Caută doctor

Etichetă: ritm circadian

20/11/2018

Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology, renunțarea la micul dejun dublează riscul de a dezvolta ateroscleroză, o afecțiune ce constă în îngroșarea pereților arterelor și care poate fi fatală.

Practic, cei care se eschivează de la micul dejun tind în general să piardă în greutate, dar au tendința, la final, de a mânca mai mult și alimente mai puțin sănătoase pe parcursul zilei.

De asemenea, renunțarea la micul dejun generează dezechilibre hormonale și alterează ritmul circadian, susţin specialiştii.

Conform cercetătorilor, noua descoperire ar putea deveni un instrument important în lupta contra numeroaselor maladii cardiovasculare.

19/09/2018

Cercetările recente arată faptul că renunţarea la orele de odihnă pentru a studia aduce mult mai multe aspecte negative şi ar trebui să fie ultima strategie luată în considerare.

Cea mai probabilă perioadă pentru un student să facă o noapte albă este chiar înainte de examen, ceea ce este ironic, întrucât ştiinţa spune că aceasta este cea mai rea perioadă posibilă.

Conform expertilor de la Texas A&M University, efectul deprivării de somn asupra memoriei este uluitoare. Creierul pierde în eficienţă cu fiecare oră de lipsă a odihnei.

Cum se întâmplă şi cu restul organismului, creierul are un ceas intern, ceea ce îl face să nu mai reţină informaţia la miezul nopţii aşa cum o face în timpul zilei.

Lipsa somnului, de asemenea, are un efect bine cunoscut asupra performanţei academice. Într-un studiu de amploare efectuat cu ajutorul a 53.000 de studenţi, problemele cu somnul au crescut cu 10% probabilitatea de picat un examen. Efectul acesta este comparabil cu efectele consumului excesiv de alcool sau marijuana.

Într-un alt studiu cercetătorii eleveţieni punctează faptul că o singură noapte fără odihnă poate avea efecte

18/09/2018

Oamenii de ştiinţă de la Northwestern University au descoperit faptul că pancreasul este dotat cu un “orologiu” circadian autonom, iar atunci când acesta nu este reglat în mod corect este favorizată apariţia diabetului.

Variaţia în secreţia de insulină şi predispoziţia către diabet sunt asociate acestui mecanism de temporizare. Practic, există o corelaţie a schimbărilor survenite în ciclurile acestui orologiu intern al pancreasului şi boală, iar problema care se pune acum este dacă acesta poate fi reglat.

Acest studiu este primul care furnizează dovada faptului că orologiul circadian poate influenţa apariţia diabetului.

Experţii mai afirmă faptul că programele biologice de administrare a energiei se află sub controlul acestui ceas, într-un mod foarte asemănător fotosintezei plantelor, iar rezultatele obţinute vor ajuta la trasarea mai eficientă a cauzelor anomaliilor din metabolismul glucozei.

Chiar dacă orologiul circadian principal al organismului este reglat la nivel cerebral, în ultimii ani oamenii de ştiinţă au acumulat dovezi cu privire la existenţa altor ceasuri biologice, care se bucură de o anumită independenţă faţă de acesta, la nivel cardiac, hep

14/09/2018

Experţii din cadrul Institutului de Cercetare Virginia Tech Carilion susţin că o genă implicată în ritmul circadian al copului ar putea reprezenta o ţintă pentru terapiile ce ajută pacienţii diagnosticaţi cu o formă mortală de cancer cerebral denumită glioblastom.

Această nouă descoperirea atrage atenţia asupra unui subtip al unei gene ce influenţează capacitatea de supravieţuire a celulelor canceroase, deşi este mult mai frecvent asociată ritmului circadian. Practic, această genă poate inhiba celulele canceroase să se transforme în celule glioblastom.

Conform statisticilor, majoritatea persoanelor ce suferă de această boală trăiesc în medie 15 luni, iar aproximativ 90% dintre pacienţii care trăiesc mai mult de 2 ani dezvoltă tumori recurente care necesită chirurgie cerebrală.

În cadrul studiului efectuat pe culturi de celule realizate în laborator şi pe şoareci, cercetătorii au determinat momentul în care o enzimă produsă de un membru al familiei de gene – casein kinasa 1 – este blocată. Astfel, dezvoltarea celulelor glioblastom se opreşte, iar formarea tumorilor, în cazul şoarecilor, este stopată.

22/06/2018

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado au ajuns la concluzia că femeile care se trezesc devreme dimineața sunt mai puțin predispuse la depresie și alte tipuri de tulburări mintale.

Aceștia au invitat 32.000 de femei de aproximativ 55 de ani, dintre care niciuna nu s-a luptat cu depresia în trecut, să experimenteze diferite situații. Starea lor și ritmul circadian au fost analizate pe parcursul a nouă ani. Din păcate, unele au dezvoltat depresie sau alte tipuri de boli mintale.

Femeile au fost împărțite în mai multe grupuri. Într-unul dintre aceste grupuri femeile funcționau în principal noaptea și se trezeau târziu pe timpul zilei. Potrivit specialiștilor, cele care s-au trezit încă de la primele ore ale zilei au fost mai puțin sensibile la depresie.

 

04/12/2017

Planeta noastră este poluată peste măsură de câteva decenii, iar acest aspect nu pare să se remedieze în niciun fel.

Mai mult, a apărut un nou tip de poluare, cea cu lumină. Aceasta a crescut la nivel global din cauza prevalenţei becurilor economice LED. Problema însă nu este reprezentată de becuri în sine, ci de faptul că, global, lumea devine mai luminoasă din cauza LED-urilor.

Oamenii de ştiinţă au realizat un studiu în urma căruia au descoperit faptul că iluminarea artificială a mediului extern a crecut cu 2,2 procente, anual din 2012 până în 2016. Creşterea luminozităţii s-a produs în mare parte în America, Africa şi Asia. Luminile de pe timpul nopţii au fost analizate prin intermediul unui radiometru montat pe un satelit.

Experţii au înregistrat anumite declinuri în oraşele distruse de războaie precum Siria sau Yemen, în timp ce Italia, Olanda, Spania şi SUA sunt cele mai luminoase ţări de pe glob. Problemele de mediu au dus la tranziţia către utlizarea becurilor de tip LED, însă în prezent există riscul unei luminării excesive care ar putea duce la apariţia unei noi serii de probleme.

Cum emisiile de lumină continuă să crească, acestea vor

24/11/2017

Tulburările mintale sunt definite ca fiind dereglări funcţionale ale creierului, care pot fi cauzate de procese de dezvoltare modelate de interacţiunea complexă a geneticii cu experienţa individuală. Cu alte cuvinte, bolile psihice ar avea la bază dezechilibre ale creierului determinate de influenţele ereditare asupra dezvoltarii acestuia, în funcţie de contextele biologice şi de mediu.

Mai multe boli mintale au fost asociate cu lumina: de la problemele legate de ritmul circadian la tulburări de sezon, lumina poate avea un impact profund asupra sănătăţii noastre.

Oamenii de ştiinţă au arătat cum impulsurile foarte scurte de lumină pot afecta direct activarea neuronilor. Aceştia speră că experimentul poate duce la terapii de ultimă generaţie pentru o serie de tulburări psihice.

Cercetătorii au testat această teorie, utilizând impulsuri de lumină care nu numai că pot activa neuronii, ci şi pot modifica tiparele şi direcţiile în care sunt activate. Studiul a fost realizat pe şoareci, iar succesul acestei demonstraţii poate permite cercetătorilor să elaboreze noi metode pentru a trata tulburările mintale prin folosirea luminii pentru a redirecţiona activitatea neurală.