Caută doctor

Etichetă: celule

23/07/2019

Laptele de cocos poate fi parte din dieta ta pentru că este bogat în vitaminele C, E, B1, B3, B5, şi B6, dar şi fier, zinc, sodiu, calciu, magneziu, fosfor, acid lauric – substanţă regăsită în laptele matern, are acizi graşi esenţiali, ajută imunităţii, detoxifiant, accelerează arderea grăsimilor, protejează inima, menţine sănătatea glandei tiroide, ajută la secreţia de insulină, menţine sănătatea sistemului nervos.

De asemenea, laptele de cocos este foarte bogat în albumină, aceasta stimulând funcţiile ficatului şi regenerarea celulelor hepatice. Astfel, este indicat celor cu suferinţe hepatice, prevenind bolile şi având totodată acţiune anticancerigenă şi de scădere a stresului oxidativ.

Pe lângă toate acestea, are efecte benefice asupra bolilor de rinichi, în special în litiaza şi microlitiaza renală (pietre la rinichi sau nisip). Prin conţinutul de molecule grase de bună calitate şi prin proprietăţile de scădere a stresului oxidativ nuca de cocos reduce colesterolul din sânge şi scade radicalii liberi.

Spre exemplu, apa de cocos şi bananele conţin cantităţi mari de potasiu care reglează si menţin sănătatea celulelor şi producţia acestora de energie în mod natural.

Pentru a

21/01/2019

Suntem bombardaţi zilnic cu numeroase produse farmaceutice care susţin că îmbunătăţesc sistemul imunitar, însă oamenii de ştiinţă au o altă părere.

Contrar modului în care este prezentat, sistemul imunitar nu este compus dintr-un singur lucru. Acesta este compus dintr-o reţea complexă ce conţine multiple celule şi funcţii biologice. În cei mai simpli termeni, sistemul imunitar îndeplineşte două sarcini: furnizează un răspuns înnăscut şi un răspuns primit.

În ceea ce priveşte răspunsul înnăscut, acesta reprezintă ceea ce primeşti atunci când observi că eşti bolnav. Acesta atacă infecţiile cu mucus, febră, tuse şi, în general, inflamaţie. Însă răspunsul înnăscut nu contracarează infecţia. Această sarcină revine răspunsului primit, compus din anticorpii colectaţi din bolile din trecut şi vaccinurile.

Practic, vaccinurile pot fi considerate singura excepţie a regulii imunităţii, ele fiind singura modalitate cunoscută pentru îmbunătăţirea sistemului imunitar. Per total, însă, vaccinul nu creşte răspunsul sistemului imunitar, ci abilitatea sa de a lupta împotriva organismelor pentru care a fost proiectat.

Suplimentele sunt cele ce su

25/09/2018

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii Tehnice din Munchen au realizat un studiu în urma căruia au constatat că stresul celulelor, în combinaţie cu microbiomul din colon, duce la creşterea tumorilor. Până acum se credea că această combinaţie duce doar la boli inflamatorii ale intestinelor.

Practic, bacteria împreună cu stresul în celule duce la apariţia tumorilor doar în colon şi fără implicarea inflamaţiei.

Investigaţiile au fost realizate iniţial folosind modelul şoarecilor, demonstrând că microorganismele din colon sunt implicate în dezvoltarea cancerului.

Factorul de transcripţie, proteina ATF6, regularizează stresul în celule, iar intensitatea şi durata activării creşte odată cu bolile. S-a descoperit că incidenţa acestui factor este crescută în colon la pacienţii cu cancer.

După investigaţiile realizate pe şoareci, au fost analizate datele de la 541 de pacienţi cu cancer de colon. În aceste cazuri unde nivelul de ATF6, care declanşează şi stresul celulelor, a fost ridicat, iar recurenţa recidivării cancerului a crescut.

Cercetătorii explică faptul că la anumiţi pacienţi, proteina ATF6 ar fi un in

17/08/2018

Cercetătorii au realizat un amplu studiu de laborator asupra celulelor endoteliale, ce se află în interiorul vaselor de sânge, testând un compus realizat pentru atacarea mitocondriilor.

Pe toată durata cercetării, numărul celulelor senescente (celule ce s-au deteriorat sau au încetat să se mai dividă) a fost diminuat cu 50%. Echipa din cadrul Universităţii din Exeter a mai identificat doi factori ce joacă un rol important în modul şi momentul în care celulele endoteliale devin senescente.

Oamenii de ştiinţă sunt optimişti în ceea ce priveşte şansele dezvoltării unui nou tratament atât pentru vasele sanguine, care devin mai rigide cu trecerea timpului, cât şi pentru probleme precum infarctul sau atacul cerebral.

Practic, în timp ce corpul uman îmbătrâneşte, în el se acumulează celule senescente ce nu funcţionează la fel de bine precum cele tinere. Acesta nu este doar un efect al îmbătrânirii, ci motivul pentru care îmbătrânim. Compusul dezvoltat în Exeter are capacitatea să distrugă mecanismul prin care apare îmbătrânirea celulelor, spun specialiştii .

Experţii au utilizat substanţe chimice noi care atacau gena SRSF2 sau HNRNPD, ce determină modul

16/05/2018

Ştiinţa evoluează cu repeziciune, astfel că, lucrurile care altă dată erau de neimaginat, astăzi devin realitate.

Spre exemplu, un soldat american, Shamika Burrage, care şi-a pierdut urechea într-un accident de maşină, a beneficiat de un transplat care pare de domeniul viitorului. Femeia este ultimul pacient care a trecut prin procedura de reconstrucţie numită prelaminated forearm free flap, o operaţie care implică creşterea de nou ţesut prin implantarea cartilajului sub o formă de ureche în antebraţul pacientului.

Chirurgii au creat o matriţă de ureche prostetică prin obţinerea cartilajului de la pacient, acest lucru se întâmplă de obicei de la coaste. Cartilajul este apoi modelat, câteodată, cu ajutorul unei matriţe realizate la o imprimantă 3D. Este implantat sub pielea antebraţului pacientului.

Deoarece acest cartilaj provine tocmai din ţesutul pacientului, pielea va începe să crească în jurul formei. Noi vase de sânge se vor forma în ţesutul transplantat şi după câteva luni de vindecare, noua ureche poate fi transplantată la cap. În cazul lui Burrage, a fost nevoie de piele de pe antebraţ pentru a acoperi cicatricile.

Urechea transplantata are celule

15/05/2018

După cum bine ştiţi, afecţiunile cardiovasculare provoacă cele mai multe decese la nivel mondial iar acest aspect este cât se poate de sumbru.

Situaţia îngrijorătoare de acum s-ar putea schimba în următorii ani, deoarece oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Zurich au creat un ţesut cardiovascular menit să trateze unele boli de inimă cu ajutorul protezelor care cresc şi se regenerează precum ţesutul normal, organic.

Experţii au simulat creşterea valvei cu succes pentru prima dată, într-o oaie, urmând ca pe viitor, procedura să fie folosită pe oameni, salvând astfel nenumărate vieţi.

Cel mai mare avantaj al acestei abordări este că ţesutul artificial nu creează reacţii adverse din partea sistemului imunitar şi, datorită inovaţiei recente, are beneficiile ţesutului tradiţional: creşte şi se regenerează.

Această iniţiativă face parte din proiectul finanţat de UE intitulat LifeValve, iar pentru prima dată, utilizând simulările computerizate, savanţii au putut determina cum cresc valvele realizate din culturi de celule umane într-un model de animal mare, precum oaia. În scurt timp specialiştii vor putea crea implanturi personalizate în terapii.

30/04/2018

Au existat şi există cazuri, rare ce-i drept, de persoane înzestrate cu abilităţi ieşite din comun pentru un om normal. Acest fapt se datorează mutaţiilor genetice, care pot fi neutre, dăunătoare sau benefice, totul depinde de localizare. Unele dintre acestea pot duce la abilităţi ”supraumane”.

Oamenii de ştiinţă ne explică cum o mutaţie în ADN poate face proteinele din muşchi să ducă la celule musculare mai mari, contribuind un fizic extrem de dezvoltat, chiar şi la copii. Alte mutaţii pot duce la o rezistenţă mai mare a sistemului osos, iar alta la explozie de energie mai mare care oferă abilităţi extraordinare sprinterilor şi halterofililor.

Forţa musculară mult peste medie

Hipertrofia musculară este o condiţie unde o genă care face ca o proteină numită miostatină să aibă o mutaţie. Proteina limitează creşterea şi divizarea celulelor musculare. În această condiţie, însă, genele duc la oprirea funcţiei miostatinei, dând posibilitatea muşchilor să se dezvolte mai mult decât în mod obişnuit.

Explozia de energie

Celulele fibrelor musculare care au timp scurt de contracţie dau posibilitatea

27/04/2018

Deşi pare greu de crezut, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că plantele au capacitatea de a simţi când urmează să fie mâncate. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Missouri au găsit informaţii îngrijorătoare pentru toţi veganii şi vegetarienii. Se pare că plantele „aud” în timp ce le mâncăm.

Studiul a fost realizat pe o plantă similară cu varza şi s-a descoperit faptul că aceasta răspunde la sunetele tăierii frunzelor. Este pentru prima dată când se examinează modalitatea în care plantele reacţionează la zgomotul care provine de la specii biologice, cum este a lor.

Practic, oamenii de ştiinţă au constatat că „vibraţiile hrănirii” influenţează metabolismul celulelor şi acestea încep să producă substanţe chimice de protecţie cum ar fi în cazul invaziei omizilor.

Chiar dacă studiul se poate dovedi util mai ales pentru agricultură, cercetătorii cred că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a clarifica dacă plantele elimină substanţe toxice atunci când sunt consumate de către oameni.

 

25/04/2018

Oameni de ştiinţă au descoperit faptul că „gunoiul” genetic are un rol vital în organizarea corectă a cromozomilor în interiorul nucleului unei celule, ceea ce este crucial pentru supravieţuirea acesteia.

ADN-ul satelit, considerat până acum inutil, este alcătuit din secvenţe de cod genetic extrem de simple şi repetitive. Deşi reprezintă o mare parte din genomul nostru, acest ADN nu conţine instrucţiuni pentru a realiza anumite proteine, sustin specialistii.

Pe langă toate acestea, natura repetitivă face ca genomul să fie mai puţin stabil şi mai susceptibil la apariţia unor afecţiuni. Până recent, savanţii credeau că „genele-gunoi” nu au niciun scop real.

Cercetătorii au înlăturat D1, o proteină care leagă acest ADN-satelit, din muşte aparţinând speciei Drosophila melanogaster. Astfel au descoperit că „celulele germene”, care devin spermă sau ouă, mor în urma procesului de înlăturare.

Testele au scos la iveală că celulele care mureau, formau micro-nuclee care includeau părţi din genomul nucleului. Fără întregul genom încapsulat în nucleu, celulele nu puteau supravieţui.

Experţii a efectuat experimente

13/04/2018

Cancerul, din păcate, este o boală gravă care face milioane de victime anul, la nivel mondial. Statisticile susţin faptul că una din două persoane va face cancer într-un anumit moment din viaţa sa.

Având în vedere toţi banii şi timpul petrecut pentru studierea bolii, mulţi oameni se întreabă de ce nu există un tratament pentru această boală necruţătoare.

Oamenii de ştiinţă susţin faptul că, una dintre principalele probeme este asociată cu modul în care oamenii înţeleg cancerul. Cuvântul nu se referă la o singură boală, este un termen umbrelă utilizat pentru sute de boli. De aceea discuţiile despre găsirea unui tratament împotriva cancerului sunt vagi.

Această boală este atât de complexă încât diferitele tipuri de cancer au diferite patologii şi diferite simptome. Practic în mai toate tipurile de cancer pot exista diferite variante ce pot duce la apariţia bolii, iar asta înseamnă că este extrem de dificil de studiat şi tratat.

Există însă anumite tipuri de cancer, cum este cel de prostată, unde rata de supravieţuire după tratament este de 98%, în timp ce melanomul malign este tratat în 89% dintre cazuri.

Trata

Call Now Button