Caută doctor

Etichetă: Parkinson

01/03/2019

Cercetătorii au testat pe oameni un nou tratament radical împotriva bolii Parkinson. În cadrul terapiei, acesta este administrat direct în creierul pacientului.

Pacienţilor din cadrul testelor clinice le-a fost administrat tratamentul de mai multe ori prin intermediul unui orificiu introdus într-o parte a capului. Aceeaşi modalitate a fost utilizată şi pe grupul de control căruia i-a fost administrat un tratament placebo.

Ambele grupuri au prezentat o îmbunătăţire a simptomelor, ceea ce înseamnă că nu se ştie clar dacă medicamentul a fost responsabil pentru aceste beneficii. Scanările arată, însă, îmbunătăţiri în zonele cerebrale afectate, în cazul persoanelor cărora le-a fost administrat tratamentul.

Oamenii de ştiinţă afirmă că acest lucru reprezintă o posibilitate a „reactivării” celulelor cerebrale degradate de boală.

Alţi specialişti din domeniu susţin că este mult prea devreme pentru a concluziona că simtomele pacienţilor cu Parkinson s-au îmbunătăţit.

Experţii din cadrul studiului susţin că port-implantul, amplasat pe craniul pacienţilor, ar putea fi utilizat şi pentru administrarea substanţelor chimice

26/09/2018

De-a lungul timpului au fost întâlnite tot felul de paractici care mai de care mai ciudate şi de multe ori periculoase, prin intermediul cărora oamenii încercau să iasă din zona de monotonie.

După cum era de aşteptat, o nouă activitate periculoasă ia amploare. Mai nou, unele persoane îşi administrează curent electric în creier prin intermediul unui dispozitiv cumpărat online, iar scopul acestui proces ar fi de ameliorare a depresiei şi sporire a creativităţii.

Conform unei cercetări recente, psihologii Universităţii Georgetown avertizează că practica începe să se răspândească, înainte ca efectele ei asupra sănătăţii să fie înţelese. Mai mult, consumatorii cumpără şi chiar îşi construiesc ei propriile dispozitive.

Această tehnică, denumită stimulare electrică transcraniană, ar putea avea efecte adverse asupra creierului persoanelor tinere, existând mai multe pericole privind aceste dispozitive de administrare a curentului electric, spun specialiştii.

Chiar dacă există dovezi ale faptului că tehnica poate ajuta pacienţii cu depresie, anxietate, Parkinson şi alte afecţiuni, efectele au fost observate doar în momentul în care tratamentul a fost admi

15/12/2017

Condiţia neurodegenerativă (boala Huntington) este una dintre cele mai devastatoare boli , fiind descrisă de unii pacienţi ca fiind Parkinson, Alzheimer şi boala de neuron motor la un loc. Practic, boala provoacă moartea în masă a neuronilor, ceea ce duce la un declin permanent, până în cea mai vegetativă stare posibilă.

Boala începe să afecteze oamenii când se află în anii 30 sau 40 şi mor după 10-20 de ani de la primele simptome. Doar în Marea Britanie, boala afectează în prezent circa 8.500 de oameni.

Această afecţiune este cauzată de o eroare într-o secţiune din ADN numită gena huntingtin. În mod normal, aceasta conţine instrucţiunile de a crea o proteină, numită tot huntingtin, care este vitală pentru dezvoltarea creierului. O eroare corupe proteina şi aceasta începe să omoare neuronii.

Oamenii de ştiinţă au realizat un lucru extraordinar, reuşind corecţia condiţiei neurodegenerative pentru prima dată, cu ajutorul unui medicament care este injectat în lichidul cefalorahidian. Acesta a scăzut considerabil nivelul de proteine toxice din creier.

Noul tratament are menirea de a neutraliza gena. În cadrul testelor clinice, 46 de pacienţi au avut medi

09/05/2017

Din păcate numărul tinerilor care suferă de boli neurologice a crescut alarmant în ultimele două decenii. Specialiştii susţin că acest lucru se întâmplă deoarece aceştia duc o viaţă stresantă, nu au viaţă personală, mănâncă pe fugă, nu fac mişcare şi, mai ales, nu citesc (lipsa activităţii cognitive).

Conform statisticilor, în ultimile două decenii numărul cazurilor de scleroza multiplă (neuropatiile periferice, boala Parkinson, etc.) este în continuă creştere şi la populaţia tânără. În timp ce scleroza multiplă este considerată cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni, prezenţa la vârste mai tinere este un semnal de alarmă pentru specialişti.

De asemenea, accidentul vascular cerebral este o afecţiune întâlnită tot mai des la tinerii sub 30 de ani. În prezent aproximativ 30% din numărul total de pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic au vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Sunt aproximativ 20.000 de noi cazuri anual, în creştere de la 25% faţă de anul 1990.

Pe lângă lipsa acută de mişcare şi lipsa activităţii cognitive, în cazul unora dintre acest boli, există şi o importantă componentă genetică. Factorii de me

06/04/2017

Paralizia reprezintă pierderea sau afectarea funcţiei musculare, a forţei musculare, a mişcării voluntare, într-o anumită parte a corpului. Paralizia apare atunci când sunt afectate, la orice nivel, căile de transmitere a mesajelor de la creier la muşchi.

Unui om sănătos îi este imposibil să-şi imagineze prin ce trec oameni cu astfel de probleme, care nu mai au libertatea de mişcare, necesară unei vieţi normale. De multe ori aceşti oameni se simt captivi în propriul corp.

Datorită oamenilor de ştiinţă se pare că şi această problemă este pe cale să fie rezolvată, deoarece guvernul american a acordat şaisprezece milioane de dolari drept finanţare pentru desfăşurarea unui proiect revoluţionar, care presupune dezvoltarea unui sistem de implanturi, aplicat la nivelul creierului, care ar putea ajuta persoanele având unul sau mai multe membre paralizate.

Această descoperire va fi capabilă să refacă terminaţiile nervoase ce conectează creierul de coloana vertebrală. Astfel de legături sunt întrerupte în urma unor accidente, care pot provoca paralizia parţială sau totală a unei persoane. Drept urmare, implanturile vor avea scopul de a reda persoanelor paralizate şansa de a-şi folosi din nou membre

03/02/2017

Dacă până acum testele de sânge erau vitale pentru identificarea cancerului, maladiilor cardiovasculare şi a altor afecţiuni cronice, se pare că acestea pot fi înlocuite cu cele de salivă, care sunt mult mai uşor de realizat.

Oamenii de ştiinţă, de la cinci universităţi, au identificat peste 1.100 de proteine diferite din salivă şi au început să facă o hartă completă a acestora. În timp ce genele codează instrucţiuni, proteinele le execută pentru a asigura funcţionarea celulară.

Practic, realizarea hărţii proteinelor din salivă ar putea sta la baza unor noi teste, mai simple, mai practice şi mai ieftine decât analizele sangvine, spun cercetătorii.

În salivă se găsesc peste o treime dintre proteinele prezente şi în sânge, iar majoritatea acestora fac parte din sistemul central care alertează corpul de prezenţa anumitor maladii, fiind un bun instrument de diagnosticare a unor boli precum: Parkinson, Alzheimer, Huntington cancer mamar, colorectal, pancreas, diabet de tipurile I şi II.

Cercetătorii au prelevat mostre de la 23 de persoane sănătoase, aparţinând mai multor grupuri etnice, în speranţa că vor definitiva harta proteinelor din saliva. Aceştia au u

20/01/2017

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.

Salvarea ar putea să vină de unde nu se aştepta nimeni, deoarece oamenii de ştiinţă au descoperit că există o foarte mare probabilitate ca banalii viermi să fie cei mai buni aliaţi naturali în lupta împotriva temutei maladii Parkinson. Ciudata ipoteză a pornit de la descoperirea conform căreia viermii împart cu oamenii circa 50 % din materialul genetic, printre care şi genele resposabile de declanşarea bolii Parkinson.

Oamenii de ştiinţă urmează să efectueze o serie de teste şi investigaţii asupra mai multor viermi din specia Caenorhabditis elegans, în speranţa descoperirii modalităţii prin care aceste animale primitive luptă împotriva maladiei care distruge celulele creierului uman. Proiectul este foarte serios, iar ca dovadă, Asociaţia Bolnavilor de Parkinson din Marea Britanie a donat suma de 190.000 lire sterline cercetătorilor, drept ajutor financiar pentru continuarea experimentelor. De asemenea, prin această cercetare, comunitate stiinţifică p

18/11/2016

Din păcate numărul tinerilor care suferă de boli neurologice a crescut alarmant în ultimele două decenii. Practic, în ultimii 20 de ani numărul cazurilor de scleroză multiplă, neuropatii periferice, boala Parkinson au crescut alarmant de mult la populaţia tânără. Acest lucru se întâmplă deoarece tinerii duc o viaţă stresantă, nu au viaţă personală, mănâncă pe fugă, nu fac mişcare şi, mai ales, nu se informează.

În timp ce scleroza multiplă este considerată cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni, prezenţa la vârste mai tinere reprezintă cu adevărat un semnal de alarmă. Chiar şi accidentul cerebral vascular este o afecţiune întâlnită tot mai des la tinerii sub 30 de ani. În prezent peste 31% din numărul total de pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic au vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Sunt aproximativ 20.000 de noi cazuri anual, în creştere cu 25 la sută faţă de anul 1990.

Şi componenţa genetică joacă un rol important în cazul unora dintre aceste boli. Factorii de mediu, precum expunerea la diverse substanţe chimice (pesticide, insecticide, substanţe organoclorurate), dar şi traumatismele cerebrale, pot favoriza apariţia acestor suferinţe. De asemene

27/07/2016

Vitamina D este importantă pentru sănătatea oaselor şi a inimii, pentru prevenirea diabetului şi chiar pentru siluetă, dar este, totodată, şi extrem de importantă pentru întreg sistemul imunitar. În cazul copiilor, o eventuală carenţă poate duce la deformări ale oaselor, aşa-numitul rahitism, iar la persoanele adulte, creşte riscul de osteoporoză, în timp ce la persoanele vârstnice, cel de fracturi. Practic atunci când lipseşte vitamina D, asimilarea calciului în intestin este limitată, şi atunci organismul extrage substanţa minerală din oase, care cu timpul devin casante. Specialiştii încearcă să afle dacă lipsa vitaminei D poate favoriza şi alte boli, precum cancerul, diabetul, scleroza multiplă, Parkinsonul sau Alzheimerul. Aceste afecţiuni sunt mult mai rare în ţările însorite. S-a constatat, de asemenea, că la un număr mare de pacienţi, nivelul vitaminei D este îngrijorător de scăzut, dar aceasta ar putea fi urmarea unei boli. Procesele inflamatorii, care însoţesc diverse maladii pot să reducă acest nivel. Specialiştii susţin că în timpul sezonului rece, când razele soarelui nu mai reprezintă sursa principală de vitamina D, copiilor şi adulţilor ar trebui să li se administreze zilnic suplimente din această importantă vitamină.

19/07/2016

Originară din Asia, scorţişoara este cunoscută pentru proprietăţile sale medicinale din cele mai vechi timpuri. Se crede că era folosită de vindecătorii şi vracii din Roma până în China, încă din 2700, i. Hr. Indienii i-au recunoscut valoarea terapeutică în secolul al VIII-lea. Scorţişoara este menţionată chiar şi în Biblie.

Scorţişoara este un ingredient destul de des întâlnit în bucătăria noastră. Pe lângă faptul că este foarte aromată şi savuroasă, aceasta conţine cei mai mulţi antioxidanţi, ajutând la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge, reducerea inflamaţiilor, reglarea funcţionării sistemului nervos şi la stimularea imunităţii.

Alte studii arată că scorţişoara este un condiment foarte eficient în combaterea infecţiilor micotice sau fungice, în stimularea receptorilor insulinici, asigurând scăderea glucozei din sânge.

Scorţişoara, datorită conţinutului de trei uleiuri: cinemaldehide, acetat şi alcool de cinamil, ajută la stimularea unor zone din creier, care îmbunătăţesc memoria şi atenţia.

Pe de altă parte, cercetătorii americani, conform unui studiu, au concluzionat că antioxidanţii din compoziţia scorţişoarei lupt