Tomografia în coerență optică (OCT) în glaucom: ce măsoară și de ce este importantă
Glaucomul poate afecta nervul optic înainte ca pacientul să observe modificări ale vederii. În stadiile inițiale, o persoană poate citi, conduce și desfășura activitățile obișnuite fără dificultăți evidente, deși anumite fibre nervoase responsabile de transmiterea informațiilor vizuale încep să se deterioreze.
Tomografia în coerență optică (OCT) este una dintre investigațiile utilizate pentru identificarea și monitorizarea acestor modificări. Prin obținerea unor imagini detaliate ale retinei și nervului optic, OCT permite medicului oftalmolog să analizeze structuri care nu pot fi evaluate suficient de precis doar prin verificarea acuității vizuale sau măsurarea tensiunii oculare.
Investigația este rapidă, neinvazivă și nu necesită contactul aparatului cu ochiul. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor este important să înțelegem ce măsoară OCT, cum poate evidenția afectarea fibrelor nervoase și de ce rezultatele trebuie analizate împreună cu celelalte investigații oftalmologice.
Ce este tomografia în coerență optică (OCT)?
Tomografia în coerență optică, cunoscută sub abrevierea OCT, este o metodă de imagistică medicală prin care sunt obținute imagini în secțiune ale unor structuri din interiorul ochiului.
Aparatul utilizează fascicule de lumină și analizează modul în care acestea sunt reflectate de diferitele straturi ale țesuturilor oculare. Informațiile sunt transformate în imagini detaliate, pe baza cărora medicul poate evalua grosimea și aspectul anumitor structuri.
Spre deosebire de tomografia computerizată (CT), OCT nu folosește radiații ionizante. De asemenea, investigația obișnuită nu presupune administrarea unei substanțe de contrast sau introducerea unor instrumente în interiorul ochiului.
OCT poate fi utilizată în evaluarea mai multor afecțiuni oftalmologice, inclusiv a bolilor retiniene și maculare. În glaucom, investigația are un rol particular: permite analiza unor structuri nervoase care pot fi deteriorate progresiv de boală.
Cum ajută OCT la identificarea modificărilor produse de glaucom?
Glaucomul afectează nervul optic, care transmite informațiile vizuale de la retină către creier. În timpul evoluției bolii, anumite celule nervoase și fibrele lor pot fi pierdute treptat.
Această deteriorare poate determina subțierea unor straturi ale retinei, inclusiv a stratului de fibre nervoase.
OCT permite măsurarea acestor structuri și compararea lor cu valorile întâlnite într‑o populație de referință. De asemenea, investigațiile repetate pot evidenția modificări apărute în timp.
În unele cazuri, afectarea structurală poate fi identificată înaintea apariției unor defecte reproductibile la examinarea câmpului vizual. Acest lucru este important deoarece pacientul poate avea încă o vedere aparent normală.
Totuși, OCT nu arată direct cât de bine vede pacientul și nu este suficientă pentru a demonstra că o anumită modificare este produsă de glaucom.
Citește și: Glaucomul: factori de risc, diagnostic, tratament și cum poate fi protejată vederea.
Ce măsoară OCT în glaucom?
În evaluarea glaucomului, medicul poate analiza mai multe structuri oculare. Cele mai importante sunt stratul de fibre nervoase retiniene, anumite straturi ale maculei și regiunea capului nervului optic.
Fiecare dintre aceste măsurători oferă informații diferite. Interpretate împreună, ele ajută la identificarea unor modificări suspecte și la monitorizarea evoluției bolii.
Stratul de fibre nervoase retiniene (RNFL)
RNFL este abrevierea termenului englezesc Retinal Nerve Fiber Layer, adică stratul de fibre nervoase retiniene. Acest strat este format în principal din prelungirile celulelor ganglionare ale retinei, care transportă informațiile vizuale către nervul optic.
În glaucom, pierderea progresivă a acestor fibre poate determina subțierea stratului RNFL.
OCT măsoară grosimea acestuia, exprimată de obicei în micrometri, și poate analiza atât valoarea medie, cât și grosimea în diferite regiuni din jurul capului nervului optic.
Medicul urmărește în special:
- grosimea medie a stratului de fibre nervoase;
- diferențele dintre anumite sectoare ale retinei;
- eventualele zone de subțiere localizată;
- asimetriile dintre cei doi ochi;
- modificările apărute în raport cu examinările anterioare.
În glaucom, anumite regiuni ale stratului de fibre nervoase pot fi afectate mai devreme decât altele. De aceea, interpretarea nu se limitează la o singură valoare medie.
De asemenea, grosimea RNFL variază fiziologic de la o persoană la alta și poate fi influențată de vârstă, anatomia ochiului și alte afecțiuni.
O valoare mai mică decât media populației de referință nu reprezintă, prin ea însăși, un diagnostic de glaucom.
Complexul de celule ganglionare și straturile interne ale maculei
Macula este regiunea centrală a retinei, responsabilă pentru vederea detaliată, necesară cititului și recunoașterii fețelor. În această zonă există celule ganglionare care pot fi afectate de glaucom. OCT poate analiza grosimea unor straturi care includ corpurile acestor celule și prelungirile lor.
În funcție de aparatul utilizat, rezultatele pot fi prezentate sub denumiri precum:
- GCC (Ganglion Cell Complex): complexul de celule ganglionare;
- GCL (Ganglion Cell Layer): stratul celulelor ganglionare;
- GCIPL (Ganglion Cell-Inner Plexiform Layer): stratul celulelor ganglionare împreună cu stratul plexiform intern.
Aceste măsurători pot completa analiza RNFL și pot ajuta la identificarea unor modificări glaucomatoase, inclusiv în apropierea regiunii centrale a vederii.
Totuși, aparatele OCT pot utiliza diferite programe de analiză sau diferite valori de referință. Din acest motiv, rezultatele obținute cu dispozitive diferite nu sunt întotdeauna direct comparabile.
Papila nervului optic
Papila nervului optic, numit și papilă optică, reprezintă zona în care fibrele nervoase părăsesc globul ocular și formează nervul optic. Glaucomul poate produce modificări caracteristice în această regiune. OCT poate oferi informații despre geometria capului nervului optic și despre structurile nervoase din jurul său.
Unele programe permit analiza unor parametri precum dimensiunile excavației papilare, marginea neuroretiniană și distribuția țesutului nervos. Aceste măsurători trebuie interpretate în funcție de particularitățile anatomice ale ochiului. De exemplu, o persoană poate avea în mod natural o papilă optică mai mare, cu o excavație mai evidentă, fără să prezinte glaucom.
Din acest motiv, examinarea clinică a nervului optic rămâne esențială, chiar dacă pacientul a efectuat deja OCT.
Cum se face tomografia în coerență optică?
OCT este o investigație efectuată în ambulatoriu. În mod obișnuit, pacientul nu are nevoie de internare sau de anestezie.
Înaintea examinării, personalul medical explică poziția corectă și modul în care trebuie menținută privirea.
Etapele obișnuite sunt următoarele:
- Pacientul se așază în fața aparatului, cu bărbia și fruntea sprijinite pe suporturile acestuia.
- Este rugat să privească spre un punct luminos indicat de dispozitiv.
- Aparatul scanează structurile oculare prin intermediul fasciculelor de lumină.
- Pot fi efectuate mai multe scanări, în funcție de structurile care trebuie analizate.
- Imaginile obținute sunt prelucrate de software și sunt evaluate ulterior de medic.
În timpul examinării este important ca pacientul să încerce să mențină privirea fixă și să evite mișcările bruște ale capului.
Clipitul este permis conform indicațiilor personalului medical. Dacă imaginea nu are calitatea necesară, scanarea poate fi repetată.
Cât durează examinarea OCT?
Achiziția efectivă a imaginilor durează, de regulă, câteva minute. Examinarea poate necesita aproximativ 5-10 minute, dar durata totală depinde de aparatul utilizat, de numărul scanărilor și de cooperarea pacientului.
Dacă sunt necesare mai multe programe de analiză sau dacă unele imagini trebuie repetate, timpul petrecut în cabinet poate fi mai mare.
Este dureroasă investigația?
Nu. OCT este o procedură neinvazivă și, în mod obișnuit, nedureroasă. Aparatul nu atinge suprafața ochiului, iar scanarea nu presupune injecții sau manevre chirurgicale.
Pacientul poate observa o lumină în timpul examinării, dar aceasta nu ar trebui să producă durere.
Este necesară dilatarea pupilei?
Nu întotdeauna. Multe examinări OCT pot fi realizate fără dilatarea pupilei. Totuși, medicul poate recomanda utilizarea unor picături pentru dilatarea pupilei dacă acest lucru este necesar pentru obținerea unor imagini mai bune sau pentru examinarea completă a fundului de ochi.
După dilatare, pacientul poate avea temporar vedere încețoșată la aproape și sensibilitate crescută la lumină. În această situație, condusul trebuie evitat până la revenirea vederii la nivelul obișnuit.
Când este recomandată investigația OCT pentru glaucom?
OCT poate fi indicată atât atunci când există o suspiciune de glaucom, cât și după stabilirea diagnosticului, pentru monitorizarea modificărilor nervului optic.
Investigația este deosebit de utilă atunci când medicul trebuie să clarifice dacă anumite caracteristici ale nervului optic sunt normale pentru pacient sau pot reprezenta semne de afectare glaucomatoasă.
Printre situațiile în care OCT poate fi recomandată se numără:
- identificarea unor valori crescute ale tensiunii intraoculare;
- observarea unor modificări suspecte ale papilei nervului optic;
- existența unor antecedente familiale de glaucom;
- necesitatea completării investigațiilor într‑o suspiciune de glaucom;
- monitorizarea unui glaucom deja diagnosticat;
- evaluarea unor modificări identificate la controalele anterioare.
OCT nu este însă obligatorie la fiecare consultație oftalmologică. Indicația depinde de istoricul pacientului, rezultatele examinării clinice și obiectivul evaluării.
Este necesar OCT dacă tensiunea oculară este normală?
Da, în anumite situații. Glaucomul poate apărea și la persoane a căror presiune intraoculară se află în intervalul considerat obișnuit. Această formă este cunoscută sub denumirea de glaucom cu tensiune normală.
Dacă medicul observă modificări suspecte ale nervului optic sau există alți factori de risc, OCT poate fi utilă chiar dacă tonometria nu evidențiază o presiune crescută.
În mod similar, atunci când este identificată hipertensiune oculară, OCT poate contribui la evaluarea nervului optic și la diferențierea acestei situații de glaucom.
Citește și: Tensiunea oculară mare înseamnă întotdeauna glaucom?
Cum se interpretează rezultatele OCT?
Rezultatul OCT poate conține imagini în secțiune, hărți colorate, grafice și valori numerice. Acestea descriu anumite caracteristici ale țesuturilor oculare și compară măsurătorile cu datele de referință disponibile în software-ul aparatului.
Pentru un pacient, raportul poate părea dificil de interpretat, mai ales atunci când conține zone marcate cu galben sau roșu.
Este important de știut că aceste culori nu reprezintă un diagnostic automat. Ele indică poziția unei anumite măsurători în raport cu valorile populației de referință utilizate de aparat.
Ce înseamnă culorile verde, galben și roșu pe OCT?
Multe dispozitive folosesc un sistem de codificare colorată pentru a evidenția rezultatele măsurătorilor.
În general:
- Verde: valoarea măsurată se află în intervalul statistic considerat normal de baza de referință a aparatului.
- Galben: valoarea este situată într‑un interval de atenționare, fiind mai puțin frecvent întâlnită în populația de referință.
- Roșu: valoarea este în afara limitelor statistice obișnuite, ceea ce poate sugera o subțiere importantă sau o altă abatere ce necesită interpretare.
Semnificația exactă a acestor culori depinde de producător și de programul de analiză. În plus, hărțile care reprezintă grosimea țesuturilor pot utiliza alte scale cromatice.
Un rezultat marcat cu roșu nu confirmă automat glaucomul, iar un rezultat verde nu exclude complet boala. De exemplu, anumite particularități anatomice ale ochiului pot produce valori considerate anormale statistic, fără să existe o deteriorare glaucomatoasă. Pe de altă parte, un pacient poate avea modificări incipiente care nu determină încă depășirea limitelor utilizate de baza de referință.
Medicul trebuie să analizeze și aspectul imaginilor, nu doar culorile din raport.
Ce înseamnă subțierea stratului de fibre nervoase?
Subțierea RNFL poate indica pierderea unor fibre nervoase și poate reprezenta un semn de afectare glaucomatoasă. Totuși, există și alte cauze care pot influența grosimea stratului de fibre nervoase, iar aceasta variază în mod natural între persoane.
În interpretare, medicul urmărește distribuția subțierii, concordanța cu aspectul nervului optic și eventualele modificări ale câmpului vizual.
Un rezultat izolat nu permite stabilirea certă a cauzei sau a momentului în care a apărut modificarea.
Ce înseamnă dacă OCT este normal, dar medicul suspectează glaucom?
Un raport OCT normal nu exclude toate formele și stadiile de glaucom. Unele modificări pot fi prea discrete pentru a fi evidențiate prin măsurătorile utilizate, iar rezultatul poate fi influențat de limitele aparatului și de particularitățile anatomice.
Dacă există alte semne suspecte, medicul poate recomanda examinări suplimentare sau repetarea investigației la un anumit interval.
OCT este suficientă pentru a stabili diagnosticul de glaucom?
Nu. Tomografia în coerență optică este o metodă importantă de evaluare structurală, dar diagnosticul de glaucom necesită corelarea rezultatelor cu examinarea clinică și cu alte investigații.
În evaluarea completă pot fi necesare:
- tonometria, pentru măsurarea presiunii intraoculare;
- examinarea fundului de ochi și a papilei nervului optic;
- gonioscopia, pentru evaluarea unghiului de drenaj;
- pahimetria, pentru măsurarea grosimii corneei;
- perimetria, pentru examinarea câmpului vizual;
- OCT, pentru evaluarea structurilor nervoase.
Aceste investigații nu sunt interschimbabile. Fiecare oferă informații despre un aspect diferit al sănătății oculare.
Care este diferența dintre OCT și câmpul vizual?
OCT și examinarea câmpului vizual sunt complementare, deoarece una evaluează structura țesuturilor oculare, iar cealaltă evaluează funcția vizuală.
OCT poate evidenția subțierea stratului de fibre nervoase și modificările anumitor structuri retiniene. Câmpul vizual arată dacă pacientul percepe stimulii luminoși în diferite zone și permite identificarea unor defecte funcționale.
O persoană poate avea modificări structurale sugestive pentru glaucom, fără defecte reproductibile la perimetrie. În alte situații, mai ales în glaucomul avansat, examinarea câmpului vizual poate furniza informații deosebit de importante despre evoluția bolii. De aceea, cele două teste sunt utilizate împreună atunci când situația clinică o impune.
Citește și: Câmpul vizual: ce arată testul și cum se efectuează
De ce trebuie repetat OCT în glaucom?
Glaucomul este o afecțiune care poate evolua progresiv, iar obiectivul monitorizării este identificarea eventualelor modificări înainte ca acestea să determine o pierdere vizuală importantă.
O examinare OCT inițială oferă un punct de referință. Prin compararea ulterioară a rezultatelor, medicul poate observa dacă anumite structuri au rămas stabile sau prezintă modificări în timp.
Programele de analiză pot compara măsurătorile succesive și pot evidenția tendințe sugestive pentru progresie.
Totuși, diferențele dintre două examinări nu indică întotdeauna agravarea glaucomului.
Rezultatele pot fi influențate de:
- variații ale calității imaginilor;
- mișcările ochilor în timpul scanării;
- poziționarea diferită a zonei examinate;
- erori de identificare automată a limitelor straturilor retiniene;
- opacitățile mediilor oculare;
- modificări fiziologice asociate vârstei.
De aceea, atunci când apare o diferență suspectă, medicul poate recomanda verificarea calității imaginilor și repetarea investigației înainte de a concluziona că boala progresează.
La ce interval trebuie repetată investigația?
Nu există un interval unic potrivit tuturor pacienților. Frecvența depinde de stadiul glaucomului, riscul de progresie, presiunea intraoculară, modificările identificate anterior și alte caracteristici individuale.
În anumite situații, medicul poate recomanda examinări la intervale de câteva luni. Pentru pacienții cu boală stabilă și risc redus, intervalele pot fi mai mari.
După schimbarea tratamentului, verificarea răspunsului se bazează în primul rând pe evaluarea presiunii intraoculare și pe examinarea clinică. OCT poate fi repetată atunci când este necesară aprecierea evoluției structurale, fără a presupune că modificările apar imediat după tratament.
Este important ca investigațiile să fie efectuate pe același aparat?
Da, dacă acest lucru este posibil. Dispozitivele OCT pot utiliza metode de analiză, programe software și baze de referință diferite. Valorile obținute cu aparate distincte nu sunt întotdeauna direct comparabile.
Pentru monitorizarea progresiei, examinările efectuate cu același dispozitiv și cu un protocol similar pot oferi o comparație mai relevantă.
Dacă pacientul schimbă unitatea medicală sau aparatul utilizat, este important să păstreze rapoartele anterioare și să le prezinte medicului. Uneori poate fi necesară stabilirea unui nou punct de referință.
Ce limite are OCT în diagnosticul și monitorizarea glaucomului?
Deși este o investigație performantă, OCT nu poate identifica întotdeauna corect toate modificările și nu înlocuiește evaluarea oftalmologică. Există situații în care rezultatele pot fi dificil de interpretat.
OCT la pacienții cu miopie mare
Miopia mare poate fi asociată cu modificări ale formei globului ocular și ale aspectului capului nervului optic. Aceste particularități pot influența distribuția fibrelor nervoase și pot determina rezultate care par anormale prin comparație cu baza de referință a aparatului. În plus, anumite modificări anatomice pot favoriza apariția erorilor de scanare sau de segmentare.
Din acest motiv, interpretarea OCT în miopia mare necesită o atenție deosebită și corelarea cu examinarea clinică.
OCT la pacienții cu cataractă
Cataracta determină opacifierea cristalinului și poate reduce calitatea imaginilor obținute prin OCT. În anumite situații, opacitatea cristalinului poate influența măsurătorile și poate face mai dificilă compararea investigațiilor.
După operația de cataractă, calitatea imaginii poate deveni mai bună, iar unele valori măsurate pot diferi de cele anterioare, fără ca această schimbare să reflecte neapărat o modificare reală a nervului optic. Medicul trebuie să țină cont de acest aspect atunci când evaluează evoluția glaucomului.
OCT în glaucomul avansat
În stadiile avansate, stratul de fibre nervoase poate deveni foarte subțire. La un anumit nivel, măsurătorile OCT pot ajunge într‑o zonă în care aparatul nu mai poate evidenția fidel pierderi suplimentare. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de floor effect, adică atingerea unei limite inferioare a măsurătorii.
Prin urmare, rezultatele OCT pot părea relativ stabile chiar dacă boala continuă să progreseze.
În astfel de situații, examinarea câmpului vizual și evaluarea clinică devin deosebit de importante pentru monitorizarea funcției vizuale.
Cum influențează rezultatele OCT tratamentul glaucomului?
OCT nu tratează glaucomul, dar poate furniza informații relevante pentru alegerea și ajustarea conduitei medicale. Dacă investigațiile repetate arată o subțiere progresivă a structurilor nervoase, medicul poate reevalua riscul de agravare și eficiența controlului presiunii intraoculare.
În funcție de rezultatele complete ale evaluării, poate fi necesară modificarea tratamentului medicamentos, recomandarea unei proceduri laser sau luarea în considerare a unei intervenții chirurgicale.
Este important de înțeles că scăderea presiunii intraoculare nu determină automat refacerea fibrelor nervoase deja distruse. Tratamentul urmărește protejarea vederii rămase și limitarea deteriorării suplimentare.
De asemenea, un OCT stabil reprezintă un element favorabil, dar nu garantează singur că glaucomul este complet controlat. Evaluarea trebuie să includă și presiunea intraoculară, aspectul nervului optic și funcția vizuală.
Tomografia în coerență optică în cadrul serviciului de Oftalmologie Elytis Hospital Iași
Tomografia în coerență optică este inclusă în serviciile de investigații oftalmologice disponibile la Elytis Hospital Iași, permițând examinarea unui singur ochi sau a ambilor ochi. În funcție de indicația medicală, OCT poate contribui la evaluarea structurilor retiniene și ale nervului optic, în contextul suspiciunii de glaucom sau al monitorizării unei afecțiuni deja diagnosticate.
Investigația este interpretată împreună cu rezultatele consultației și ale celorlalte examinări relevante.
Descoperă și alte servicii de Oftalmologie disponibile la Elytis Hospital Iași.
Pentru programarea unei consultații de Oftalmologie sau pentru informații privind investigația OCT, poți contacta departamentul de programări la 031 9006 sau prin formularul de contact.
Întrebări frecvente despre tomografia în coerență optică
În general, da, dar personalul medical poate solicita îndepărtarea lentilelor înaintea examinării, în funcție de tipul acestora și de condițiile de scanare. Este util să ai asupra ta recipientul și soluția pentru păstrarea lentilelor.
OCT obișnuit utilizează lumină și nu presupune expunere la radiații ionizante, fiind considerat o investigație neinvazivă. Sarcina trebuie totuși comunicată medicului, în special dacă sunt luate în considerare picături pentru dilatarea pupilei.
Da, în anumite situații, dacă există indicație medicală și copilul poate coopera suficient pentru obținerea imaginilor. Interpretarea necesită atenție, deoarece bazele de referință și caracteristicile anatomice diferă în funcție de vârstă.
Este util să îi ai asupra ta, împreună cu documentele oftalmologice anterioare. În funcție de dispozitiv, personalul medical poate realiza ajustări pentru obținerea unei imagini clare fără ca ochelarii să fie purtați în timpul scanării.
Da. OCT nu necesită, în mod obișnuit, repaus alimentar și nici întreruperea consumului de apă. Dacă investigația face parte dintr‑o evaluare mai complexă, trebuie urmate eventualele indicații suplimentare primite la programare.
În mod obișnuit, tratamentul prescris se continuă conform schemei stabilite de medic. Nu întrerupe picăturile pentru a influența rezultatul OCT, deoarece investigația nu măsoară presiunea intraoculară.
Mișcările ochilor pot reduce calitatea imaginilor sau pot produce erori de măsurare. Personalul medical poate repeta scanarea, poate ajusta poziționarea sau poate utiliza alte metode de evaluare dacă nu pot fi obținute imagini suficient de clare.
OCT poate contribui la evaluarea severității afectării nervului optic și a progresiei, dar nu stabilește singură indicația chirurgicală. Decizia depinde de presiunea intraoculară, câmpul vizual, răspunsul la tratament și riscul de pierdere suplimentară a vederii.
Da. Rapoartele și imaginile anterioare pot ajuta medicul să compare măsurătorile și să identifice eventualele schimbări. Este util să fie păstrate inclusiv rezultatele considerate normale.
Da. OCT este folosită și în evaluarea unor afecțiuni ale maculei și retinei, inclusiv degenerescența maculară, edemul macular și anumite complicații ale diabetului. Programul de scanare și interpretarea diferă în funcție de problema investigată.
Ultima revizuire medicală: 12.11.2026
Referințe:
- Pazos, Marta, et al. „European Glaucoma Society: Terminology and Guidelines for Glaucoma, 6th Edition.” British Journal of Ophthalmology, vol. 109, supl. 1, 2025, pp. 1-212. DOI: 10.1136/bjophthalmol-2025-egsguidelines.
https://www.eugs.org/pages/guidelines - European Glaucoma Society. Glaucoma Imaging. Material educațional de Michele Iester și Leopold Schmetterer, 2024.
https://www.eugs.org/educational_materials/147 - National Institute for Health and Care Excellence. „Glaucoma: Diagnosis and Management.” NICE Guideline NG81, 2017, actualizat în 2022.
https://www.nice.org.uk/guidance/ng81/chapter/Recommendations - American Academy of Ophthalmology. „What Is Optical Coherence Tomography?” AAO Eye Health, actualizat la 13 august 2026.
https://www.aao.org/eye-health/treatments/what-is-optical-coherence-tomography - American Academy of Ophthalmology. „Primary Open-Angle Glaucoma Suspect Preferred Practice Pattern.” Ophthalmology, ediția 2025.
https://www.aao.org/education/preferred-practice-pattern/primary-open-angle-glaucoma-suspect-ppp - National Eye Institute. „Glaucoma.” National Institutes of Health.
https://www.nei.nih.gov/eye-health-information/eye-conditions-and-diseases/glaucoma - European Glaucoma Society. „European Glaucoma Society: Terminology and Guidelines for Glaucoma, 6th Edition.” PubMed, 2025.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41026937/