Caută doctor

Etichetă: mama

09/11/2018

Un studiu publicat recent într-un jurnal medical britanic şi citat de AFP, susţine faptul că femeile care consumă mulţi cartofi înaintea unei sarcini ar putea prezenta un risc crescut de a dezvolta diabet în timp ce sunt însărcinate.

Diabetul gestaţional apare la femeile gravide spre sfârşitul celui de-al doilea trimestru de sarcină şi trebuie ţinut sub monitorizare şi tratat, deoarece comportă un risc atât pentru mamă cât şi pentru copil.

Cartofii sunt unul dintre cele mai populare produse alimentare din lume, iar utilizarea lor este încurajată în numeroase ţări, deşi unele studii estimează că aceştia pot avea un efect negativ asupra nivelului de zahăr din sânge, din cauza conţinutului lor ridicat de amidon.

După luarea în considerare a altor factori de risc pentru această boală, cum ar fi vârsta, activitatea fizică şi obezitatea, echipa de cercetători a constatat că femeile care consumă mulţi cartofi (peste 5 porţii pe săptămână) prezintă un risc cu 50% mai mare de a dezvolta diabet în timpul sarcinii decât cele care consumă mai puţin de o porţie de cartofi pe săptămână.

24/08/2018

În cazul celor mai multe femei sarcina vine cu un amalgam de emoții, care adesea bulversează viitoarele mămici.

Spre exemplu, unele femei simt nevoia să plânga mai des ca de obicei. Până la un punct, plânsul este ceva normal în sarcină, dar când intervine adesea și este însoțit și de stări depresive, atunci trebuie să fie pentru noi un semnal de alarmă.

Din păcate, plânsul poate avea efecte negative asupra bebelușului, în condițiile în care este o manifestare a depresiei și a stresului.

Pe parcursul sarcinii va crește semnificativ nivelul următorilor hormoni: estrogenul, progesteronul și gonadotropina corionică umană (cunoscut și sub numele de hCG, acest hormon este produs de către placentă).

Schimbările acestor hormoni vor produce, la rândul lor, modificări la nivelul neurotransmițătorilor (acei mediatori chimici, capabili să transmită semnale la nivelul creierului și astfel să regleze dispoziția). De altfel, studiile din domeniu au dovedit de mai multe ori faptul că mai ales creșterea progesteronului, în ultimele două luni de sarcină, poate determina fluctuații majore ale stării interioare ale mamei.

Numai de noi dep

10/08/2018

Astăzi, din ce în ce mai mulţi bebeluşi nu mai sunt alăptaţi din cauza unor probleme ale mamelor, care de cele mai multe ori pot fi evitate printr-o informare corectă.

Laptele matern este extrem de important pentru nou-născuţi, deoarece are multe imunoglobuline, iar bebeluşii alăptaţi au risc scăzut de expunere la alergii, spun specialiştii. Practic, laptele matern este ca un vaccin pe care îl administrăm bebeluşului încă din primele zile, iar micuţii au risc scăzut de alergii, astm sau bronşită. De asemenea, copilaşul alăptat se dezvoltă mult mai bine din punct de vedere emoţional şi intelectual deoarece în timpul alăptării există contactul direct dintre el şi mamă, precum şi o comunicare mai bună.

Alăptarea are avantaje şi pentru mamă, deoarece femeile care alăptează au un risc scăzut de depresie.

În ceea ce priveşte laptele praf, acesta nu se află printre primele opţiuni de alimentare a sugarilor. De asemenea, este un mit ideea că unele produse n-ar trebui consumate în timpul alăptării.

Specialişti precizează că fiecare mamă are lapte suficient pentru bebeluşul ei dacă ascultă sfaturile medicilor sau a specialiştilor în alăptare. Practic, succ

13/06/2018

Naşterile premature reprezintă cauza principală a mortalităţii infantile şi a apariţiilor dizabilităţilor în multe dintre statele europene.

Oamenii de ştiinţă au descoperit un test de sânge capabil să prezică cu o acurateţe de până la 80% dacă sarcinile se vor termina prematur şi, de asemenea, a putut arăta data la care copilul se va naşte cu aceeaşi acurateţe a testelor cu ultrasunet, dar la un preţ mult mai mic.

De asemenea, testul poate ajuta şi la unele „imprecizii medicale”, precum utilizarea procedurii chirurgicale care ar putea afecta copilul şi a travaliului indus care ar putea duce la o naştere prematură a fătului ce ii poate afecta dezvoltarea ulterioară.

Practic, miza unui astfel de test este de a găsi punctul de echilibru, adică cel mai bun moment de efectuare al procedurii care să afecteze pe cât de puţin posibil atât copilul, cât şi mama.

În esenţă, testul analizează moleculele ARN care transformă informaţia codificată în ADN, în molecule de proteină care realizează o serie de funcţii în corp.

28/09/2017

Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilariei.

Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personală foarte bine formate, nivel cognitiv conform vârstei, dar să nu răspundă la nume, prezintă întârziere în dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenţă mare la schimbare, putând să se opună la realizarea oricarei sarcini cerută de către un adult manifestând protest vehement la încercarea de introducere în orice fel de activitate.

Este o problemă gravă la care oamenii de ştiinţă încercă să găsească o rezolvare de mulţi ani de zile. Veştile sunt extrem de îmbucurătoare, deoarece cercetătorii sud-coreeni, profesori care predau în Statele Unite, la Harvard, au publicat un studiu în revista ştiinţifică „Nature” prin care susțin că au descoperit principala cauză a autismului la copii.

Potrivit acestora, un copil se naşte cu autism, din cauza existenței unei bacterii anume în sistemul digestiv al mamei.

Cercetătorii arătat în studiile lor cum un șoarece gestant, care este infectat cu bacteria respectivă, va

27/04/2016

Cercetătorii germani au realizat un studiu în urma căruia au constatat că un copil născut mai târziu ar fi mai avantajat din punct de vedere al sănătăţii şi al educaţiei.

Acest studiu pare să vină ca un contraargument puternic pentru ceea ce se credea până în prezent, cum că este mai bine să nu faci copii după 40 de ani, deoarece există riscuri de avort, o probabilitate mai mare de anomalii cromozomiale etc.

Studiul a avut o amploare destul de însemnată, desfășurandu-se pe 1,5 milioane de suedezi și a demonstrat că a avea copii mai târziu le-ar aduce acestora mai multe avantaje. O mamă mai în vârstă ar avea mai multă grijă de sănătatea copiilor și s-ar ocupa mai mult de dezvoltarea facultăților lor intelectuale. Aceste avantaje nu sunt direct legate de vârsta mamei, ci de faptul că starea socială și condițiile de sănătate evoluează cu anii.

Practic riscurile unei nașteri la o vârstă mai înaintată sunt depășite de beneficiile înregistrate în acest caz. Părinții vorbesc doar despre inconvenientele unei sarcinii târzii, dar nu sunt conștienți de efectele pozitive ale acesteia.

Nu trebuie neglijate riscurile unei sarcini la o vârstă mai înaintat