Cercetătorii au descoperit care este primul semn al bolii Alzheimer la o persoană tânără
În România există aproximativ 200.000 cazuri de Alzheimer, dintre care, diagnosticate şi tratate sunt 10%-15%, comparativ cu 50-60% în alte ţări. În ultimii doi ani numărul persoanelor diagnosticate nu a crescut semnificativ. De asemenea, în lume există 24,3 milioane de persoane cu demenţă, iar anual se diagnostichează 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. În 2020 se estimează o creştere a numărului de persoane cu demenţă la 42,3 milioane, iar în 2040 la 81,1 milioane, se arată într-un material de presă remis cu ocazia Conferinţei Naţionale de Alzheimer.
Un studiu efectuat de către oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh, a arătat că una dintre expresiile primare ale acestei afecţiuni are legătură cu „deprinderile de navigare”. Practic, a te rătăci, chiar și când te afli într-un loc familiar, poate fi unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer.
Cercetarea științifică, a avut ca scop depistarea primelor simptome ale „bolii secolului”, aşa cum este considerat Alzheimer-ul în Statele Unite în rândul tinerilor. Miza este una foarte importantă, deoarece boala nu este diagnosticată de obicei decât în jurul vârstei de 60 de ani, punct în care este posibil ca Alzeheimer-ul să fi provocat deja daune profunde creierului.
În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au împărţit subiecţii în două grupuri: unul cu vârsta cuprinsă între 41 și 59 de ani, ale căror rude au fost diagnosticate cu această boală, iar celălalt grup a fost format din persoane fără legături pe linie genetică cu această afecțiune.
În urma interpretării rezultatelor, categoria cu risc ridicat a prezentat dificultăți semnificative în capacitatea de orientare. Partea din creierul acestor subiecți responsabilă de sistemul de navigare, hipocampul, avea dimensiuni mai mici decât în cazul celeilalte grupe supusă testelor, se mai arată în rezultatele studiului.
Una dintre metodele de analiză folosite a fost testul „Celor 4 Munți”, dezvoltat de neurologul Universității Cambridge Dennis Chan. Practic, subiecților li se arată imaginea unui munte și li se cere să o identifice apoi într-o selecție de alte patru peisaje montane. Astfel, specialiştii pot urmări dacă există degradări la nivelul hipocampului.
