Caută doctor

Etichetă: atac cerebral

05/11/2018

Deşi este considerat de multe persoane ca nefiind la fel de gustos ca cel alb, orezul brun reprezintă unul dintre cele mai nutritive şi populare alimente din toată lumea, motivele fiind diverse, de la bogăţia în nutrienţi la uşurinţa cu care se poate cultiva.

În comparaţie cu orezul alb, cel brun este bob întreg, ceea ce înseamnă că acesta conţine toate cele trei părţi ale seminţei, ceea ce înseamnă că este mai bogat în fibre şi alte elemente nutritive, precum vitamine şi minerale, susţin specialiştii.

Acest tip de orez este bogat în fibre, nu are gluten şi poate fi folosit la o sumedenie de mâncăruri. De asemenea, nu conţine colesterol şi are urme foarte puţine de sodiu şi grăsimi.

Beneficiile de sănătate au la bază faptul că este un grăunte întreg. Fibra din orezul brun ajută la scăderea colesterolului, ajută la digestie şi previne formarea cheagurilor de sânge.

De asemenea, indicele glicemic al orezului brun este de 55, ceea ce-l face aliment cu indice scăzut, pe când cel alb are 64 – aliment cu indice mediu. Indicele se referă la cât de repede şi de mult un aliment creşte nivelul de glicemie după consum.

Pe lâ

17/08/2018

Cercetătorii au realizat un amplu studiu de laborator asupra celulelor endoteliale, ce se află în interiorul vaselor de sânge, testând un compus realizat pentru atacarea mitocondriilor.

Pe toată durata cercetării, numărul celulelor senescente (celule ce s-au deteriorat sau au încetat să se mai dividă) a fost diminuat cu 50%. Echipa din cadrul Universităţii din Exeter a mai identificat doi factori ce joacă un rol important în modul şi momentul în care celulele endoteliale devin senescente.

Oamenii de ştiinţă sunt optimişti în ceea ce priveşte şansele dezvoltării unui nou tratament atât pentru vasele sanguine, care devin mai rigide cu trecerea timpului, cât şi pentru probleme precum infarctul sau atacul cerebral.

Practic, în timp ce corpul uman îmbătrâneşte, în el se acumulează celule senescente ce nu funcţionează la fel de bine precum cele tinere. Acesta nu este doar un efect al îmbătrânirii, ci motivul pentru care îmbătrânim. Compusul dezvoltat în Exeter are capacitatea să distrugă mecanismul prin care apare îmbătrânirea celulelor, spun specialiştii .

Experţii au utilizat substanţe chimice noi care atacau gena SRSF2 sau HNRNPD, ce determină modul

15/10/2016

Potrivit unui studiu realizat de către cercetători, persoanele care dorm mai mult sau mai puţin de şapte ore pe zi, işi măresc semnificativ riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.

Spre exemplu, o persoană care doarme, însumat, aproximativ cinci ore pe zi, işi dublează riscul de diagnosticare cu angină pectorală, afecţiuni cardiace coronariene, infarct sau atac cerebreal, spun specialiştii. Acelaşi studiu a descoperit că şi somnul pentru mai mult de şapte ore are riscurile sale, unele ce vizează, îndeosebi, îmbolnăvirea la nivel cardiovascular. Specialiştii au monitorizat pacienţii care au dormit mai mult de nouă ore pe zi şi au descoperit că prezentau o dată şi jumătate mai multe şanse să dezvolte afecţiuni cardiovasculare decât aceia care au dormit numai şapte. Grupurile cele mai expuse riscurilor erau alcătuite din adulţi cu vârstele de peste 60 de ani, care dormeau cinci ore sau mai puţin pe noapte. Aceştia şi-au sporit cu până la de trei ori riscul dezvoltării unor probleme cardiovasculare comparativ cu cei care au avut numai şapte ore de somn.

În anul 2005, oamenii de ştiinţă au realizat un studiu pe nu mai puţin de 30.000 de subiecţi adulţi. Rezultatele au fost analizate în funcţie de vârstă, sex, rasă, v