Bronșiolita la bebeluși: simptome, respirație dificilă și când este nevoie de medic

La început poate părea o simplă răceală: nas înfundat, câteva strănuturi, poate puțină tuse. După una sau două zile, bebelușul începe să tușească mai mult, respiră mai repede și pare că obosește în timpul mesei. Acesta poate fi tabloul unei bronșiolite, o infecție respiratorie frecventă la copiii mici, mai ales în primul an de viață.

În cele mai multe cazuri, bronșiolita se vindecă fără complicații. La sugarii foarte mici însă, dificultatea de respirație și refuzul alimentației pot apărea repede, motiv pentru care este important ca părinții să știe ce semne trebuie urmărite.

Ce este bronșiolita?

Bronșiolita este o infecție a căilor respiratorii mici din plămâni, numite bronhiole. Apare în general la copiii sub 2 ani și este întâlnită cel mai frecvent în primul an de viață. Potrivit ghidului NICE, vârful de frecvență este între 3 și 6 luni.

Cel mai adesea bronșiolita este produsă de virusuri. Unul dintre cele mai cunoscute este virusul respirator sincițial, RSV, dar bronșiolita poate fi provocată și de alte virusuri respiratorii.

CDC arată că RSV produce de obicei simptome asemănătoare răcelii, dar poate provoca bronșiolită sau pneumonie la sugari și copii mici.

Citește mai multe despre răcelile celor mici și află care sunt semnele de alarmă în  infecțiile respiratorii la copii.

Cum începe bronșiolita?

De multe ori bronșiolita începe exact ca o răceală. În primele zile pot apărea:

• nas care curge sau este înfundat;
• strănut;
• tuse ușoară;
• poftă de mâncare mai redusă;
• uneori febră.

Apoi tusea poate deveni mai frecventă, iar respirația se poate modifica.

NICE arată că simptomele ating de obicei intensitatea maximă între zilele 3 și 5 de boală.

Acesta este unul dintre motivele pentru care un bebeluș care părea să aibă doar o răceală în prima zi poate părea mai bolnav după încă două sau trei zile.

Cum îți dai seama că respirația s-a schimbat?

Privește copilul atunci când este liniștit. Semnele care pot apărea în bronșiolită sunt:

• respiră mai repede decât de obicei;
• pieptul și abdomenul se mișcă mai accentuat;
• pielea se retrage între sau sub coaste;
• nările se deschid mai mult la inspirație;
• se poate auzi un șuierat;
• copilul pare că obosește când respiră.

Uneori părintele observă pur și simplu că respirația arată diferit față de o răceală obișnuită.

NICE descrie bronșiolita prin asocierea dintre tuse și respirație rapidă sau tiraj, împreună cu wheezing sau alte modificări auzite la examinarea plămânilor.

Citește și: Respirația copilului în timpul unei viroze: ce înseamnă wheezing, tiraj intercostal și respirație rapidă?

Ce este tirajul intercostal?

Tirajul apare atunci când pielea dintre coaste sau de sub coaste este trasă spre interior la fiecare inspirație. Este un semn că bebelușul depune mai mult efort pentru a respira.

Un tiraj discret poate apărea în forme moderate de boală. Un tiraj accentuat, mai ales dacă bebelușul geme, respiră foarte repede sau pare epuizat, necesită evaluare medicală rapidă.

Ce este wheezingul?

Wheezingul este un sunet asemănător unui șuierat, care apare de obicei la expir. În bronșiolită, bronhiolele sunt inflamate și îngustate, iar aerul trece mai greu prin ele. Totuși, nu orice zgomot respirator este wheezing și nu orice copil care șuieră are bronșiolită.

La copiii mai mari, episoadele repetate de wheezing pot avea și alte explicații, inclusiv wheezing viral sau astm. NICE recomandă ca la copiii mai mari să fie luate în calcul aceste diagnostice atunci când episoadele se repetă.

De ce bebelușul mănâncă mai puțin?

Sugarii trebuie să respire și să sugă aproape simultan. Dacă nasul este foarte înfundat sau respirația este dificilă, masa devine obositoare.

Bebelușul poate:

• suge câteva secunde și apoi se oprește;
• respira repede în timpul mesei;
• refuza sânul sau biberonul;
• consuma mult mai puțin decât de obicei;
• adormi rapid pentru că obosește.

NICE arată că dificultățile de alimentare sunt frecvente în bronșiolită, mai ales după câteva zile de boală. Pentru părinți, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le urmărească.

Când să mă îngrijorezi pentru că bebelușul mănâncă prea puțin?

Nu este nevoie să măsori obsesiv fiecare mililitru, dar o scădere importantă față de cât mănâncă de obicei bebelușul trebuie observată.

NICE recomandă luarea în considerare a trimiterii la spital atunci când copilul consumă aproximativ jumătate până la trei sferturi din volumul obișnuit de lichide, în funcție de context și de ceilalți factori de risc.

Mai simplu spus: dacă bebelușul mănâncă clar mai puțin decât de obicei și situația persistă, trebuie evaluat.

Cum îți dai seama dacă bebelușul începe să se deshidrateze?

Urmărește și observă dacă apar:

• mai puține scutece ude;
• scutece care rămân uscate mai mult timp;
• gură uscată;
• mai puține lacrimi;
• somnolență neobișnuită;
• refuzul repetat al meselor.

CDC recomandă solicitarea evaluării medicale dacă un copil cu RSV nu consumă suficiente lichide sau simptomele se agravează.

Bronșiolita produce întotdeauna febră?

Nu, febra poate apărea, dar nu este obligatorie. NICE menționează că febra apare doar la aproximativ 30% dintre copiii cu bronșiolită și este de obicei sub 39°C.

La sugarii foarte mici, infecția cu RSV poate apărea fără febră. CDC arată că la copiii sub 6 luni semnele pot fi doar iritabilitate, activitate redusă, alimentație mai slabă sau dificultăți de respirație.

Prin urmare, faptul că bebelușul nu are febră nu înseamnă automat că infecția respiratorie este ușoară.

Când trebuie evaluat un bebeluș cu bronșiolită?

Este indicat un consult dacă bebelușul:

• respiră mai repede decât de obicei;
• apare tiraj;
• se aude wheezing;
• mănâncă mult mai puțin;
• are mai puține scutece ude;
• pare mai somnolent sau mai puțin activ;
• simptomele se agravează;
• părintele observă că respirația se schimbă.

Sugarii foarte mici trebuie evaluați încă de la primele simptome, mai ales în primele luni de viață. CDC subliniază că vârsta mică este unul dintre principalii factori de risc pentru forme severe de RSV. Pentru informații despre evaluarea pediatrică poți consulta și pagina de Pediatrie Elytis Hospital Iași.

De ce este vârsta atât de importantă?

Un bebeluș de 6 săptămâni nu este evaluat la fel ca un copil de 18 luni. Sugarii foarte mici au căi respiratorii mai înguste și pot obosi mai repede. În pus, sistemul imunitar este imatur și poate reacționa disproporționat față de severitatea bolii.

NICE consideră vârsta sub 3 luni un factor de risc pentru bronșiolită mai severă. Riscul este mai mare și la copiii născuți prematur, mai ales înainte de 32 de săptămâni, precum și la cei cu boli cardiace, pulmonare, neuromusculare sau cu imunitate scăzută.

Ce înseamnă dacă bebelușul face pauze de respirație?

Pauzele de respirație poartă numele de apnee. La sugarii foarte mici, bronșiolita se poate manifesta uneori prin episoade de apnee, chiar dacă alte simptome respiratorii nu sunt foarte evidente.

Pauzele de respirație necesită evaluare medicală de urgență. Nu este o situație care trebuie urmărită acasă pentru a vedea dacă se repetă.

Când este nevoie de ajutor medical urgent?

Solicită evaluare urgentă dacă bebelușul:

• are pauze de respirație;
• respiră cu efort foarte mare;
• geme la fiecare respirație;
• are tiraj accentuat;
• pare epuizat de respirație;
• buzele sau limba capătă o culoare albăstruie;
• este greu de trezit;
• nu reușește să se alimenteze;
• prezintă semne importante de deshidratare.

NICE recomandă trimiterea imediată pentru îngrijire de urgență în cazul apneei, cianozei, stării generale foarte alterate sau dificultății respiratorii severe.

Bronșiolita este același lucru cu pneumonia?

Nu. Bronșiolita afectează în principal căile respiratorii mici, iar pneumonia afectează țesutul pulmonar. Simptomele se pot suprapune, însă: un copil poate avea tuse, febră și respirație rapidă în ambele situații.

NICE recomandă luarea în considerare a pneumoniei atunci când există, printre alte elemente, febră mare peste 39°C sau modificări focale persistente la auscultația plămânilor.

Diagnosticul nu trebuie făcut acasă după sunetul tusei.

Citește și: Copilul tușește și are febră: când poate fi vorba despre pneumonie?

Este necesară radiografia pulmonară?

Nu de rutină. În bronșiolita tipică, diagnosticul este în primul rând clinic.

NICE recomandă să nu se efectueze radiografie toracică de rutină, deoarece modificările pot semăna cu cele întâlnite în pneumonie și pot duce la tratamente antibiotice care nu sunt necesare.

Radiografia poate fi luată în considerare în situații speciale, în funcție de gravitatea bolii și de evaluarea medicului.

Este nevoie de analize de sânge?

De obicei, nu. NICE recomandă să nu fie efectuate analize de sânge de rutină în bronșiolita necomplicată.

Medicul poate recomanda investigații suplimentare dacă tabloul nu este tipic, copilul este foarte bolnav sau există suspiciunea unei alte afecțiuni.

Bronșiolita se tratează cu antibiotic?

În mod obișnuit, nu. Bronșiolita este cel mai frecvent virală, iar antibioticele nu acționează asupra virusurilor. Antibioticul poate deveni necesar doar dacă medicul identifică și o infecție bacteriană separată.

Citește și: Viroză sau infecție bacteriană la copil: cum stabilește pediatrul dacă este necesar un antibiotic?

Sunt recomandate nebulizările cu salbutamol?

Nu în bronșiolita tipică. Se recomandă să nu fie utilizate de rutină salbutamolul, adrenalina nebulizată, corticosteroizii inhalatori sau sistemici și alte medicamente bronhodilatatoare pentru bronșiolită.

Acesta este un aspect important deoarece un tratament care a fost util într-un alt episod de wheezing nu trebuie reluat automat pentru orice infecție respiratorie.

Tratamentul se stabilește după evaluarea copilului.

Ce tratament primește un copil cu bronșiolită?

Tratamentul este în principal de susținere. Scopul este ca bebelușul:

• să poată respira suficient de bine;
• să primească suficiente lichide;
• să fie monitorizat dacă există risc de agravare.

În formele ușoare, acestea pot fi realizate acasă cu monitorizare atentă și recomandările medicului.

În formele mai severe, copilul poate avea nevoie de oxigen și de administrarea lichidelor pe altă cale dacă nu se poate alimenta suficient.

Pot curăța nasul bebelușului?

Nasul înfundat poate îngreuna mult alimentarea unui sugar. Eliberarea blândă a secrețiilor nazale înainte de masă poate ajuta copilul să respire mai ușor în timpul alimentării.

Nu se recomandă aspirarea căilor respiratorii superioare ca procedură de rutină pentru toți copiii cu bronșiolită, dar se poate lua în considerare curățarea nasului atunci când secrețiile contribuie la dificultăți de respirație sau alimentare.

Manevrele agresive și repetate pot irita mucoasa nazală.

Cât durează bronșiolita?

Simptomele nu dispar de obicei în două sau trei zile. De multe ori, perioada cea mai dificilă este frecvent între zilele 3 și 5, iar tusea se rezolvă la aproximativ 90% dintre copii în decurs de 3 săptămâni.

Este posibil, așadar, ca tusea să continue după ce respirația și alimentația s-au îmbunătățit.

Pentru informații suplimentare despre evoluția tusei poți citi și despre tusea seacă la copii și tusea productivă la copii.

Cum știu că bebelușul începe să se simtă mai bine?

Semne favorabile sunt:

• respiră mai ușor;
• mănâncă mai bine;
• are din nou suficiente scutece ude;
• doarme mai liniștit;
• este mai activ;
• tusea nu se mai intensifică.

Nu este necesar ca tusea să dispară complet pentru ca evoluția să fie bună; de cele mai multe ori, simptomul persistă chiar și săptămâni după ce starea clinică revine la normal.

Se poate agrava situația după ce la început părea doar o răceală?

Da. Infecția cu RSV poate începe cu simptome ușoare și poate deveni mai severă după câteva zile.

De aceea, dacă bebelușul este în ziua a treia sau a patra de boală și începe să respire mai greu sau să mănânce mult mai puțin, nu este indicat să presupui că este doar „finalul răcelii”.

Citește și: Febra copilului durează mai mult de 3 zile sau reapare: când este nevoie de consult medical?

Poate merge la creșă dacă încă tușește?

Tusea poate persista mai mult decât celelalte simptome.

Revenirea în colectivitate trebuie făcută atunci când copilul se simte suficient de bine pentru programul obișnuit, se alimentează normal și nu mai are simptome acute care necesită îngrijire specială.

Trebuie respectate și regulile creșei privind revenirea după o infecție respiratorie.

La bebeluși, urmărește mai ales respirația și alimentația

În bronșiolită, se poate ca bebelușul să nu aibă febră mare și totuși să aibă nevoie de evaluare dacă respiră greu sau nu mai reușește să mănânce suficient. Cele mai utile repere pentru părinte sunt simple:

Cum respiră? Cât mănâncă? Câte scutece ude are? Este alert sau neobișnuit de somnolent? Evoluția este mai bună sau mai rea decât ieri?

Dacă respirația se modifică, alimentația scade semnificativ sau starea copilului se înrăutățește, consultația pediatrică poate stabili dacă este vorba despre o bronșiolită care poate fi monitorizată acasă sau dacă este nevoie de îngrijire suplimentară.

Dacă aveți nevoie de o evaluare pentru copil faceți o programare rapidă la Pediatrie Elytis Hospital apelând 031 9006 sau completați formularul de programare Elytis Hospital.

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 01.10.2026

Referințe: 

• National Institute for Health and Care Excellence. “Bronchiolitis in Children: Diagnosis and Management.” NICE Guideline NG9, 1 June 2015, updated 9 Aug. 2021. https://www.nice.org.uk/guidance/ng9/chapter/Recommendations.
• Centers for Disease Control and Prevention. “RSV in Infants and Young Children.” CDC, updated 20 Feb. 2026. https://www.cdc.gov/rsv/infants-young-children/index.html.
• Centers for Disease Control and Prevention. “Symptoms and Care of RSV.” CDC, updated 20 Feb. 2026. https://www.cdc.gov/rsv/symptoms/index.html.
• Centers for Disease Control and Prevention. “About RSV.” CDC, updated 30 Dec. 2025. https://www.cdc.gov/rsv/about/index.html.