Caută doctor

Etichetă: infarct miocardic

21/01/2019

Suntem bombardaţi zilnic cu numeroase produse farmaceutice care susţin că îmbunătăţesc sistemul imunitar, însă oamenii de ştiinţă au o altă părere.

Contrar modului în care este prezentat, sistemul imunitar nu este compus dintr-un singur lucru. Acesta este compus dintr-o reţea complexă ce conţine multiple celule şi funcţii biologice. În cei mai simpli termeni, sistemul imunitar îndeplineşte două sarcini: furnizează un răspuns înnăscut şi un răspuns primit.

În ceea ce priveşte răspunsul înnăscut, acesta reprezintă ceea ce primeşti atunci când observi că eşti bolnav. Acesta atacă infecţiile cu mucus, febră, tuse şi, în general, inflamaţie. Însă răspunsul înnăscut nu contracarează infecţia. Această sarcină revine răspunsului primit, compus din anticorpii colectaţi din bolile din trecut şi vaccinurile.

Practic, vaccinurile pot fi considerate singura excepţie a regulii imunităţii, ele fiind singura modalitate cunoscută pentru îmbunătăţirea sistemului imunitar. Per total, însă, vaccinul nu creşte răspunsul sistemului imunitar, ci abilitatea sa de a lupta împotriva organismelor pentru care a fost proiectat.

Suplimentele sunt cele ce su

06/01/2017

Cei mai mulţi dintre noi ştim că există două tipuri de colesterol, iar unul dintre acestea este dăunător pentru sănătate. Iată însă că există şi un al treilea tip de colesterol care, de asemenea, nu este deloc prietenos cu noi.

Oamenii de ştiinţă au realizat un nou studiu genetic care demonstrează clar că nivelurile plasmatice ridicate de lipoproteină (a), un al treilea tip de colesterol după cunoscutele LDL şi HDL, stau la baza creşterii riscului bolii coronariene şi infarctului miocardic.

Nivelurile plasmatice de lipoproteină (a) dovedesc o variabilitate notabilă la nivel de individ şi sunt determinate de gena APO(A). Până nu demult, lipoproteina (a) era asociată cu boala coronariană, dar nu era clar dacă reprezintă chiar cauza. Un studiu recent, în cadrul căruia a fost analizat genotipul a aproximativ 16.000 de persoane, a demonstrat că printre diferitele variante ale genei APO(A), două sunt în mod deosebit asociate creşterii nivelului plasmatic de lipoproteină (a), jucând un rol cauzal în afecţiunile cardiace şi infarct.

Conform cercetătorilor, o persoană din şase este purtătoare a uneia dintre aceste două variante, prezentând în consecinţă niveluri mai ridicate de lipoproteină (a)

01/10/2016

Deşi la prima vedere pare să nu existe vreo legătură între rinichi şi funcţiile cardiace, iată că ultimile studii realizate de către specialişti au scos la iveală faptul că bolile renale pot creşte semnificativ riscul de insuficienţă cardiacă, arteriopatie periferică şi moarte precoce.

Practic, rezultatele acestui studiu au indicat că pentru evaluarea sănătăţii inimii trebuie pornit de la determinarea nivelului şi a eventualelor alterări în timp a funcţiei renale a pacienţilor. Testarea funcţiei renale a fost realizată pe un eşantion de pacienţi în vârstă, prin intermediul Cistatinei C, un inhibitor de protează cisteinică. Timp de şapte ani de zile, acestora le-au fost analizate modificarile survenite la nivelul funcţiei renale, care au fost corelate ulterior cu incidenţa cazurilor de insuficienţă cardiacă, infarct şi arteriopatie periferică monitorizată pe parcursul următorilor opt ani. La sfârşitul studiului, specialiştii au constatat că la pacienţii care au înregistrat un declin rapid al funcţiei renale a fost detectată o creştere de 32% a riscului de decompensare cardiacă, o creştere cu 48% a riscului de a suferi un infarct şi o creştere cu 67% a riscului de a dezvolta o arteriopatie periferică.

 

Call Now Button