Caută doctor

Etichetă: gena

03/12/2018

Oamenii de ştiinţă caută de multă vreme o soluţie pentru a repara inima persoanelor cu probleme cardiace.

Aceştia au analizat capacitatea extraodinară a peştelui tetra mexican (Astyanax Mexicanus) de a-şi repara inima, demarând şi un studiu în acest sens finanţat de British Heart Foundation.

Cercetătorii au descoperit astfel, că o genă numită lrrc10 poate avea cheia pentru a accesa această abilitate remarcabilă a peştilor.

Experţii de la Universitatea din Oxford au comparat codul genetic al peştelui de râu cu cel orb de peşteră, pentru a descoperi ce mecanisme speciale sunt necesare pentru repararea inimii. Au găsit trei zone ale genomului peştelui care erau implicate în capacitatea sa de a-şi reface inima.

De asemenea, specialiştii au comparat activitatea genelor peştilor din râu versus cei de peşteră (din aceeaşi specie) în perioadă imediat după rănirea inimii. Două gene, lrrc10 şi caveolin, au fost mult mai active în peştele de râu şi pot fi cheia pentru dobândirea capacităţii.

Lrrc10 este deja asociată cu o condiţie a inimii numită cardiomiopatie dilatată. Cercetătorii au studiat efectul acestei gene pe peşte

26/11/2018

O cercetare americană publicată în revista Proceedings of the National Academy of Sciences releva că primele semne de îmbătrânire pot fi detectate în jurul vârstei de 25 de ani.

Cercetarea a avut la bază studierea metabolismului unui grup format din 954 de persoane născute în Noua Zeelandă.

Oamenii de ştiinţă au studiat sănătatea subiecților la vârstele de 26, 32 și 38 de ani fiind analizată starea rinichilor, ficatului, plămânilor, dinților, vaselor de sânge, metabolismului și sistemului imunitar.

Concentrându-se asupra celor aflați într-un proces de îmbătrânire rapidă, ei au găsit semne ale îmbătrânirii și deteriorării imediat după vârsta de 26 de ani, respectiv vârsta cea mai timpurie la care au fost colectate datele pentru acest studiu.

Specialiştii au explicat că acești oameni aveau un proces de îmbătrânire biologică într-un ritm de trei ani într-unul singur, în timp ce cei mai mulți dintre membrii grupului îmbătrâneau, așa cum era de așteptat, cu un an biologic într-un an calendaristic sau chiar mai puțin.

Aceste diferenţe dintre indivizi în ceea ce priveşte îmbătrânirea biologică, nu sunt înc

17/10/2018

Există nenumărate cazuri de persoane care nu au pus ţigara în gură nici măcar odată în viaţa lor şi totuşi s-au îmbolnăvit de cancer la plămâni.

În urma unui studiu axat pe această problemă, oamenii de ştiinţă de la Mayo Clinic College of Medicine din New York consideră că o activitate redusă a genei GPC5 este responsabilă de această patologie.

În cadrul primei părţi a studiului, ei au prelevat probe de ADN de la 754 de voluntari care au fumat maxim 100 de ţigări pe parcursul vieţii, ulterior analizându-le în căutarea de diferenţe genetice care să probeze ipoteza unui risc ridicat de cancer pulmonar.

După acest prim pas, cercetătorii au strans date cu privire la istoria personală a subiecţilor examinaţi. Astfel, au fost luaţi în considerare factori precum – bolile respiratorii cronice, fumatul pasiv şi incidenţa tumorilor la plămâni în familie.

Datorită acestor criterii a fost posibilă identificarea a două părţi de genom care ar fi capabile să activeze sau să dezactiveze GPC5. De asemenea, alte teste au arătat că în cazul adenocarcinomului, cea mai raspandită dintre tumorile pulmonare, activitatea genei respective este cu 50% mai redusă dec

04/08/2017

Speranţa de viaţă a oamenilor este influenţată de o gramadă de factori, începând cu alimentaţia şi terminând cu factorii genetici.

Pentru a elucida această problemă, cercetătorii elveţieni au realizat un set de studii în urma cărora au identificat cel mai mare număr de markeri genetici care pot contribui la scăderea speranţei de viaţă.

Oamenii de ştiinţă au utilizat metode de calcul computerizate pentru a descoperi ce se află, din punct de vedere genetic, în spatele momentului morţii şi a apariţiei stării de boală. Pe parcursul studiului, oamenii de ştiinţă au identificat 16 markeri genetici asociaţi cu o scădere a speranţei de viaţă, 14 dintre aceştia fiind noi pentru lumea ştiinţifică.

Specialiştii susţin că acesta este cel mai mare set de markeri asociaţi cu speranţa de viaţă descoperiţi până în prezent. Dacă mediul în care trăim, inclusiv statutul socio-economic sau alimentaţia, joacă cel mai important rol în ceea ce priveşte longevitatea, aproximativ 20-30% din variaţia speranţei de viaţă este influenţată de genom.

 

21/01/2017

Cancerul la colon este o tumoră malignă ce poate sa apără pe o leziune precursoare al unui cancer malign, cum ar fi polipii, spre exemplu. Acest tip de cancer este întâlnit atât la bărbați cât și la femei. După cum spuneam, majoritatea acestor cancere pornesc de la adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind moștenite.

Medicina modernă, cu progresele sale extraordinare din ultimii ani, a descoperit o genă care luptă împotriva cancerului de colon. Specialiştii au descoperit că această genă poate fi activată cu ajutorul medicamentelor anti-inflamatoare, precum aspirina.

Această genă are o calitate cu totul extraordinară, deoarece atunci când este activată forţează celulele maligne din tumori să se transforme în celule benigne. Specialiştii speră ca această descoperire să ducă la conceperea unor noi măsuri preventive împotriva cancerului de colon.

Studiile anterioare au arătat că folosirea regulată a medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale reduc semnificativ riscul de a dezvolta tumori canceroase, însă acestea vin la rândul lor cu efecte secundare, precum ulcerul. Acum, oamenii de ştiinţă încearcă să reproducă efectele benefice ale acestor medica

21/10/2016

Majoritatea sarcinilor se încheie în jurul a 40 de săptămâni, cu câteva săptămâni mai devreme (cel mai adesea) sau cu câteva zile mai târziu (foarte rar). Prin definiţie, o naştere este declarată prematură atunci când a avut loc cu cel puţin trei săptămâni mai devreme decât termenul stabilit, iar acest lucru oferă fătului şanse mai mici de a se dezvolta complet. Deşi rata copiilor născuţi prematuri creşte, vestea bună este că cercetătorii au descoperit o genă responsabilă de naşterea înainte de termen.

Colegiul Regal al Obstetricienilor şi Ginecologilor susţine că această descoperire va ajuta la identificarea potenţialelor sarcini cu risc. Aceştia consideră că trebuie să fi existat o presiune evolutivă care duce la adaptarea şi schimbarea momentului naşterii.

Cercetătorii au căutat o structură ADN care să releve dovezi ale unei evoluţii accelerate, gene care s-au dezvoltat mai mult la oameni decât la animale. Au găsit nu mai puţin de 150 de gene asociate cu evoluţia sarcinii şi mecanismul naşterii. Pentru a găsi o asociere cu naşterile premature, cercetătorii au studiat cele 150 de gene pe un eşantion de 328 de femei finlandeze. Astfel, o asociere strânsă cu naşterile înainte de termen a fost găsită în anumi