Caută doctor

Etichetă: evolutie

17/04/2018

Cu siguranţă nu v-aţi gândit niciodată că banalele sprancene au jucat un rol crucial în supravieţuirea omului. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea York a ajuns la concluzia că sprâncenele foarte mobile au fost folosite pentru a exprima un spectru larg de emoţii subtile.

Datorită emoţiilor mai nuanţate, oamenii au fost capabili să creeze legături sociale mai strânse decât cele ale rudelor apropiate – speciile rivale din punct de vedere ecologic precum Homo neanderthalensis.

Cooperarea mai strânsă între oameni a ajutat la stabilirea unei societăţi mai sedentare şi mai rezistente la imprevizibilitatea climei, ceea ce a permis lui Homo sapiens preistoric să colonizeze o mare parte din planetă.

Autorii studiului susţin că oamenii moderni reprezintă ultimul hominid în viaţă. În timp ce speciile înrudite dispăreau, noi colonizam planeta şi supravieţuiam în condiţii extreme. Acest lucru a avut de-a face cu capacitatea noastră de a crea legături sociale complexe.

Practic, mişcările din sprâncene ne-au permis să exprimăm emoţii complexe, dar şi să percepem emoţiile altora. Sprâncenele sunt o parte lipsă a puzzle-ului care ilustrează modul în care oameni

14/03/2018

Oamenii de ştiinţă americani au reuşit să creeze un aşa numit „buton de replay” pentru evoluţie. Tehnica mai este cunoscută şi sub numele de reînvierea genelor ancestrale, care presupune inserarea genelor în bacteria modernă E coli.

Datorită acestei descoperiri, savanţii au posibilitatea de a observa desfăşurarea evoluţiei, furnizând indicii cu privire la modul în care viaţa a evoluat la început şi cum ar putea arăta pe alte planete.

Aceştia susţin faptul că organismele pot funcţiona bine chiar şi atunci când sunt modificate cu gene esenţiale vechi de 700 de milioane de ani. Prin această cercetare oamenii de ştiinţă încercă să afle cât de departe putem merge în timp şi dacă evoluţia poate funcţiona în acelaşi mod în care a făcut-o până acum.

Importanţa lucrării experţilor nu este doar în cazul vieţii pe această planetă, deoarece poate aduce savanţilor date importante despre cum ar arăta viaţa pe alte planete.

27/09/2017

Mutaţiile genetice sunt din ce în ce mai des răspândite în zilele noastre, iar acest aspect este mult mai sesizabil în prezent şi datorită numărului extrem de mare al populaţiei de pe glob.

Oamenii de ştiinţă au încercat să descopere cum se perpetuează aceste mutaţii şi au descoperit că taţii transmit copiilor de patru ori mai multe mutaţii genetice decât mamele. Aceste schimbări ale ADN-ului sunt cunoscute ca mutaţii novo, iar specialiştii consideră că sunt factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor genetice din copilărie.

Studiile au analizat genomii a 14.000 de islandezi. Pe insula nordică se află unul dintre cele mai mari laboratoare cu probe genetice a peste 150.000 de persoane . Prin intermediul probelor, specialiştii au putut studia atât subiecţii individual cât şi pe părinţiii acestora şi chiar pe copii lor.

În urma analizelor efectuate s-a descoperit faptul că taţii transmit o nouă mutaţie odată la opt luni, în timp ce în cazul mamelor acest lucru are loc o dată la trei ani. Cercetatorii susţin că majoritatea mutaţiilor moştenite de copii provin din partea paternă şi nu cea maternă.

Practic, în momentul în care oamenii creează celul