Boala de reflux gastroesofagian: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Arsurile care urcă din capul pieptului spre gât, gustul acru sau amar în gură și senzația că mâncarea „vine înapoi”  după masă sunt simptome asociate frecvent cu refluxul gastroesofagian. Un episod ocazional de reflux nu înseamnă însă automat că există o boală.

Boala de reflux gastroesofagian, prescurtată BRGE, apare atunci când refluxul conținutului gastric în esofag produce simptome supărătoare și recurente sau determină leziuni și complicații.

Diagnosticul de BRGE nu se bazează întotdeauna pe un singur simptom sau pe o singură investigație. Evaluarea trebuie adaptată modului în care se manifestă boala și răspunsului la tratament.

Ce este refluxul gastroesofagian?

Între esofag și stomac există o zonă cu rol de barieră antireflux, în care un element important este sfincterul esofagian inferior. Acesta se relaxează în mod normal pentru a permite alimentelor să treacă în stomac. Uneori apar relaxări tranzitorii care permit unei cantități mici de conținut gastric să urce în esofag. Astfel de episoade pot apărea și la persoane sănătoase.

Problema apare atunci când refluxul devine suficient de frecvent sau important încât să producă simptome persistente ori leziuni ale esofagului. Conținutul care refluează nu înseamnă obligatoriu doar acid. Pot fi implicate și alte componente ale conținutului gastric, iar sensibilitatea esofagului diferă de la o persoană la alta.

Reflux gastroesofagian sau BRGE: care este diferența?

Termenii sunt utilizați frecvent ca sinonime, dar există o diferență.

• Refluxul gastroesofagian descrie fenomenul prin care conținutul stomacului ajunge înapoi în esofag.
• Boala de reflux gastroesofagian descrie situația în care refluxul produce simptome supărătoare, afectează calitatea vieții sau determină leziuni și complicații.

Prin urmare, o arsură ocazională după o masă foarte abundentă nu este suficientă pentru a formula diagnosticul de BRGE.

Care sunt simptomele tipice ale bolii de reflux?

Cele mai caracteristice simptome sunt pirozisul și regurgitația.

Pirozisul reprezintă senzația de arsură localizată de obicei în spatele sternului, care poate urca spre gât. Poate apărea după masă și poate fi mai pronunțată atunci când persoana se întinde sau se apleacă.

Regurgitația reprezintă revenirea conținutului gastric spre esofag, gât sau gură. Pacientul poate descrie un gust acru sau amar ori senzația că alimentele „se întorc”.

Pot apărea și:

• durere sau disconfort retrosternal;
• senzație de arsură în gât;
• eructații;
• senzația de lichid acru sau amar în gură;
• simptome mai intense după anumite mese sau în poziție culcată.

Durerea toracică necesită însă atenție specială. Afecțiunile cardiace pot produce simptome asemănătoare, iar o durere toracică nouă, intensă sau asociată cu dificultăți de respirație, transpirații, greață ori stare generală alterată necesită evaluare medicală urgentă.

Refluxul poate exista fără arsuri?

Da. Unele persoane prezintă predominant regurgitații sau alte manifestări, fără pirozis evident. Tusea cronică, răgușeala, nevoia repetată de a drege vocea și senzația de nod în gât sunt uneori atribuite refluxului. Relația este însă mai complicată decât în cazul arsurilor și regurgitațiilor tipice.

Aceste simptome pot avea și cauze ORL, respiratorii, alergice, neurologice sau funcționale, iar prezența lor nu demonstrează automat existența BRGE. De aceea, ghidurile moderne recomandă prudență înainte de atribuirea simptomelor extraesofagiene refluxului.

Pentru informații despre alte cauze ale tusei persistente poți citi și despre tusea cronică și cauzele acesteia.

Refluxul și gastrita sunt aceeași boală?

Nu. În BRGE, problema principală este trecerea conținutului gastric în esofag, în timp ce gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. Informațiile complete despre inflamația gastrică sunt disponibile în Gastrita: simptome, cauze, diagnostic și tratament.

Cele două afecțiuni pot exista simultan, iar simptomele se pot suprapune, ceea ce explică de ce pacienții descriu uneori orice arsură digestivă drept „gastrită”.

Pentru diferențele dintre cele mai frecvente cauze ale arsurilor și durerii digestive, citește și Gastrită, reflux sau ulcer? Cum se diferențiază simptomele și investigațiile.

De ce apare boala de reflux gastroesofagian?

BRGE nu are întotdeauna o singură cauză. De cele mai multe ori este rezultatul interacțiunii dintre bariera antireflux, anatomia joncțiunii dintre esofag și stomac, presiunea abdominală, golirea stomacului și sensibilitatea esofagului.

Funcționarea insuficientă a barierei antireflux

Relaxările tranzitorii ale sfincterului esofagian inferior reprezintă un mecanism important al refluxului. La unele persoane, bariera dintre stomac și esofag permite conținutului gastric să urce mai frecvent decât ar fi normal.

Hernia hiatală

În hernia hiatală, o porțiune a stomacului urcă prin orificiul diafragmului către torace. Această modificare poate afecta mecanismele naturale care limitează refluxul.

Totuși, hernia hiatală și BRGE nu sunt același lucru. Unele persoane cu hernie hiatală nu au reflux important, iar BRGE poate exista și fără hernie hiatală. Află mai multe despre tipurile de hernie, cauze și tratament.

Excesul ponderal și obezitatea

Creșterea presiunii intraabdominale și modificările anatomice asociate excesului ponderal pot favoriza refluxul. Scăderea în greutate este una dintre intervențiile recomandate de ghiduri persoanelor supraponderale sau cu obezitate care prezintă BRGE.

Sarcina

Modificările hormonale și creșterea presiunii abdominale fac ca refluxul să fie frecvent în timpul sarcinii. Tratamentul trebuie adaptat acestei perioade și discutat cu medicul.

Fumatul

Fumatul poate favoriza simptomele de reflux, iar renunțarea la fumat este inclusă printre recomandările de stil de viață din ghidurile actuale.

Alimentele provoacă BRGE?

Nu există o listă de alimente care declanșează reflux tuturor persoanelor. Unele produse pot declanșa sau accentua simptomele unui anumit pacient, dar toleranța diferă. Mai importante pot fi uneori cantitatea consumată, ora mesei și poziția corpului după ce persoana a mâncat. Mesele foarte abundente și mesele luate aproape de ora de culcare pot favoriza simptomele.

Din acest motiv, ghidurile actuale recomandă evitarea meselor în ultimele aproximativ trei ore înainte de somn în cazul persoanelor cu reflux, în special atunci când simptomele apar noaptea. Nu este însă justificată eliminarea automată a unui număr mare de alimente dacă acestea nu produc simptome.

Ce înseamnă reflux eroziv și reflux noneroziv?

BRGE nu are aceleași simptome sau aceleași consecințe la toți pacienții. Unele persoane prezintă esofagită erozivă, adică leziuni ale mucoasei esofagului provocate de reflux. Alte persoane au simptome tipice și reflux demonstrat prin teste, dar endoscopia nu arată eroziuni. Această formă este cunoscută drept boală de reflux nonerozivă.

Există și persoane care au arsuri asemănătoare refluxului, dar testarea nu demonstrează o expunere anormală la reflux. În aceste situații pot intra în discuție hipersensibilitatea la reflux sau pirozisul funcțional.

Această diferențiere este importantă deoarece tratamentul nu trebuie intensificat automat doar pentru că simptomele persistă.

Cum se diagnostichează BRGE?

Pentru simptomele tipice și necomplicate, medicul poate stabili inițial diagnosticul pe baza tabloului clinic și poate recomanda o perioadă de tratament. Faptul că o persoană are arsuri nu reprezintă o indicație obligatorie pentru endoscopie.

Situația se schimbă dacă simptomele nu răspund conform așteptărilor, diagnosticul este incert sau există semnale de alarmă. Conform conceptelor moderne din consensul Lyon 2.0, este util să se facă diferența între:

• BRGE neconfirmată obiectiv, când pacientul are simptome sugestive, dar nu există încă dovezi clare ale bolii;
• BRGE confirmată, când endoscopia sau monitorizarea refluxului a demonstrat existența bolii.

Această separare ajută medicul să aleagă investigația potrivită.

Ce rol are endoscopia digestivă superioară?

Endoscopia permite examinarea esofagului, stomacului și duodenului. În BRGE poate identifica:

• esofagita erozivă, 
• stricturi produse de reflux, 
• hernia hiatală, 
• esofagul Barrett, 
• afecțiuni care ar putea explica simptomele.

Endoscopia este recomandată în special atunci când există simptome de alarmă precum dificultate sau durere la înghițire, sângerare digestivă, vărsături persistente, scădere neintenționată în greutate sau anemie feriprivă inexplicabilă. Poate fi indicată și în alte situații, inclusiv la anumite persoane cu factori de risc pentru esofagul Barrett.

O endoscopie normală nu exclude însă BRGE. Mulți pacienți cu reflux nu prezintă eroziuni vizibile ale esofagului. De aceea, atunci când diagnosticul trebuie demonstrat obiectiv, pot fi necesare teste de monitorizare a refluxului.

În cadrul specialității de Gastroenterologie Elytis Hospital Iași sunt disponibile consultații și endoscopie digestivă superioară.

Ce sunt pH-metria și pH-impedanța?

Aceste investigații măsoară refluxul pe parcursul unei perioade de monitorizare. pH-metria evaluează expunerea esofagului la acid.

Monitorizarea prin pH-impedanță poate identifica atât episoadele acide, cât și alte episoade de reflux și poate analiza relația lor temporală cu simptomele. Investigațiile sunt utile mai ales atunci când endoscopia nu oferă un răspuns suficient sau când simptomele persistă în ciuda tratamentului.

Alegerea testului și efectuarea lui cu sau fără tratament antisecretor depind de întrebarea clinică și de existența sau absența unei BRGE deja demonstrate.

Ce este manometria esofagiană?

Manometria evaluează modul în care funcționează musculatura esofagului și sfincterul esofagian inferior. Nu este un test suficient pentru diagnosticul BRGE.

Manometria esofagiana este utilizată în anumite situații pentru evaluarea tulburărilor de motilitate, înaintea unor proceduri antireflux sau atunci când simptomele ridică suspiciunea unei alte afecțiuni esofagiene.

Acest lucru este important deoarece boli precum achalazia pot produce simptome care pot fi confundate inițial cu refluxul.

Ce simptome impun o evaluare medicală mai rapidă?

Arsurile recurente merită evaluate, dar anumite manifestări schimbă nivelul de prioritate.

Mergi urgent la medic dacă apar dificultate progresivă la înghițire, durere la înghițire, sângerare digestivă, scaun negru, vărsături persistente, anemie feriprivă fără explicație și scădere în greutate neintenționată.

Durerea toracică intensă sau nou apărută trebuie evaluată și din perspectivă cardiovasculară. În cazul unei dureri toracice severe, dificultății importante de respirație, pierderii stării de conștiență sau suspiciunii unei urgențe cardiace, apelați 112.

Cum se tratează boala de reflux gastroesofagian?

Tratamentul depinde de frecvența și severitatea simptomelor, existența esofagitei, complicații, anatomia joncțiunii gastroesofagiene și răspunsul pacientului la măsurile inițiale.

Strategia poate include modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, pentru cazuri atent selectate, proceduri antireflux.

Modificările stilului de viață

Printre măsurile legate de stilul de viață care beneficiază de susținere în ghidurile actuale se numără scăderea ponderală în cazul persoanelor supraponderale sau cu obezitate, evitarea meselor în apropierea orei de culcare, ridicarea capului patului în cazul simptomelor nocturne și renunțarea la fumat.

În ceea ce privește dieta, abordarea trebuie individualizată în funcție de alimentele care declanșează în mod repetat simptome.

Tratamentul medicamentos

Principala categorie de medicamente utilizată pentru controlul refluxului și vindecarea esofagitei este reprezentată de inhibitorii pompei de protoni, IPP. Aceste medicamente reduc producția de acid gastric.

Ele nu previn mecanic fiecare episod de reflux, dar reduc aciditatea conținutului refluat și permit vindecarea leziunilor esofagiene. Pot fi utilizate și alte clase de medicamente, în funcție de simptome și situația clinică.

Tratamentul trebuie adaptat pacientului. Doza, momentul administrării și durata sunt importante, iar necesitatea tratamentului pe termen lung trebuie reevaluată periodic.

Dacă simptomele continuă, trebuie verificat dacă medicamentele sunt administrate corect și dacă simptomele sunt într-adevăr produse de reflux.

Tratamentul trebuie urmat toată viața?

Nu în toate cazurile. Unii pacienți necesită tratament pentru o perioadă limitată și ulterior pot reduce terapia sau o pot utiliza conform planului stabilit de medic.

Alți pacienți au indicație de tratament de întreținere pe termen lung, de exemplu în anumite forme severe de esofagită sau în prezența unor complicații.

Decizia nu trebuie bazată numai pe teama față de tratamentul îndelungat sau, la polul opus, pe continuarea automată a aceleiași scheme ani întregi fără reevaluare.

Ghidurile actuale recomandă utilizarea celei mai mici doze eficiente compatibile cu controlul bolii, atunci când tratamentul cronic este necesar.

Când se ia în calcul tratamentul antireflux intervențional sau chirurgical?

Majoritatea persoanelor cu BRGE nu au nevoie de operație. Tratamentul invaziv poate fi discutat la pacienți atent selectați, mai ales când refluxul este demonstrat obiectiv și există simptome persistente, regurgitație importantă, anumite hernii hiatale sau motive pentru care tratamentul medicamentos nu este soluția optimă pe termen lung.

Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale și endoscopice antireflux. Înaintea unei astfel de proceduri este important ca diagnosticul de BRGE să fie bine documentat și să fie evaluate anatomia și motilitatea esofagului.

Ce complicații poate produce BRGE?

Majoritatea pacienților pot controla boala cu o strategie adecvată. La anumite persoane, refluxul persistent poate determina însă complicații.

Esofagita

Expunerea repetată la reflux poate produce inflamație și eroziuni ale mucoasei esofagului. Severitatea esofagitei poate fi clasificată endoscopic.

Strictura peptică

Vindecarea repetată a leziunilor esofagiene poate produce cicatrizare și îngustarea esofagului. Pacientul poate observa dificultăți progresive la înghițirea alimentelor.

Esofagul Barrett

Expunerea cronică la reflux poate determina, la unii pacienți, modificarea tipului de celule care căptușesc porțiunea inferioară a esofagului. Această modificare se numește esofag Barrett.

Esofagul Barrett este asociat cu un risc crescut de adenocarcinom esofagian, dar majoritatea persoanelor cu BRGE nu dezvoltă Barrett, iar majoritatea persoanelor cu Barrett nu vor dezvolta cancer esofagian.

Screeningul nu este recomandat tuturor pacienților cu reflux. Decizia depinde de combinația dintre durata simptomelor și factorii individuali de risc.

BRGE poate fi vindecată definitiv?

Vindecarea bolii de reflux gastroesofagian depinde de mecanismul bolii. Pentru unele persoane, modificările stilului de viață și o perioadă de tratament pot duce la controlul îndelungat al simptomelor.

Pentru altele, factorii anatomici sau fiziologici care favorizează refluxul persistă, iar boala necesită management pe termen lung.

Obiectivul nu este doar dispariția temporară a arsurilor, ci controlul simptomelor, vindecarea esofagitei atunci când există și prevenirea complicațiilor.

Când este util consultul gastroenterologic?

Consultul este recomandat atunci când arsurile sau regurgitațiile apar repetat, simptomele afectează somnul sau alimentația, tratamentul utilizat fără evaluare medicală nu controlează problema ori apar simptome de alarmă.

Evaluarea gastroenterologică poate stabili dacă tabloul este tipic pentru BRGE, dacă sunt necesare investigații și dacă există o altă afecțiune care poate explica simptomele.

În cadrul specialității Gastroenterologie Elytis Hospital Iași sunt disponibile consultații de specialitate și endoscopie digestivă superioară.

Fă rapid o programare la 031 9006 sau la 0332 803 783 sau completează formularul de pe site.

Întrebări frecvente despre refluxul gastroesofagian

Ultima revizuire medicală: 18.09.2026

Referințe: 

• Qumseya, Bashar, et al. “American Society for Gastrointestinal Endoscopy Guideline on the Diagnosis and Management of GERD: Summary and Recommendations.” Gastrointestinal Endoscopy, vol. 101, no. 2, 2025, pp. 267-284. ASGE, Guideline on the Diagnosis and Management of GERD
• Katz, Philip O., et al. “ACG Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease.” The American Journal of Gastroenterology, vol. 117, no. 1, 2022, pp. 27-56. PubMed, ACG Clinical Guideline for GERD
• Gyawali, C. Prakash, et al. “Updates to the Modern Diagnosis of GERD: Lyon Consensus 2.0.” Gut, vol. 73, no. 2, 2024, pp. 361-371. PubMed, Lyon Consensus 2.0
• Yadlapati, Rena, C. Prakash Gyawali, and John E. Pandolfino. “AGA Clinical Practice Update on the Personalized Approach to the Evaluation and Management of GERD: Expert Review.” Clinical Gastroenterology and Hepatology, vol. 20, no. 5, 2022, pp. 984-994.e1. PubMed, Personalized Approach to GERD
• Yadlapati, Rena, et al. “AGA Clinical Practice Update on the Diagnosis and Management of Extraesophageal Gastroesophageal Reflux Disease: Expert Review.” Clinical Gastroenterology and Hepatology, 2023. PubMed, Extraesophageal GERD
• Shaheen, Nicholas J., et al. “Diagnosis and Management of Barrett’s Esophagus: An Updated ACG Guideline.” The American Journal of Gastroenterology, vol. 117, no. 4, 2022, pp. 559-587. PubMed, ACG Guideline for Barrett’s Esophagus
• Shibli, Fahmi, Raúl Alberto Jiménez-Castillo, and Ronnie Fass. “Lyon Consensus 2.0: What Has Changed for GERD Diagnosis?” Expert Review of Gastroenterology & Hepatology, vol. 20, no. 6, 2026, pp. 525-536. PubMed, Lyon Consensus 2.0 review 2026