Caută doctor

Etichetă: colon

10/10/2018

Pentru a ne menţine sănătatea trebuie să avem un stil de viaţă echilibrat, bazat pe consumul de alimente calitative şi pe efectuarea de exerciţii fizice zilnice. Există însă unele gesturi simple pe care fiecare dintre noi ar trebui să le includem în rutina zilnică.

Spre exemplu, este ideal să ne începem ziua prin a bea un pahar mare cu apă. Această apă va purifica sângele, va detoxifica intestinul gros și va stimula eliminarea reziduurilor solide din colon.

În plus, apa băută pe stomacul gol mai are și alte beneficii:

◦ Accelerează metabolismul;

◦ Scade colesterolul;

◦ Energizează;

◦ Menține sănătatea rinichilor;

◦ Asigură o bună funcționare a sistemului limfatic.

13/08/2018

Broccoli este un membru al familiei de legume crucifere fapt care îi explică puterile anticancerigene (toate legumele crucifere sunt alimente anticancer). El este foarte bogat in vitamina C, acid folic, vitaminele A, B1, B2. B3, B6, fier, magneziu, potasiu şi zinc.

Broccoli este plin de nutrienţi esenţiali pentru o viaţă sănătoasă. Un mic buchet de broccoli are mai multe fibre decât o cană de paste integrale şi conţin mai multă vitamina C decât două portocale.

Datorită compoziţiei sale de sulforafan, broccoli este alimentul tău numărul unu în lupta împotriva cancerului. Această compoziţie dă semnal genelor noastre să stimuleze producţia de enzime care detoxifiază potenţialele produse cu compoziţie nocivă ce pot cauza cancerul.

Consumă mai mult broccoli şi vei scădea dramatic perspectiva să suferi de cancer de sân sau de ovare (două substanţe ce contribuie la aceste tipuri de cancer sunt inhibate de alte substanţe din broccoli), de plămâni sau de colon cu 50%.

Sulforafanul omoară şi bacteria care cauzează ulcerele, respectiv helicobacter pilori.

De asemenea, această legumă reprezintă o sursă foarte mare de calciu şi potas

06/08/2018

Prunele proaspete, dar şi cele uscate, sunt bogate în minerale şi ologoelemente, coţinând, în ordinea descrescătoare a prezenţei, următoarele: potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, cupru, mangan. Pe lângă toate acestea, sunt bogate în vitaminele: A, B1, B3, B5, B6, C şi K, iar sucul acestora este o bună sursă de fier, fiind recomandat îndeosebi vegetarienilor.

De asemenea, prunele, indiferent de soi, sunt excelente surse de fibre şi de sorbitol (un polialcool înrudit cu glucoza), indicate pentru intestine. Au un efect laxativ uşor, pentru unii chiar prea puternic. Cura cu prune de o zi sau două este indicată celor care suferă de constipaţie cronică.

Spre exemplu, 100 de g de prune proaspete vă oferă:

◦ 46 kcal;

◦ 0, 7 g proteine;

◦ 0, 28 g lipide;

◦ 11, 4 g glucide;

◦ 1, 6 g fibre;

◦ Index glicemic: 35.

Prunele uscate sunt mult mai concentrate, fiind obţinute prin deshidratarea prunelor proaspete. Acestea au un conţinut de glucide de 70%. Acţiunea laxativă este intensificată, d

15/02/2018

Branza tofu, care este realizată din soia, reprezintă unul dintre cele mai consumate produse în perioada postului, sau de către cei ce au adoptat o dietă vegetariană.

Nutritioniştii susţin că proteinele din tofu sunt de o calitate excelentă și au avantajul de a conține toți acizii aminați esențiali, ceea ce nu este cazul tuturor proteinelor vegetale.

Cu puține calorii, aproximativ 100 cal/100 g, dar bogat în calciu (145 mg/100 g), tofu aduce beneficii însemnate persoanelor ce obişnuiesc să consume acest aliment.

Iată care sunt principalele beneficii ale consumului de tofu:

◦ Înlocuiește carnea rosie considerată nefastă pentru sănatatea inimii atunci cand este prea grasă și destul de prezentă în alimentație;

◦ Bogat în omega 3, tofu previne riscul bolilor cardiovasculare;

◦ Asigură o bună digestie și o sănătate bună a colonului;

◦ Fitoestrogenii din tofu au rol protector împotriva cancerului de sân.

21/01/2017

Cancerul la colon este o tumoră malignă ce poate sa apără pe o leziune precursoare al unui cancer malign, cum ar fi polipii, spre exemplu. Acest tip de cancer este întâlnit atât la bărbați cât și la femei. După cum spuneam, majoritatea acestor cancere pornesc de la adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind moștenite.

Medicina modernă, cu progresele sale extraordinare din ultimii ani, a descoperit o genă care luptă împotriva cancerului de colon. Specialiştii au descoperit că această genă poate fi activată cu ajutorul medicamentelor anti-inflamatoare, precum aspirina.

Această genă are o calitate cu totul extraordinară, deoarece atunci când este activată forţează celulele maligne din tumori să se transforme în celule benigne. Specialiştii speră ca această descoperire să ducă la conceperea unor noi măsuri preventive împotriva cancerului de colon.

Studiile anterioare au arătat că folosirea regulată a medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale reduc semnificativ riscul de a dezvolta tumori canceroase, însă acestea vin la rândul lor cu efecte secundare, precum ulcerul. Acum, oamenii de ştiinţă încearcă să reproducă efectele benefice ale acestor medica

16/11/2016

Cancerul colorectal este a doua cauză de deces prin cancer, în ţările civilizate. Riscul apariţiei cancerului colorectal este aproximativ egal la femei şi bărbaţi. Detecţia precoce a cancerului colorectal creşte substanţial şansa de tratament şi de supravieţuire.

Aproape toate cazurile de cancer colorectal benign debutează cu apariţia polipilor, excrescente necanceroase prezente în ţesuturile din colon şi rect. Cancerul se dezvoltă atunci când aceşti polipi cresc şi se formează celule anormale care invadează ţesuturile înconjurătoare. Îndepărtarea polipilor poate preveni apariţia cancerului colorectal. Aproape toate tipurile de polipi recanceroşi pot fi eliminaţi fără durere cu ajutorul unui tub flexibil, numit colonoscop. Dacă nu este depistat în stadiile incipiente, cancerul colorectal se poate răspândi în întreg organismul. Cancerul avansat necesită tehnici chirurgicale mai avansate. În cele mai multe dintre cazuri, formele precoce ale cancerului colorectal nu determină simptome, iar screeningul devine destul de important. Atunci când apar manifestările, cancerul ar putea fi destul de avansat. Simptomele includ prezenţa sângelui, modificarea tranzitului intestinal normal, materii fecale compacte, dureri abdominale, scăderea în greutate şi oboseală constant

13/02/2016

Dizenteria este o inflamație acută a intestinului, în special a colonului, ca urmare a infecţiei cu Shigella. Germenul, care atacă mucoasa intestinului gros, se răspândeşte prin mâncare, apă şi scaune infestate, iar muştele contribuie la răspândirea ei. Toxinele din intestinul gros trec prin pereţii intestinului în fluxul sanguin cauzând grave tulburări circulatorii, inflamarea miocardului, meningelui, encefalului şi ale articulaţiilor. Dizenteria se manifestă după o perioadă incubaţie a germenului de la trei la şapte zile, debutând cu manifestări digestive. Cauze Dizenteria este cauzată de diverse specii de Shigella: cel mai periculos germen este Shigella dysenteriae producător de exotoxină care care poate cauza paralizie şi tulburări ale sistemului nervos central. În ţara noastră infecţiile sunt de regulă cauzate de germenii Shigella sonnei şi Shigella flexneri mai puţini periculoşi şi care provocă diaree uşoară. Simptome Printre principalele simptome ale dizenteriei se numară: febră, ameţeală, greaţă, colaps circulator, dureri abdominale predominant în timpul scaunelor, din cauza ulceraţiilor existente pe intestinul gros, scaune dese, diareice, bogate în mucus, striate cu sânge. Dizenteria trebuie tratată cu atenţie deoarece poate deveni cronică. Diareea şi balonarea alterne

10/10/2015

Este foarte important să ştim că saţietatea nu se instalează imediat după ce mâncăm. Organismul nostru are nişte mecanisme extrem de importante care trebuie înţelese pentru a mânca corect şi pentru a nu avea probleme cu greutatea. Specialiştii spun că avem nevoie, în medie, de 15 minute pentru a ne simţi sătui, deoarece cam de atât timp are nevoie mâncarea ca să străbată intestinul subţire şi să ajungă în colon (intestinul gros). Multă lume ştie că semnalul saţietăţii vine de la creier cu întârziere dar puţini ştiu că nu creierul e de vină. Mâncarea din gură ajunge în stomac şi apoi avansează prin intestine până în colon. La contactul alimentelor cu pereţii colonului se declanşează secreţia de peptid (PYY) care trimite semnalul la creier că ajunge, e suficientă mâncare. Mai plastic spus, până nu se umple intestinul nu simţi că te-ai săturat. Astfel trebuie să ţinem cont de acest mecanism, altfel riscăm să mâncăm zilnic peste măsură şi astfel să adunăm calorii peste calorii, care ne fac apoi să avem probleme mari de greutate şi nu numai. O soluţie este să facem o pauză lungă între felurile de mâncare, să mâncăm lent şi să consumăm cât mai multe fibre din legume, fructe şi cereale integrale. Orice mâncaţi, fie că e un iaurt sau o supă sau orice altceva, duce la secreţie de PYY dup