Glaucomul acut cu unghi închis: simptomele unei urgențe oftalmologice

O durere intensă de ochi, apărută brusc, însoțită de vedere încețoșată, roșeață oculară, durere de cap sau greață poate indica o creștere rapidă a presiunii din interiorul ochiului. Una dintre cauzele posibile este glaucomul acut cu unghi închis, o afecțiune care necesită evaluare și tratament oftalmologic imediat.

Spre deosebire de glaucomul cronic, care poate evolua ani întregi fără simptome evidente, atacul acut de închidere a unghiului poate produce manifestări severe într‑un interval scurt. Presiunea intraoculară poate crește rapid și poate compromite funcționarea nervului optic, structura responsabilă de transmiterea informațiilor vizuale către creier.

Glaucomul acut cu unghi închis reprezintă o urgență oftalmologică, deoarece întârzierea tratamentului poate determina pierderea permanentă a vederii. Dacă simptomele apar brusc, este necesară prezentarea imediată la un serviciu de urgență oftalmologică, fără a aștepta o consultație programată. Recunoașterea manifestărilor, înțelegerea factorilor de risc și cunoașterea opțiunilor de tratament pot contribui la prevenirea unor complicații severe.

Ce este glaucomul acut cu unghi închis?

Glaucomul acut cu unghi închis este denumirea utilizată frecvent pentru o situație în care drenajul lichidului din interiorul ochiului este blocat brusc, determinând o creștere importantă a presiunii intraoculare.

Pentru a înțelege mecanismul, trebuie să știm că în partea anterioară a ochiului circulă permanent un lichid transparent, numit umoare apoasă. Acesta este produs continuu și este eliminat printr‑un sistem de drenaj situat în zona de întâlnire dintre cornee și iris, partea colorată a ochiului. Această regiune este numită unghi iridocornean sau unghiul camerei anterioare.

Atunci când unghiul este deschis și sistemul de drenaj funcționează corespunzător, umoarea apoasă poate fi eliminată, iar presiunea intraoculară se menține într‑un interval compatibil cu funcționarea normală a ochiului.

În anumite situații, irisul se deplasează într‑o poziție care blochează accesul lichidului către sistemul de drenaj. Dacă blocajul apare brusc și este extins, presiunea intraoculară poate crește rapid. Această creștere poate afecta corneea, poate provoca durere intensă și poate compromite circulația sangvină și funcționarea structurilor nervoase oculare.

Din punct de vedere medical, este importantă diferențierea dintre criza acută de închidere a unghiului și glaucomul propriu-zis. Un episod acut poate apărea înainte ca nervul optic să prezinte leziuni glaucomatoase. Termenul de glaucom cu unghi închis este utilizat atunci când există și afectarea caracteristică a nervului optic.

Indiferent de această diferență de clasificare, criza acută de închidere a unghiului necesită tratament imediat.

Citește și: Glaucomul: factori de risc, diagnostic, tratament și cum poate fi protejată vederea.

Care sunt simptomele glaucomului acut cu unghi închis?

Manifestările apar, de regulă, brusc și pot fi intense. În cele mai multe cazuri, este afectat inițial un singur ochi, dar există și situații în care ambii ochi pot fi implicați.

Simptomele sunt produse atât de creșterea rapidă a presiunii intraoculare, cât și de efectele acesteia asupra corneei și celorlalte structuri oculare.

Durere oculară intensă, apărută brusc

Unul dintre cele mai caracteristice simptome este durerea severă, resimțită în interiorul ochiului sau în regiunea din jurul acestuia. Durerea poate iradia către frunte, tâmplă sau jumătatea corespunzătoare a capului. Uneori este descrisă ca o senzație puternică de presiune oculară, iar intensitatea poate fi suficient de mare pentru a împiedica desfășurarea activităților obișnuite.

Spre deosebire de disconfortul produs de oboseala vizuală sau de uscăciunea oculară, durerea asociată unei crize acute poate apărea rapid și se poate agrava. Totuși, intensitatea durerii diferă între pacienți și nu poate fi utilizată singură pentru stabilirea diagnosticului.

Vedere încețoșată și halouri în jurul luminilor

Creșterea rapidă a presiunii intraoculare poate provoca edem cornean, adică acumularea de lichid în cornee, structura transparentă din partea anterioară a ochiului. Atunci când corneea își pierde temporar transparența obișnuită, lumina nu mai este transmisă normal către retină.

Pacientul poate observa:

• scăderea bruscă a clarității vederii;
• senzația că privește prin ceață;
• halouri sau cercuri colorate în jurul surselor de lumină;
• dificultăți în recunoașterea obiectelor;
• sensibilitate crescută la lumină.

Aceste manifestări nu sunt specifice exclusiv glaucomului acut, dar asocierea lor cu durerea oculară și roșeața importantă necesită evaluare urgentă.

Ochi roșu și modificări ale pupilei

În timpul unui episod acut, ochiul afectat poate deveni intens roșu, ca urmare a congestiei vaselor de sânge de la suprafața oculară. La examinarea medicală, corneea poate avea un aspect tulbure, iar pupila poate fi moderat dilatată și poate răspunde slab la lumină.

Aceste modificări nu sunt întotdeauna ușor de observat de către pacient. În plus, aspectul pupilei nu este identic în toate formele de închidere a unghiului. De aceea, diagnosticul nu trebuie stabilit prin examinarea ochiului în oglindă sau prin compararea lui cu fotografii disponibile pe internet.

Durere de cap, greață și vărsături

Un atac acut de închidere a unghiului poate produce și manifestări generale importante. Durerea de cap poate fi severă, iar unele persoane prezintă greață, vărsături sau stare generală alterată.

Aceste simptome pot face ca problema să fie confundată inițial cu o migrenă, o afecțiune digestivă sau o altă cauză de cefalee. Asocierea durerii de cap cu modificări vizuale și durere oculară reprezintă un motiv important pentru evaluare medicală imediată.

Ce simptome trebuie să determine prezentarea imediată la urgență?

Următoarele manifestări sunt deosebit de importante atunci când apar brusc, mai ales dacă sunt asociate:

• durere oculară intensă;
• ochi foarte roșu;
• scădere rapidă a vederii;
• apariția halourilor colorate în jurul luminilor;
• durere de cap puternică;
• greață sau vărsături însoțite de simptome oculare.

Nu este necesar ca toate aceste simptome să fie prezente simultan. Orice pierdere bruscă a vederii sau durere oculară severă justifică evaluare de urgență, chiar dacă diagnosticul final este diferit de glaucom.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un atac acut de glaucom?

În cazul apariției bruște a simptomelor sugestive pentru închiderea acută a unghiului, prioritatea este accesul rapid la un serviciu medical de urgență cu posibilitatea evaluării oftalmologice.

Nu este recomandată așteptarea până a doua zi sau programarea unui consult oftalmologic obișnuit peste câteva zile.

Până la evaluarea medicală:

• Solicită asistență medicală imediată: prezintă-te la un serviciu de urgență. Dacă starea generală este sever afectată sau nu te poți deplasa în siguranță, apelează 112.
• Evită să conduci: vederea încețoșată și durerea pot afecta capacitatea de a conduce în siguranță.
• Nu utiliza din proprie inițiativă picături pentru scăderea tensiunii oculare: tratamentul depinde de mecanismul închiderii unghiului, iar anumite medicamente pot fi nepotrivite.
• Nu aștepta ca durerea să dispară: unele episoade pot prezenta ameliorări temporare, fără ca riscul să fie eliminat.
• Comunică medicului tratamentele utilizate: inclusiv medicamentele începute recent, picăturile oftalmice și eventualele intervenții oculare anterioare.

Analgezicele obișnuite nu rezolvă blocajul drenajului intraocular și nu înlocuiesc tratamentul specific.

De ce apare glaucomul acut cu unghi închis?

Principalul mecanism implică blocarea accesului umorii apoase către structurile prin care aceasta este eliminată din ochi.

La anumite persoane, configurația anatomică a ochiului favorizează îngustarea unghiului dintre cornee și iris. În aceste condiții, modificarea poziției irisului poate determina blocarea parțială sau completă a sistemului de drenaj.

Ce este blocajul pupilar?

Blocajul pupilar este unul dintre cele mai frecvente mecanisme ale închiderii acute a unghiului.

În mod normal, umoarea apoasă circulă din camera posterioară a ochiului către camera anterioară, trecând prin spațiul dintre iris și cristalin. În anumite condiții, această circulație poate fi împiedicată. Presiunea din spatele irisului crește relativ față de cea din fața acestuia, iar irisul se poate deplasa anterior, îngustând sau închizând unghiul de drenaj. Atunci când lichidul nu mai poate fi eliminat corespunzător, presiunea intraoculară crește.

Nu toate crizele acute sunt produse însă prin blocaj pupilar. Există și mecanisme legate de poziția cristalinului, configurația irisului sau deplasarea înainte a unor structuri intraoculare.  Identificarea mecanismului este importantă deoarece tratamentul poate fi diferit.

Ce legătură există între cristalin și închiderea unghiului?

Cristalinul este lentila naturală a ochiului, situată în spatele irisului. Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul poate deveni mai gros și poate modifica spațiul disponibil în partea anterioară a globului ocular. La persoanele cu anumite particularități anatomice, această modificare poate contribui la îngustarea unghiului de drenaj.

În unele situații, îndepărtarea cristalinului poate reprezenta o opțiune terapeutică pentru îmbunătățirea configurației unghiului și reducerea riscului de creștere a presiunii intraoculare. Decizia depinde de anatomia ochiului, vârsta pacientului, prezența cataractei și severitatea bolii.

Cine are un risc crescut de glaucom cu unghi închis?

Glaucomul cu unghi închis poate apărea la orice adult, însă anumite caracteristici anatomice și individuale sunt asociate cu un risc mai mare. Printre factorii relevanți se numără:

• Vârsta înaintată: modificările cristalinului și ale segmentului anterior pot favoriza îngustarea unghiului.
• Hipermetropia: ochii hipermetropi pot avea, în anumite situații, un glob ocular mai scurt și o cameră anterioară mai puțin profundă.
• Sexul feminin: femeile prezintă o frecvență mai mare a anumitor forme de închidere a unghiului.
• Istoricul familial: existența unor rude apropiate cu glaucom prin închiderea unghiului poate indica o predispoziție anatomică sau genetică.
• Particularitățile anatomice: camera anterioară puțin profundă, unghiul îngust sau anumite configurații ale irisului pot crește riscul.
• Anumite caracteristici populaționale: frecvența bolii este mai ridicată în unele populații asiatice și inuite.

Prezența acestor factori nu înseamnă că un atac acut este inevitabil. Ei pot justifica însă evaluarea configurației unghiului iridocornean și stabilirea necesității monitorizării.

Citește și: Ai glaucom în familie? Când se recomandă să începi controlul oftalologic periodic

Pot anumite medicamente să declanșeze un atac?

Da. Unele medicamente pot favoriza închiderea acută a unghiului la persoane susceptibile, în special atunci când determină dilatarea pupilei sau modifică poziția structurilor intraoculare. Printre medicamentele care pot fi implicate, în anumite condiții, se numără unele:

• preparate pentru răceală și congestie nazală, care conțin substanțe cu efect simpatomimetic;
• medicamente cu efect anticolinergic;
• antihistaminice;
• antidepresive;
• picături utilizate pentru dilatarea pupilei;
• medicamente precum topiramatul, folosit în anumite afecțiuni neurologice.

Riscul nu este identic pentru toate aceste medicamente și nici pentru toate persoanele care le utilizează.

Un aspect important este faptul că topiramatul poate produce închiderea unghiului printr‑un mecanism diferit de blocajul pupilar obișnuit, uneori cu afectarea ambilor ochi.

Medicamentele prescrise nu trebuie întrerupte preventiv fără recomandarea medicului. Persoanele care știu că au unghiuri iridocorneene înguste trebuie să informeze medicii și farmaciștii despre această particularitate înainte de începerea unor tratamente noi.

Dacă apar brusc durere oculară și tulburări de vedere după administrarea unui medicament, este necesară evaluarea de urgență.

Poate lumina slabă să favorizeze apariția unui atac?

În condiții de iluminare redusă, pupila se dilată în mod natural pentru a permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină. La persoanele cu unghiuri anatomice foarte înguste, această modificare poate contribui, în anumite situații, la blocarea drenajului ocular. Au fost descrise episoade apărute în spații întunecate sau după dilatarea farmacologică a pupilei.

Totuși, simpla expunere la întuneric nu provoacă glaucom la persoanele cu unghiuri normale și nu reprezintă un motiv pentru evitarea activităților obișnuite în condiții de iluminare redusă.

Care este diferența dintre unghiul îngust și glaucomul acut?

Un unghi iridocornean îngust reprezintă o particularitate anatomică, nu neapărat un diagnostic de glaucom. Există persoane care au unghiuri înguste, dar presiune intraoculară normală și un nerv optic sănătos.

În clasificarea actuală a bolilor prin închiderea unghiului sunt diferențiate mai multe situații.

Suspiciunea de închidere primară a unghiului

În această situație, configurația unghiului indică un risc de închidere, dar nu există neapărat presiune crescută, aderențe între iris și structurile unghiului sau leziuni glaucomatoase.

Nu toate persoanele cu această particularitate dezvoltă un atac acut. Medicul evaluează riscul individual și decide dacă este suficientă monitorizarea sau dacă există indicație pentru tratament preventiv.

Închiderea primară a unghiului

Închiderea unghiului poate determina creșterea presiunii intraoculare sau formarea unor aderențe între iris și structurile de drenaj, fără ca nervul optic să fie deja afectat de glaucom.

Această situație poate necesita tratament pentru prevenirea deteriorării ulterioare.

Glaucomul primar cu unghi închis

Diagnosticul presupune existența închiderii unghiului și a afectării glaucomatoase a nervului optic. Boala poate evolua lent, fără simptome importante, sau poate fi asociată cu episoade acute.

Această diferențiere este esențială deoarece nu toate persoanele cu unghi îngust necesită automat tratament laser, iar alegerea conduitei depinde de evaluarea riscului.

Cum se diagnostichează glaucomul acut cu unghi închis?

Diagnosticul se stabilește prin examinare oftalmologică de urgență. Medicul analizează simptomele, presiunea intraoculară, aspectul corneei și al pupilei, precum și configurația unghiului de drenaj.

În anumite situații, evaluarea completă a nervului optic poate fi dificilă în timpul episodului acut, mai ales dacă există edem cornean important.

Tonometria: măsurarea presiunii intraoculare

Tonometria permite măsurarea presiunii din interiorul ochiului. În timpul unui atac acut, valorile pot fi mult mai mari decât intervalul considerat obișnuit, de aproximativ 10-21 mmHg. Totuși, nu există o singură valoare care confirmă automat diagnosticul, iar presiunea poate fi diferită în funcție de momentul examinării și de mecanismul implicat.

Scopul evaluării este identificarea rapidă a creșterii presiunii și inițierea tratamentului adecvat.

Examinarea la biomicroscop

Biomicroscopul permite evaluarea detaliată a structurilor din partea anterioară a ochiului. Medicul poate observa:

• gradul de înroșire oculară;
• eventualul edem cornean;
• profunzimea camerei anterioare;
• aspectul și reacția pupilei;
• modificările irisului și ale cristalinului.

Aceste informații contribuie la identificarea mecanismului atacului și la diferențierea sa de alte urgențe oftalmologice.

Gonioscopia: examinarea unghiului de drenaj

Gonioscopia reprezintă o investigație esențială pentru evaluarea configurației unghiului iridocornean. Medicul utilizează o lentilă specială pentru a observa structurile responsabile de drenajul umorii apoase și pentru a determina dacă unghiul este deschis, îngust sau închis.

În timpul unui atac acut sever, anumite particularități oculare pot face examinarea dificilă, iar medicul poate adapta momentul sau metoda de evaluare. Gonioscopia ajută și la examinarea ochiului contralateral, deoarece acesta poate prezenta caracteristici anatomice similare.

Sunt necesare OCT și teste de câmp vizual în timpul atacului?

În faza acută, prioritatea este scăderea rapidă a presiunii intraoculare și controlul mecanismului care a provocat blocajul. Tomografia în coerență optică (OCT) și examinarea câmpului vizual pot deveni utile ulterior pentru evaluarea nervului optic și a eventualelor modificări funcționale.

Aceste investigații nu trebuie să întârzie tratamentul de urgență.

Citește și: Tomografia în coerență optică (OCT) în glaucom: ce măsoară și de ce este importantă

Cum se tratează glaucomul acut cu unghi închis?

Tratamentul trebuie inițiat rapid și urmărește două obiective: reducerea presiunii intraoculare și corectarea mecanismului care a determinat închiderea unghiului.

Alegerea metodei depinde de severitatea episodului, mecanismul de închidere, caracteristicile anatomice și starea generală a pacientului.

Tratamentul medicamentos de urgență

În prima etapă pot fi administrate medicamente care reduc producerea umorii apoase sau favorizează scăderea rapidă a presiunii intraoculare. În funcție de situație, medicul poate utiliza:

• picături oftalmice din anumite clase de medicamente hipotensoare oculare;
• inhibitori ai anhidrazei carbonice, administrați local sau sistemic;
• medicamente hiperosmotice în cazuri selectate;
• tratament pentru controlul durerii, grețurilor și vărsăturilor.

Unele medicamente care modifică dimensiunea pupilei pot fi folosite numai în anumite mecanisme de închidere a unghiului și în condiții stabilite de specialist.

De exemplu, pilocarpina poate fi nepotrivită sau chiar poate agrava situația în anumite forme de închidere a unghiului asociate cu cristalinul ori cu deplasarea înainte a structurilor intraoculare.

Din acest motiv, tratamentul nu poate fi ales doar pe baza simptomelor sau a unei valori crescute a tensiunii oculare.

Iridotomia laser periferică

Iridotomia laser periferică este una dintre procedurile importante utilizate în tratamentul închiderii unghiului prin blocaj pupilar. 

Prin această intervenție, medicul creează o mică deschidere în partea periferică a irisului, folosind un fascicul laser. Deschiderea permite circulația umorii apoase între camerele ochiului și poate reduce diferența de presiune care determină deplasarea irisului anterior.

În multe cazuri, procedura este efectuată după ce presiunea intraoculară a fost redusă suficient și corneea permite realizarea tratamentului în condiții adecvate.

Iridotomia laser:

• poate elimina componenta de blocaj pupilar;
• poate îmbunătăți configurația unghiului de drenaj;
• poate reduce riscul apariției unui nou atac produs prin același mecanism;
• poate fi recomandată și pentru celălalt ochi, dacă există risc semnificativ de închidere a unghiului.

Procedura nu garantează normalizarea definitivă a presiunii intraoculare la toți pacienții.

Dacă există aderențe permanente, afectare avansată a structurilor de drenaj sau un alt mecanism de închidere, pot fi necesare tratamente suplimentare.

Când poate fi necesară o intervenție chirurgicală?

În anumite situații, tratamentul medicamentos și iridotomia laser nu sunt suficiente pentru controlul presiunii intraoculare. Medicul poate lua în considerare alte proceduri, în funcție de mecanismul bolii.

De exemplu, îndepărtarea cristalinului poate contribui la creșterea spațiului disponibil în partea anterioară a ochiului și la deschiderea unghiului. În alte situații, pot fi necesare intervenții care urmăresc îmbunătățirea drenajului sau reducerea presiunii prin mecanisme diferite.

Alegerea intervenției depinde de severitatea afectării, de prezența cataractei, de anatomia oculară și de răspunsul la tratamentele anterioare.

Ce se întâmplă după tratamentul unui atac acut?

După controlul episodului acut, pacientul trebuie monitorizat pentru evaluarea presiunii intraoculare, a configurației unghiului și a stării nervului optic. Dispariția durerii și ameliorarea vederii nu înseamnă automat că toate modificările au fost rezolvate.

Unele persoane pot avea nevoie de tratament medicamentos suplimentar sau de alte proceduri pentru controlul presiunii pe termen lung.

Vederea se poate recupera după un atac acut?

Recuperarea depinde de durata episodului, de nivelul presiunii intraoculare, de afectarea structurilor oculare și de rapiditatea instituirii tratamentului. Dacă vederea încețoșată a fost determinată în principal de edemul cornean, aceasta se poate ameliora după scăderea presiunii intraoculare.

În schimb, dacă nervul optic a suferit leziuni permanente, vederea pierdută prin afectarea fibrelor nervoase nu poate fi recuperată prin tratamentele disponibile în prezent. De aceea, intervenția rapidă poate influența semnificativ prognosticul vizual.

Ce investigații pot fi necesare după episod?

După stabilizarea pacientului, medicul poate recomanda o evaluare completă pentru a determina dacă există leziuni glaucomatoase și dacă boala necesită tratament pe termen lung.

În funcție de situație, monitorizarea poate include:

• măsurarea repetată a presiunii intraoculare;
• examinarea nervului optic;
• gonioscopie;
• tomografie în coerență optică;
• examinarea câmpului vizual;
• evaluarea ochiului contralateral.

Rezultatele sunt utilizate pentru stabilirea conduitei medicale și a frecvenței controalelor ulterioare.

Citește și: Câmpul vizual: ce arată testul, cum se face și cum se interpretează rezultatele

Poate apărea un atac acut și la celălalt ochi?

Da. În multe cazuri, ochiul contralateral poate prezenta caracteristici anatomice asemănătoare celui la care s-a produs atacul. Prin urmare, după un episod acut de închidere primară a unghiului, evaluarea celuilalt ochi este esențială.

În cazul persoanelor care au încă cristalinul natural și prezintă un risc semnificativ de blocaj pupilar, medicul recomandă frecvent iridotomie laser preventivă într‑un interval scurt. Această măsură urmărește reducerea riscului apariției unui atac similar.

Tratamentul preventiv nu este însă identic pentru toate formele de închidere a unghiului, mai ales atunci când mecanismul este secundar administrării anumitor medicamente sau altor modificări anatomice.

Se poate preveni glaucomul acut cu unghi închis?

Nu toate episoadele pot fi prevenite, dar identificarea persoanelor cu risc crescut permite stabilirea unor măsuri de supraveghere și, în anumite situații, de tratament preventiv. Un rol important îl are examinarea unghiului iridocornean la persoanele care prezintă particularități anatomice sugestive.

Când poate fi recomandată iridotomia laser preventivă?

La persoanele cu unghi îngust, dar fără alte modificări patologice, iridotomia laser nu este recomandată automat în toate cazurile. Ghidurile European Glaucoma Society subliniază importanța evaluării riscului individual.

Procedura poate fi luată în considerare atunci când există factori suplimentari care cresc probabilitatea închiderii unghiului, cum ar fi anumite caracteristici anatomice, presiunea intraoculară crescută sau necesitatea unor dilatări pupilare frecvente.

Medicul trebuie să compare beneficiul potențial al intervenției cu riscurile procedurii și cu probabilitatea individuală de apariție a unui atac.

Ce măsuri sunt utile pentru persoanele cu risc crescut?

Persoanele care au fost informate că prezintă unghiuri iridocorneene înguste pot reduce riscul unor complicații prin câteva măsuri practice:

• respectarea controalelor oftalmologice recomandate;
• informarea medicilor despre particularitățile anatomice ale ochilor;
• discutarea tratamentelor noi cu medicul sau farmacistul;
• clarificarea necesității dilatării pupilei înaintea anumitor investigații;
• prezentarea rapidă la medic dacă apar durere oculară, vedere încețoșată sau halouri;
• evaluarea rudelor apropiate atunci când există un istoric familial relevant.

Aceste măsuri nu înlocuiesc tratamentul recomandat de specialist.

Glaucomul cu unghi închis poate evolua și fără simptome acute?

Da. Închiderea unghiului nu produce întotdeauna o criză dureroasă. La unele persoane, procesul se dezvoltă lent, iar anumite zone ale unghiului de drenaj pot rămâne închise sau pot forma aderențe permanente.

În timp, presiunea intraoculară poate crește și poate apărea afectarea nervului optic. Această formă cronică poate evolua fără durere și fără modificări vizuale evidente în stadiile inițiale, asemănător altor forme de glaucom. De aceea, absența unui episod acut nu înseamnă automat că unghiurile înguste sunt lipsite de importanță.

Evaluarea oftalmologică poate identifica modificările anatomice și poate stabili dacă este necesară monitorizarea sau intervenția.

Când este recomandat un consult oftalmologic preventiv?

Un consult oftalmologic este util în special persoanelor care au fost informate anterior că au unghiuri înguste, prezintă hipermetropie importantă sau au rude apropiate diagnosticate cu glaucom prin închiderea unghiului.

Examinarea poate include măsurarea presiunii intraoculare, evaluarea structurilor anterioare ale ochiului și investigațiile indicate de medic.

În cadrul serviciului de Oftalmologie Elytis Hospital Iași sunt disponibile consultații de specialitate și investigații precum tonometria, examinarea fundului de ochi, tomografia în coerență optică și pahimetria corneană.

În funcție de suspiciunea medicală, pot fi necesare și investigații suplimentare pentru evaluarea unghiului de drenaj.

Consultațiile programate sunt destinate evaluării și monitorizării oftalmologice. În cazul simptomelor sugestive pentru un atac acut, pacientul trebuie să se prezinte imediat la un serviciu de urgență oftalmologică.

Pentru consultații programate și informații despre serviciile de Oftalmologie apelează 031 9006 sau completează formularul de contact.

Întrebări frecvente despre glaucomul acut cu unghi închis

Ultima revizuire medicală: 12.11.2026

Bibliografie

1. Pazos, Marta, et al. „European Glaucoma Society: Terminology and Guidelines for Glaucoma, 6th Edition.” British Journal of Ophthalmology, vol. 109, supl. 1, 2025, pp. 1-212. DOI: 10.1136/bjophthalmol-2025-egsguidelines.
   https://www.eugs.org/pages/guidelines
2. American Academy of Ophthalmology. „Primary Angle-Closure Disease Preferred Practice Pattern.” AAO Clinical Guidelines, ediția 2025.
   https://www.aao.org/education/preferred-practice-pattern/primary-angle-closure-disease-ppp
3. National Eye Institute. „Types of Glaucoma.” National Institutes of Health.
   https://www.nei.nih.gov/eye-health-information/eye-conditions-and-diseases/glaucoma/types-glaucoma
4. Porter, Daniel. „Laser Iridotomy.” American Academy of Ophthalmology, revizuit de Anju Goyal, MD, 5 noiembrie 2026.
   https://www.aao.org/eye-health/diseases/laser-iridotomy-ophthalmologist-surgeon
5. Thieu, Tony, and Sarwat Salim. „Medication-Induced Acute Angle-Closure Glaucoma.” EyeNet Magazine, American Academy of Ophthalmology, octombrie 2020.
   https://www.aao.org/eyenet/article/medication-induced-acute-angle-closure-glaucoma
6. European Glaucoma Society. „Laser Peripheral Iridotomy.” EGS Pearls, 22 aprilie 2026.
   https://www.eugs.org/news/laser-peripheral-iridotomy-2026-04-22-pearl
7. National Health Service. „Glaucoma.” NHS.
   https://www.nhs.uk/conditions/glaucoma/