Articole recomandate

Categorii

Creșterea speranței de viață și provocările bolilor cronice la vârstnici

Creșterea speranței de viață a dus la o prevalență mai mare a bolilor cronice, care evoluează lent, dar ireversibil, afectând capacitatea funcțională a pacienților. Studiile arată că persoanele peste 65 de ani au, în medie, cel puțin trei boli cronice concomitente. Fiecare episod de agravare a bolii reduce autonomia pacientului, crescând nivelul de dependență și nevoia de îngrijire specializată. Internările frecvente, provocate de simptome severe și rezistente la tratamentele uzuale, au un impact semnificativ asupra calității vieții și subliniază necesitatea integrării îngrijirilor paliative.

Îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață

Creșterea speranței de viață este una dintre cele mai importante realizări ale medicinei moderne. Oamenii trăiesc mai mult, însă numărul mai mare de ani nu înseamnă întotdeauna și un număr mai mare de ani trăiți fără boli sau limitări funcționale.

În România, speranța de viață a revenit după scăderea înregistrată în perioada pandemiei, ajungând la 76,6 ani în 2024, însă rămâne cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene. În același timp, populația de 65 de ani și peste reprezenta aproximativ 20% din populația României în 2023 și este estimată să ajungă la aproximativ 31% până în 2050.

Această schimbare demografică aduce o provocare importantă: cum putem face ca oamenii să trăiască nu doar mai mult, ci și cât mai bine?

OMS definește îmbătrânirea sănătoasă prin menținerea capacității funcționale care permite unei persoane să își păstreze starea de bine și să facă lucrurile pe care le consideră importante. Prezența unei boli cronice nu exclude automat îmbătrânirea sănătoasă dacă aceasta este bine controlată și impactul asupra funcționalității este redus.

În România, însă, povara bolilor cronice și a limitărilor funcționale este importantă. Datele europene recente arată că aproximativ o treime dintre bărbații vârstnici și peste jumătate dintre femeile vârstnice declară că trăiesc cu mai multe afecțiuni cronice. În acest context, află mai multe despre importanța îngrijirii geriatrice și cum poate aceasta să prelungească și să îmbunătățească viața seniorilor.

Bolile cronice la vârstnici: de ce este importantă abordarea integrată?

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, crește probabilitatea de a avea mai multe afecțiuni în același timp. Un pacient poate avea, de exemplu, insuficiență cardiacă, boală cronică de rinichi, diabet și BPOC, fiecare dintre aceste boli necesitând tratament și monitorizare.

OMS atrage atenția că persoanele vârstnice sunt mai predispuse la apariția mai multor afecțiuni simultan și la sindroame geriatrice precum fragilitatea, căderile, delirul sau incontinența urinară.

În acest context, obiectivul tratamentului nu ar trebui să fie întotdeauna doar controlul unei singure boli. Este la fel de important să fie urmărite:

  • capacitatea de a desfășura activitățile zilnice;
  • mobilitatea;
  • independența;
  • controlul durerii și al altor simptome;
  • starea psihologică;
  • relațiile sociale;
  • preferințele și valorile pacientului;
  • sprijinul de care are nevoie familia.

Această abordare este cu atât mai importantă atunci când bolile cronice sunt avansate și tratamentele curative nu mai pot controla complet evoluția bolii. Află sfaturi practice despre cum îți poți îmbunătăți viața inclusiv la vârsta a treia.

Insuficiența cardiacă la vârstnici

Insuficiența cardiacă este una dintre afecțiunile cronice care pot avea un impact major asupra calității vieții persoanelor vârstnice. Pacientul poate prezenta dificultăți de respirație, oboseală, scăderea toleranței la efort, edeme ale membrelor inferioare și episoade de agravare care necesită internare.

Pe măsură ce boala progresează, perioadele stabile pot alterna cu episoade acute. Acestea pot determina pierderea progresivă a autonomiei și creșterea dependenței de familie.

Unde se integrează îngrijirile paliative?

Îngrijirea paliativă nu trebuie rezervată exclusiv ultimelor zile de viață. Ea poate fi introdusă atunci când pacientul prezintă simptome importante, dificultăți funcționale sau o boală avansată, în paralel cu tratamentul cardiologic, cu scopul de a controla simptomele și de a îmbunătăți calitatea vieții.

În acest context, echipa medicală poate aborda inclusiv dispneea, durerea, oboseala, anxietatea, problemele de somn și impactul bolii asupra familiei. La Spitalul de Cardiologie Elytis poți beneficia de controale periodice și teste de screening prin care să ții sub control afecțiunile cardiace încă de la apariție.

BPOC și dificultățile respiratorii cronice

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală respiratorie progresivă care poate limita semnificativ activitățile cotidiene. În formele avansate, pacientul poate avea dispnee persistentă, tuse, oboseală și o capacitate redusă de a face efort. Unele episoade de agravare pot necesita tratament medical sau spitalizare.

Una dintre problemele importante este că nevoia de control al simptomelor poate fi subestimată.

OMS include bolile respiratorii cronice, inclusiv BPOC, printre afecțiunile pentru care poate fi necesară îngrijirea paliativă. Controlul dispneei și al altor simptome reprezintă o componentă importantă a acesteia.

De ce sunt importante îngrijirile paliative în BPOC?

Îngrijirea paliativă poate contribui la:

  • controlul dispneei și al altor simptome;
  • reducerea suferinței psihologice;
  • sprijinirea familiei;
  • stabilirea obiectivelor de îngrijire;
  • menținerea unei calități cât mai bune a vieții.

Aceasta nu înseamnă renunțarea la tratamentul pneumologic. Cele două tipuri de îngrijire pot exista simultan.

Demența și nevoia de îngrijire pe termen lung

Demența este una dintre cele mai importante provocări ale îmbătrânirii populației. Pe măsură ce boala evoluează, afectarea memoriei și a funcțiilor cognitive poate fi însoțită de pierderea progresivă a autonomiei. De aceea, diagnosticarea precoce a afecțiunii este importantă pentru prelungirea duratei de viață și a calității vieții. Află mai multe despre semnele timpurii ale demenței.

În stadiile avansate, pacientul poate avea nevoie de ajutor pentru:

  • alimentație;
  • igienă;
  • administrarea tratamentului;
  • deplasare;
  • comunicare;
  • prevenirea căderilor și a altor accidente.

Impactul nu este doar medical. Familia se confruntă frecvent cu o povară fizică și emoțională importantă.

Planificarea îngrijirilor

În cazul demenței, este important ca preferințele pacientului privind îngrijirea să fie discutate cât timp acesta își poate exprima în mod clar dorințele.

Pe măsură ce capacitatea de decizie scade, familia și echipa medicală trebuie să țină cont de valorile și preferințele exprimate anterior de pacient.

Îngrijirile paliative pot avea un rol în controlul simptomelor și în sprijinirea pacientului și a familiei, în special în stadiile avansate ale bolii. OMS include demența printre afecțiunile pentru care poate fi necesară îngrijirea paliativă.

Boala cronică de rinichi la persoanele vârstnice

Boala cronică de rinichi este frecvent întâlnită la persoanele vârstnice și apare adesea împreună cu alte afecțiuni, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare.

În stadiile avansate, pacientul poate ajunge să aibă nevoie de terapie de substituție renală, inclusiv dializă.

Pentru un pacient vârstnic fragil și cu multiple comorbidități, dializa poate presupune un efort fizic și logistic important. De aceea, decizia terapeutică trebuie discutată individual, ținând cont nu doar de parametrii medicali, ci și de starea funcțională, prognostic, preferințele pacientului și impactul tratamentului asupra vieții de zi cu zi.

Ghidul KDIGO pentru boala cronică de rinichi recomandă ca pacienții să fie informați atât despre opțiunile de terapie de substituție renală, cât și despre îngrijirea conservatoare comprehensivă. Aceasta din urmă este o abordare activă și centrată pe persoană, care include controlul simptomelor, comunicarea privind prognosticul, planificarea îngrijirilor și sprijinul psihologic, social și familial.

Îngrijirea conservatoare nu înseamnă „a nu face nimic”

Această distincție este importantă pentru pacienți și familii.

Atunci când terapia de substituție renală nu este aleasă sau nu reprezintă cea mai potrivită opțiune pentru un anumit pacient, îngrijirea conservatoare presupune în continuare tratament medical, controlul simptomelor și sprijin activ, cu accent pe calitatea vieții și pe obiectivele pacientului.

Ce rol au îngrijirile paliative în geriatrie?

Îngrijirile paliative sunt uneori asociate exclusiv cu cancerul sau cu ultimele zile de viață. În realitate, indicațiile sunt mult mai largi.

OMS definește îngrijirea paliativă ca o abordare care urmărește prevenirea și ameliorarea suferinței fizice, psihologice, sociale și spirituale a pacienților și familiilor care se confruntă cu boli grave. Ea poate fi necesară în boli cardiovasculare, BPOC, insuficiență renală, demență și alte afecțiuni cronice severe.

Ce poate oferi îngrijirea paliativă?

În funcție de nevoile pacientului, aceasta poate include:

  • controlul durerii;
  • controlul dispneei;
  • reducerea altor simptome supărătoare;
  • sprijin psihologic;
  • sprijin pentru familie și aparținători;
  • comunicarea privind evoluția bolii;
  • stabilirea obiectivelor tratamentului;
  • planificarea îngrijirilor viitoare;
  • susținerea autonomiei și demnității pacientului.

Un avantaj important este faptul că îngrijirea paliativă nu exclude tratamentul bolii de bază. Ea poate fi integrată în îngrijirea medicală încă din perioadele în care pacientul continuă să primească tratamente pentru controlul bolii.

De la tratamentul bolii la îngrijirea persoanei

Pe măsură ce populația îmbătrânește, medicina trebuie să răspundă unei întrebări mai complexe decât „Cum tratăm boala?”.

Este nevoie să ne întrebăm și: „Ce putem face pentru ca pacientul să trăiască cât mai bine cu boala pe care o are?”

Pentru un pacient vârstnic cu mai multe boli cronice, succesul tratamentului nu se măsoară întotdeauna doar prin analize sau prin prelungirea supraviețuirii. Poate însemna și:

  • să poată merge singur;
  • să poată rămâne acasă;
  • să aibă mai puține simptome;
  • să poată comunica cu familia;
  • să evite internările care nu îi aduc beneficii reale;
  • să își păstreze independența cât mai mult timp;
  • să poată lua decizii privind propria îngrijire.

OMS subliniază că îmbătrânirea sănătoasă are în centru capacitatea funcțională și bunăstarea, nu simpla absență a bolilor.

În acest model, Geriatria și gerontologia și îngrijirile paliative nu sunt domenii separate, ci componente care se pot completa.

Rolul familiei în îngrijirea vârstnicului cu boli cronice

Familia are adesea un rol esențial în îngrijirea persoanei vârstnice. Pe termen lung însă, îngrijirea unui pacient cu mai multe boli cronice poate deveni solicitantă fizic și emoțional.

Este important ca aparținătorii să nu rămână singuri în această situație. O echipă multidisciplinară poate ajuta la evaluarea:

  • simptomelor;
  • tratamentului;
  • mobilității;
  • nutriției;
  • stării cognitive;
  • riscului de cădere;
  • autonomiei;
  • nevoilor psihologice;
  • nevoilor familiei.

Îngrijirea paliativă acordă atenție și aparținătorilor, nu doar pacientului. OMS subliniază că această abordare poate îmbunătăți inclusiv calitatea vieții îngrijitorilor. 

Află sfaturi practice despre cum să organizezi îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice!

Îmbătrânirea nu înseamnă doar mai mulți ani, ci mai multă grijă pentru calitatea vieții

Creșterea speranței de viață reprezintă un progres medical important, dar aduce și nevoia de a regândi modul în care sunt îngrijite persoanele cu boli cronice și multiple comorbidități.

Pentru pacientul vârstnic, obiectivul nu este întotdeauna obținerea celui mai agresiv tratament posibil, ci găsirea tratamentului potrivit pentru persoana respectivă, ținând cont de prognostic, funcționalitate, preferințe și calitatea vieții.

Îngrijirile paliative pot avea un rol important în acest model, inclusiv în paralel cu tratamentele active. Ele nu înseamnă abandonarea pacientului, ci controlul suferinței, respectarea demnității și susținerea pacientului și a familiei.

Pentru un sistem medical pregătit pentru o populație tot mai îmbătrânită, integrarea geriatriei, a specialităților medicale, a îngrijirilor paliative și a serviciilor de suport reprezintă una dintre direcțiile importante pentru viitor.

La Elytis Hospital, abordarea pacientului vârstnic pornește de la nevoile individuale ale acestuia, cu obiectivul de a combina tratamentul medical cu siguranța, confortul, autonomia și calitatea vieții. Programează rapid o consultație și află cum poți să câștigi ani buni de viață!

Întrebări frecvente despre bolile cronice și îngrijirea persoanelor vârstnice


Când ar trebui un vârstnic cu mai multe boli cronice să fie evaluat de un medic geriatru?


O evaluare geriatrică poate fi utilă atunci când persoana are mai multe afecțiuni cronice, urmează numeroase tratamente, își pierde treptat autonomia, are căderi repetate, scădere în greutate, tulburări de memorie sau dificultăți în desfășurarea activităților obișnuite. Geriatria urmărește pacientul în ansamblu, nu fiecare boală separat.


Ce este fragilitatea la vârstnici?


Fragilitatea este o stare de vulnerabilitate crescută, în care organismul tolerează mai greu infecțiile, internările, intervențiile chirurgicale sau alte evenimente medicale. Poate fi asociată cu scăderea forței musculare, oboseală, mers lent, pierdere involuntară în greutate și reducerea activității fizice. Identificarea precoce a fragilității permite intervenții care pot încetini pierderea autonomiei.


De ce trebuie revizuit periodic tratamentul unui pacient vârstnic?


Persoanele în vârstă iau frecvent mai multe medicamente pentru afecțiuni diferite. Odată cu înaintarea în vârstă se modifică modul în care organismul metabolizează și elimină anumite medicamente, iar combinațiile dintre tratamente pot crește riscul de reacții adverse. Revizuirea periodică a schemei terapeutice poate identifica medicamente inutile, doze nepotrivite sau interacțiuni.


Ce semne arată că un vârstnic începe să își piardă autonomia?


Unele dintre cele mai importante semne sunt dificultatea de a se îmbrăca sau spăla singur, problemele în pregătirea meselor, administrarea incorectă a medicamentelor, dificultățile la cumpărături, căderile, izolarea socială sau incapacitatea de a gestiona activitățile administrative obișnuite. O schimbare progresivă față de nivelul anterior de funcționare merită discutată cu medicul.


Cum poate familia preveni pierderea mobilității la vârstnici?


Menținerea activității fizice adaptate capacității persoanei, alimentația adecvată, corectarea problemelor de vedere și auz, prevenirea căderilor și tratarea bolilor cronice contribuie la păstrarea mobilității. În funcție de situație, medicul poate recomanda și kinetoterapie sau alte forme de recuperare.


Când devine îngrijirea unui vârstnic prea dificilă pentru familie?


Atunci când apar nevoi medicale sau funcționale pe care familia nu le mai poate gestiona în siguranță: supraveghere permanentă, administrarea complexă a tratamentului, mobilitate foarte redusă, tulburări cognitive importante, simptome greu de controlat sau epuizarea îngrijitorului. Solicitarea sprijinului medical nu reprezintă un eșec al familiei, ci poate preveni situațiile de criză și epuizarea aparținătorilor.

Ultima revizuire medicală:

20.08.2026, Dr. Mircea Alexandru Georgescu – Medic Specialist Geriatrie și Gerontologie

Referințe: