cu trei ore înaintea participării la studiu pentru a nu exista efecte pe termen scurt. Creierele celor 30 de participanţi au fost scanate cu RMN în timp ce li se arătau imagini destinate obţinerii răspunsurilor emoţionale.

Interesant este că, în acest studiu, cercetătorii nu au depistat diferenţe la nivelul răspunsurilor cerebrale între cele două categorii. Studiul a fost însă limitat de câţiva fac

01/03/2019

Foarte mulţi oameni devin anxioşi când se trezesc numai la gândul că trebuie să înfrunte o nouă zi.

Dincolo de reacţia normală de a alunga această nelinişte, Lisa Feldman Barrett, neurolog, susţine că sentimentul este un mod al corpului de a transmite că ceva nu este în regulă la nivel fizic.

De câte ori vă simţiţi anxioşi, creierul încearcă să prezică senzaţii pe care urmează să le experimenteze, pentru a putea gestiona emoţiile.

Practic, atunci când ne simţim anxioşi dimineaţa, ar trebui să acordăm o atenţie sporită senzaţiilor din corp. Poate că nu a primit suficientă hrană, nu v-aţi odihnit suficient, poate nu aţi mâncat sau sunteţi deshidratat.

11/01/2019

Suntem tentaţi să credem că emoţiile se află în interiorul nostru şi sunt un lucru greu de controlat, însă specialiştii susţin că emoţiile nu sunt un lucru înnăscut, ci sunt ceva ce se învaţă.

Medicul neurolog şi autorul studiului axat pe această temă, Lisa Feldman Barret, a explicat modul în care emoţiile universale sunt de fapt un mit.

Medicul susţine că emoţiile sunt considerate reflexe, creierul nostru se naşte cu o anumită reţea cerebrală de emoţii.

Există cercetări realizate pe zeci de ani care arată că nu ne naştem cu emoţii ce sunt construite în creier. De fapt creierul nostru construieşte emoţii deoarece avem nevoie de ele în diferite situaţii, afirmă Barret.

Spre exemplu, pentru o cultură o inimă ce bate puternic poate însemna frică, în alta entuziasm. Diferitele noastre reacţii fizice la mediul din jur pot fi, cu alte cuvinte, preprogramate.

Practic, corpul uman funcţionează la fel oriunde, dar modul în care interpretăm aceste reacţii variază în funcţie de cultură.

24/10/2018

În teorie mai toată lumea este conştientă de faptul că mintea umană este atât de puternică încât poate influenţa inclusiv starea fizică.

În momentele în care se instalează perioadele de anxietate, inima băte mai puternic şi mai rapid decât de obicei, mâinile pot avea un tremur uşor şi începeam să transpirăm. Acestea sunt efectele vizibile ale anxietăţii, însă întreg organismul are de suferit în urma acestei tensiuni interioare.

Toate acestea sunt simptome care apar deoarece cu ajutorul minţii noi ne punem corpul în funcţiune. Totuşi, atunci când intensitatea este foarte mare sau în mod continuu, se pot produce deteriorări importante.

Așa cum avem momente bune și pline de fericire, uneori ne confruntăm și cu momente dificile, care ne pun la încercare tăria interioară și capacitatea de a ne controla emoțiile. Pentru a face față gândurilor și emoțiilor negative care ne pot invada uneori, este foarte important să învățăm să avem o perspectivă pozitivă asupra oricărei experiențe.

24/08/2018

În cazul celor mai multe femei sarcina vine cu un amalgam de emoții, care adesea bulversează viitoarele mămici.

Spre exemplu, unele femei simt nevoia să plânga mai des ca de obicei. Până la un punct, plânsul este ceva normal în sarcină, dar când intervine adesea și este însoțit și de stări depresive, atunci trebuie să fie pentru noi un semnal de alarmă.

Din păcate, plânsul poate avea efecte negative asupra bebelușului, în condițiile în care este o manifestare a depresiei și a stresului.

Pe parcursul sarcinii va crește semnificativ nivelul următorilor hormoni: estrogenul, progesteronul și gonadotropina corionică umană (cunoscut și sub numele de hCG, acest hormon este produs de către placentă).

Schimbările acestor hormoni vor produce, la rândul lor, modificări la nivelul neurotransmițătorilor (acei mediatori chimici, capabili să transmită semnale la nivelul creierului și astfel să regleze dispoziția). De altfel, studiile din domeniu au dovedit de mai multe ori faptul că mai ales creșterea progesteronului, în ultimele două luni de sarcină, poate determina fluctuații majore ale stării interioare ale mamei.

Numai de noi dep

17/04/2018

Cu siguranţă nu v-aţi gândit niciodată că banalele sprancene au jucat un rol crucial în supravieţuirea omului. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea York a ajuns la concluzia că sprâncenele foarte mobile au fost folosite pentru a exprima un spectru larg de emoţii subtile.

Datorită emoţiilor mai nuanţate, oamenii au fost capabili să creeze legături sociale mai strânse decât cele ale rudelor apropiate – speciile rivale din punct de vedere ecologic precum Homo neanderthalensis.

Cooperarea mai strânsă între oameni a ajutat la stabilirea unei societăţi mai sedentare şi mai rezistente la imprevizibilitatea climei, ceea ce a permis lui Homo sapiens preistoric să colonizeze o mare parte din planetă.

Autorii studiului susţin că oamenii moderni reprezintă ultimul hominid în viaţă. În timp ce speciile înrudite dispăreau, noi colonizam planeta şi supravieţuiam în condiţii extreme. Acest lucru a avut de-a face cu capacitatea noastră de a crea legături sociale complexe.

Practic, mişcările din sprâncene ne-au permis să exprimăm emoţii complexe, dar şi să percepem emoţiile altora. Sprâncenele sunt o parte lipsă a puzzle-ului care ilustrează modul în care oameni

09/10/2017

Există numeroase studii care afirmă că un consum de marijuana în scop recreaţional nu face rău, mai ales dacă persoanele în cauză se descurcă bine la muncă sau la şcoală, dar rezultatele altor cercetări de amploare contrazic aceste afirmaţii.

Obiceiul de a fuma în fiecare zi tigări cu marijuana, la vârsta adolescenţei, poate duce la depresie şi anxietate şi poate produce efecte nocive permanente asupra creierului, arată un studiu canadian.

Cercetătorii au observat diferenţe majore în două regiuni ale creierului, amigdala şi nucleus accumbens. Acestea sunt legate de motivaţie, controlul emoţiilor şi mecanismul dependenţei.

La tinerii care consumau doar ocazional marijuana amigdala era deformată, iar nucleus accumbens era mai mare decât în mod normal. Astfel, creierul adolescenţilor se pare că este mai sensibil la efectele nocive ale marijuanei, spun specialiştii.

Drogul afectează nivelul de serotonină şi norepinefrină, substanţe din creier care joacă un rol important în reglarea funcţiilor neurologice.

Pe termen lung, aceste influenţe produc efecte precum schimbări bruşte de dispoziţie, scăderea rezistenţei la stres, anx

04/05/2017

Oftăm când suntem supăraţi, dezamăgiţi, dar şi când avem regrete. Oftăm după o masă copioasă ori când ne stresăm prea tare, dar emoţiile nu sunt singura cauză. Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că oftatul este, de fapt, un reflex important care păstrează plămânii noştri sănătoşi.

Specialiştii au identificat două grupuri mici de neuroni în trunchiul cerebral, care transformă automat respiraţiile normale în suspine atunci când plămânii noştri au nevoie de ajutor suplimentar. Iar acest lucru se întâmplă aproximativ la fiecare 5 minute (sau de 12 ori pe oră), indiferent dacă ne gândim sau nu la ceva deprimant. Practic, creierul controlează centrul de respiraţie şi tipul de respiraţie.

Cercetătorii susţin că acest ‘’centru al respiraţiei’’ este compus dintr-un număr mic de diferiţi neuroni. Fiecare funcţie e asemeni unui buton care porneşte un alt tip de respiraţie. Un buton programează respiraţii regulate, altul programează suspine, iar altul stimulează căscatul, tusea, râsul şi chiar plânsul.

Suspinul este o gură de aer, dar nu o respiraţie adâncă voluntară. Aceasta începe ca o respiraţie normală, dar înainte de a expira se ia un al doilea suflu pe deasupr

14/03/2017

În ziua de astăzi aproape că nu mai există persoană adultă pe care să nu o doară ceva, fie că vorbim de dureri de picioare, de articulaţii sau de spate, acestea sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi şi de cele mai multe ori, sunt accentuate de stresul zilnic cu care ne confruntăm.

Potrivit presedintelui Asociaţiei Române de Hipnoză, Eugen Popa, aceste dureri şi mai ales cele cronice, necesită o rezolvare mult mai profundă şi nu doar una superficială, prin medicamente.

Paradoxal, durerea este extrem de importantă pentru existenţa umană, deoarece reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceasta nu ar exista viaţa noastră ar fi în pericol, pentru simplul fapt că nu am depista anumite afecţiuni, grave sau mai puţin grave, care sunt capabile să ne pună viaţa în pericol mai devreme sau mai târziu.

În general, durerea este de cele mai multe ori prost înţeleasă de către oameni. Atunci când durerea nu mai este acută ci devine una cronică, putem spune că a trecut de la un nivel fizic, de la o cauză fizică, la una emoţională.

Astfel, hipnoza devine o metodă inedită, eficientă şi chiar uimitoare de control şi eliminare a durerii, şi este folosită de sute de

30/01/2017

Dacă atenţia ta se concentrează mai mult pe aspectele negative ale vieţii şi nu ai încredere că lucrurile pot merge bine, înseamnă că ai o gândire negativă şi este momentul pentru o schimbare. Mulţi dintre noi avem tendinţa să ne subestimăm, să ne considerăm incapabili de a rezolva anumite probleme ale vieţii. Nu trebuie să lăsăm aceste gânduri să ne copleşească ci trebuie sa avem încredere că le putem controla şi remedia. Conştientizează-ţi gândurile şi emoţiile fără a te judeca Este important să acorzi atenţie sentimentelor tale. Emoţiile au nevoie de atenţia ta, iar mintea le foloseste pentru a te ajuta să-ţi observi gândurile. De cele mai multe ori, asta se potriveşte în cazul în care nu te simţi bine. Pe de altă parte, sentimentele sunt cauzate de gânduri, pe care le poţi accesa întrebandu-te care este cauza ce iţi provoacă neliniştea. Gândurile din spatele emoţiei iţi pot arăta greşelile minţii tale, pentru ca orice gând care cauzează un sentiment neplăcut este de obicei cauzat de o presupunere, iar aceasta poate fi redefinită. Renunţă la presupuneri Mintea poate vedea dovezile lucrurilor pe care le şi crede. Astfel, este indicat să faci o listă cu experienţele, conversaţiile negative ale gândurilor tale şi apoi întreabă-te dacă sunt sau nu adevărate. Spre exemplu, daca cineva

Call Now Button