Articole recomandate

Categorii

persoana in varsta tine pastile in mana

Statine după 70 de ani, chiar fără infarct sau AVC? Ce arată noul studiu STAREE

Poate avea sens administrarea unei statine după vârsta de 70 de ani chiar dacă persoana nu a avut niciodată infarct sau accident vascular cerebral? Unul dintre cele mai așteptate studii de prevenție cardiovasculară din ultimii ani oferă acum un răspuns mult mai clar.

Studiul STAREE, publicat în august 2026 în The New England Journal of Medicine și prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, ESC Congress 2026, arată că atorvastatina a redus cu 30% riscul relativ de evenimente cardiovasculare majore în rândul persoanelor de cel puțin 70 de ani fără boală cardiovasculară clinică, diabet sau demență la începutul studiului.

Rezultatul este important deoarece persoanele vârstnice au fost insuficient reprezentate în multe dintre studiile anterioare privind prevenția primară cu statine.

Dar concluzia STAREE nu este că toate persoanele care împlinesc 70 de ani trebuie să înceapă tratament pentru colesterol.

Pe scurt, studiul arată că:

  • atorvastatina a redus evenimentele cardiovasculare majore de la 8,3% la 6,0%;
  • reducerea relativă a riscului a fost de 30%;
  • diferența absolută dintre grupuri a fost de 2,3 puncte procentuale pe parcursul unei perioade mediane de 5,9 ani;
  • tratamentul nu a prelungit semnificativ supraviețuirea fără demență sau dizabilitate fizică persistentă;
  • evenimentele adverse grave au fost la fel de frecvente în cele două grupuri;
  • unele reacții musculare, hepatobiliare și evenimente legate de diabet au fost mai frecvente în grupul care a primit atorvastatină;
  • decizia de tratament trebuie să rămână individuală și bazată pe riscul cardiovascular global.

Ce este studiul STAREE?

STAREE vine de la STAtins in Reducing Events in the Elderly, un studiu clinic conceput special pentru a răspunde unei întrebări asupra căreia existau relativ puține dovezi solide: pot statinele preveni primul eveniment cardiovascular important la persoanele vârstnice aparent sănătoase?

STAREE a fost un studiu randomizat, dublu-orb, controlat placebo, desfășurat în Australia.

CaracteristicăSTAREE
Număr de participanți9.971
Vârsta minimă70 de ani
Vârsta medie74,7 ani
Femeiaproximativ 52%
Boală cardiovasculară clinică la începutNu
Diabet la începutNu
Demență la începutNu
Tratament studiatAtorvastatină 40 mg pe zi
Grup comparatorPlacebo
Durata mediană de urmărire5,9 ani

Participanții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi atorvastatină 40 mg zilnic sau placebo. Nici participanții, nici cercetătorii care îi evaluau nu știau cine primește medicamentul activ.

Această metodologie este importantă deoarece reduce influența altor factori asupra rezultatului și permite o estimare mai bună a efectului tratamentului.

Ce înseamnă prevenție primară?

Prevenția primară înseamnă încercarea de a preveni primul eveniment cardiovascular la o persoană care nu are deja o boală cardiovasculară clinică diagnosticată.

De exemplu:

Prevenție primarăPrevenție secundară
Nu ai avut infarctAi avut infarct
Nu ai avut AVC ateroscleroticAi avut AVC aterosclerotic
Nu ai boală coronariană clinică cunoscutăAi boală coronariană diagnosticată
Tratamentul urmărește prevenirea primului evenimentTratamentul urmărește prevenirea unui nou eveniment

Această diferență este esențială.

Beneficiul statinelor pentru persoanele care au deja boală cardiovasculară este bine documentat. Întrebarea dificilă era dacă merită inițiat un asemenea tratament la o persoană de peste 70 sau 75 de ani care nu a avut până acum un eveniment cardiovascular.

Aici aduce STAREE informații noi.

Pentru informații despre colesterol și rolul acestuia în riscul cardiovascular, poate fi consultat materialul despre dislipidemie și colesterol crescut.

Care a fost rezultatul principal al studiului STAREE?

Cercetătorii au urmărit apariția unui eveniment cardiovascular major, definit prin:

  • deces cardiovascular;
  • infarct miocardic nonfatal;
  • accident vascular cerebral;
  • necesitatea unei proceduri de revascularizare coronariană.

După o perioadă mediană de urmărire de 5,9 ani, diferența a fost semnificativă.

RezultatAtorvastatinăPlacebo
Eveniment cardiovascular major6,0%8,3%
Participanți cu eveniment297412
Hazard ratio0,70referință
Reducere relativă a risculuiaproximativ 30%

Rezultatele indică un risc semnificativ mai mic de evenimente cardiovasculare în grupul tratat cu atorvastatină.

Ce înseamnă, de fapt, „risc redus cu 30%”?

Această diferență merită explicată, deoarece procentele pot fi ușor interpretate greșit.

30% reprezintă reducerea relativă a riscului, nu înseamnă că 30 din 100 de persoane vor evita un infarct datorită tratamentului.

În STAREE:

  • 8,3% dintre participanții din grupul placebo au avut un eveniment cardiovascular major;
  • 6,0% dintre cei care au primit atorvastatină au avut un asemenea eveniment;
  • diferența observată între grupuri a fost de 2,3 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, beneficiul există și este clinic relevant, dar trebuie interpretat în raport cu riscul inițial al fiecărui pacient.

Cu cât riscul cardiovascular absolut este mai mare, cu atât un tratament care produce aceeași reducere relativă poate preveni mai multe evenimente.

Acesta este unul dintre motivele pentru care decizia de a începe o statină nu se bazează doar pe vârstă sau pe o singură valoare a colesterolului.

STAREE a arătat că persoanele tratate trăiesc mai mult?

Nu.

Acesta este al doilea rezultat important al studiului și trebuie prezentat împreună cu beneficiul cardiovascular.

STAREE a avut două obiective principale. Al doilea a evaluat supraviețuirea fără dizabilitate, definită prin absența unui rezultat compus din:

  • deces din orice cauză;
  • demență;
  • dizabilitate fizică persistentă.

Rezultatul a fost:

RezultatAtorvastatinăPlacebo
Deces, demență sau dizabilitate persistentă12,8%13,6%
Participanți cu un astfel de eveniment637676
Hazard ratio0,94referință
Semnificație statisticăNu

Diferența nu a fost semnificativă statistic. Cu alte cuvinte, studiul nu a demonstrat că atorvastatina prelungește viața fără demență sau dizabilitate la această populație.

Cele două rezultate nu se contrazic.

Tratamentul a redus evenimentele cardiovasculare, dar această reducere nu s-a tradus într-o diferență detectabilă pentru obiectivul mai larg care includea mortalitatea de orice cauză, demența și dizabilitatea fizică.

Înseamnă că o persoană sănătoasă de 70 de ani ar trebui să înceapă statină?

Nu doar pentru că a împlinit 70 de ani.

STAREE întărește argumentul că statinele pot avea beneficii cardiovasculare și în prevenția primară după această vârstă. Studiul nu transformă însă vârsta într-o indicație de tratament.

Decizia trebuie să ia în calcul:

  • LDL-colesterolul;
  • tensiunea arterială;
  • fumatul;
  • istoricul familial;
  • funcția renală;
  • alte boli asociate;
  • medicația administrată deja;
  • fragilitatea;
  • speranța de viață;
  • riscul cardiovascular global;
  • preferințele pacientului.

Persoanele cu hipertensiune arterială, colesterol crescut, fumat sau alți factori de risc pot avea un risc cardiovascular foarte diferit de o persoană de aceeași vârstă fără acești factori.

Colesterolul trebuie să fie foarte mare pentru ca statina să fie utilă?

Nu neapărat.

Statinele nu sunt prescrise doar pentru a modifica o cifră din buletinul de analize. Obiectivul principal este reducerea riscului de infarct, AVC și alte evenimente aterosclerotice.

De aceea, colesterolul LDL trebuie interpretat împreună cu profilul cardiovascular general.

De exemplu, aceeași valoare LDL poate avea implicații diferite la:

  • un pacient cu hipertensiune și istoric familial de infarct;
  • un fumător;
  • o persoană cu boală renală;
  • un pacient fără alți factori importanți de risc.

Pentru o explicație completă a profilului lipidic poate fi consultat și ghidul Analize colesterol: tot ce trebuie să știi.

Cum se estimează riscul cardiovascular după 70 de ani?

Ghidurile europene actuale recomandă evaluarea riscului global, nu decizia bazată exclusiv pe colesterol.

Update-ul ESC/EAS 2025 privind dislipidemiile utilizează SCORE2-OP, SCORE2 Older Persons, pentru estimarea riscului cardiovascular la persoanele aparent sănătoase de cel puțin 70 de ani, în situațiile pentru care calculatorul este aplicabil. Instrumentul estimează riscul de infarct, AVC ischemic sau deces cardiovascular în următorii 10 ani.

În evaluare pot conta:

FactorDe ce este relevant
VârstaRiscul cardiovascular crește odată cu înaintarea în vârstă
LDL-colesterolContribuie la procesul aterosclerotic
Tensiunea arterialăHipertensiunea este un factor major de risc
FumatulCrește semnificativ riscul vascular
Funcția renalăBoala renală se asociază cu risc cardiovascular mai mare
Istoricul familialPoate indica predispoziție suplimentară
Lp(a)Poate identifica un risc genetic suplimentar
Fragilitatea și comorbiditățileInfluențează raportul dintre beneficiul și riscul tratamentului

De aceea, întrebarea utilă nu este:

„Am 73 de ani. Trebuie să iau statină?”

ci:

„Care este riscul meu cardiovascular și cât de mult îl poate reduce tratamentul?”

Ce spun ghidurile actuale despre statine după 75 de ani?

Este interesant că două ghiduri importante au apărut chiar înaintea publicării rezultatelor STAREE.

Ghidul american ACC/AHA 2026 privind dislipidemia precizează că, pentru adulții de peste 75 de ani cu o speranță de viață estimată de cel puțin 2,5 ani, inițierea unei statine de intensitate moderată poate fi rezonabilă după o discuție medic-pacient privind beneficiile și riscurile.

Pentru cazurile în care decizia rămâne incertă, ghidul american menționează și posibilitatea utilizării scorului de calciu coronarian, CAC, pentru rafinarea riscului.

Ghidurile europene folosesc o abordare similară bazată pe riscul global și recomandă SCORE2-OP pentru evaluarea persoanelor aparent sănătoase începând de la 70 de ani. Statinele rămân principala clasă medicamentoasă utilizată pentru scăderea LDL atunci când tratamentul hipolipemiant este indicat.

STAREE a fost publicat ulterior acestor documente, în august 2026. Prin urmare, rezultatele sale pot influența actualizările viitoare ale recomandărilor, dar nu reprezintă, în acest moment, o recomandare automată de tratament pentru toate persoanele de peste 70 de ani.

De ce era nevoie de STAREE?

Până acum, una dintre principalele probleme era reprezentarea redusă a persoanelor foarte vârstnice în studiile randomizate privind prevenția primară.

O meta-analiză importantă a Cholesterol Treatment Trialists’ Collaboration, publicată în The Lancet, a analizat aproape 187.000 de participanți din 28 de studii. Doar aproximativ 8% aveau peste 75 de ani la momentul randomizării. Statinele reduceau evenimentele vasculare și la vârste înaintate, însă dovezile erau mai puțin solide pentru persoanele de peste 75 de ani fără boală cardiovasculară preexistentă.

STAREE este important tocmai pentru că a fost proiectat special pentru această problemă.

Efectele adverse ale statinelor la persoane peste 70 ani

În STAREE, evenimentele adverse grave au apărut la 2,7% dintre participanți în ambele grupuri, ceea ce este un rezultat liniștitor.

Totuși, anumite categorii de reacții au fost mai frecvente în grupul tratat cu atorvastatină:

  • evenimente musculare;
  • evenimente hepatobiliare;
  • evenimente asociate diabetului.

Acest lucru este important mai ales după 70 de ani, când o persoană poate utiliza mai multe medicamente și poate avea afecțiuni cronice care modifică tolerabilitatea tratamentului.

Înainte de inițierea unei statine, medicul poate analiza:

  • tratamentele administrate concomitent;
  • funcția hepatică;
  • funcția renală;
  • antecedentele de reacții adverse la statine;
  • simptome musculare preexistente;
  • riscul metabolic;
  • posibilitatea unor interacțiuni medicamentoase.

Statinele provoacă demență?

STAREE nu susține ideea că statinele ar produce o creștere importantă a demenței.

Demența a făcut parte chiar din criteriul principal de supraviețuire fără dizabilitate. Studiul nu a demonstrat o diferență semnificativă între atorvastatină și placebo pentru rezultatul compus care includea decesul, demența și dizabilitatea fizică persistentă.

În același timp, STAREE nu a demonstrat că statina previne demența.

Prin urmare, tratamentul nu trebuie inițiat cu scopul de a preveni declinul cognitiv.

Dacă iau deja statină și am peste 70 de ani, ar trebui să o opresc?

Nu pe baza vârstei.

Rezultatele STAREE nu oferă un motiv pentru întreruperea tratamentului prescris.

Mai mult, situația unui pacient care ia deja statină poate fi diferită de cea a unei persoane care trebuie să decidă dacă începe tratamentul pentru prima dată.

Întreruperea, reducerea dozei sau schimbarea medicamentului trebuie discutate cu medicul, mai ales dacă există:

  • boală cardiovasculară cunoscută;
  • colesterol LDL foarte crescut;
  • antecedente de infarct sau AVC;
  • boală arterială periferică;
  • stent sau bypass coronarian;
  • risc cardiovascular ridicat.

Când poate fi mai importantă prudența?

La persoanele vârstnice, decizia terapeutică trebuie să țină cont și de starea generală, nu doar de colesterol.

O analiză mai atentă este necesară dacă există:

  • fragilitate importantă;
  • numeroase boli cronice;
  • polimedicație;
  • afectare hepatică sau renală;
  • antecedente de intoleranță la statine;
  • risc crescut de interacțiuni medicamentoase;
  • speranță de viață foarte limitată.

Ghidul ACC/AHA 2026 subliniază explicit că inițierea, continuarea sau oprirea tratamentelor de reducere a LDL la persoanele vârstnice trebuie să echilibreze prevenirea evenimentelor cardiovasculare cu fragilitatea, comorbiditățile, polimedicația și obiectivele pacientului.

Ce analize pot fi utile înainte de decizia privind tratamentul?

Evaluarea poate începe cu un profil cardiovascular relativ simplu.

În funcție de caz, medicul poate recomanda:

  • colesterol total;
  • LDL-colesterol;
  • HDL-colesterol;
  • trigliceride;
  • glicemie și HbA1c;
  • creatinină și evaluarea funcției renale;
  • transaminaze hepatice;
  • tensiune arterială;
  • Lp(a), dacă nu a fost evaluată anterior;
  • alte investigații în funcție de profilul pacientului.

Mai multe informații despre evaluarea de laborator sunt disponibile în materialul Ce analize de sânge sunt importante pentru inimă?.

Alimentația sănătoasă mai contează dacă este prescrisă statina?

Da.

Tratamentul medicamentos și stilul de viață nu sunt alternative care se exclud reciproc.

Indiferent dacă este sau nu indicată o statină, prevenția cardiovasculară include:

  • alimentație cu un conținut redus de grăsimi saturate;
  • consum mai mare de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale;
  • activitate fizică adaptată capacității individuale;
  • renunțarea la fumat;
  • menținerea unei greutăți adecvate;
  • controlul tensiunii arteriale;
  • monitorizarea colesterolului și glicemiei.

Dacă LDL rămâne crescut în ciuda unui stil de viață sănătos sau riscul cardiovascular este important, alimentația singură poate să nu fie suficientă.

Ce înseamnă STAREE pentru o persoană de peste 70 de ani?

Principalul mesaj al studiului este mai nuanțat decât „statinele sunt bune” sau „statinele nu sunt necesare”.

STAREE arată că prevenția cardiovasculară medicamentoasă poate avea beneficii reale și după 70 de ani, chiar înaintea primului infarct sau AVC.

Dar beneficiul trebuie pus în balanță cu:

  • riscul cardiovascular individual;
  • valoarea LDL;
  • starea funcțională;
  • celelalte boli;
  • medicația existentă;
  • tolerabilitatea;
  • obiectivele și preferințele pacientului.

Vârsta cronologică, singură, nu este suficientă pentru a decide.

Când merită o evaluare cardiologică?

O evaluare preventivă poate fi utilă după 70 de ani chiar în absența simptomelor dacă există factori precum:

  • colesterol crescut;
  • hipertensiune;
  • fumat;
  • antecedente familiale de infarct sau AVC;
  • boală renală;
  • valori lipidice modificate persistent;
  • mai mulți factori de risc cardiovascular asociați.

În cadrul serviciului de Cardiologie Elytis Hospital Iași pot fi evaluate riscul cardiovascular, profilul lipidic și necesitatea investigațiilor sau tratamentului individualizat.

Pentru persoanele care doresc o evaluare preventivă mai amplă este disponibil și pachetul de screening cardiovascular CardioCare, care include consultație cardiologică, EKG, ecografie cardiacă, tensiune arterială și analize de laborator pentru principalii factori de risc cardiovascular.

Ai peste 70 de ani și colesterolul crescut?

Dacă nu ai avut infarct sau AVC, dar ai colesterol crescut, hipertensiune sau alți factori de risc, rezultatele STAREE oferă un motiv în plus pentru evaluarea individuală a riscului cardiovascular.

Programări Cardiologie: 031 9006

Tratamentul cu statine se inițiază, se ajustează sau se întrerupe numai după evaluarea medicală.

Întrebări frecvente despre statine după 70 de ani și studiul STAREE

Este recomandată statina tuturor persoanelor de peste 70 de ani?

Nu. STAREE arată un beneficiu cardiovascular al atorvastatinei la persoane de cel puțin 70 de ani fără boală cardiovasculară clinică, diabet sau demență, dar decizia de tratament trebuie bazată pe riscul individual, starea generală și posibilele efecte adverse.

Ce a demonstrat studiul STAREE?

STAREE a arătat că atorvastatina 40 mg a redus riscul de evenimente cardiovasculare majore cu aproximativ 30% în termeni relativi, de la 8,3% în grupul placebo la 6,0% în grupul tratat, după o perioadă mediană de urmărire de 5,9 ani.

STAREE a demonstrat că statinele prelungesc viața după 70 de ani?

Nu. Studiul nu a demonstrat o diferență semnificativă pentru rezultatul compus din deces de orice cauză, demență sau dizabilitate fizică persistentă.

Dacă nu am avut infarct, de ce aș avea nevoie de statină?

Statinele pot fi utilizate pentru prevenție primară, adică înaintea primului eveniment cardiovascular, dacă riscul estimat justifică tratamentul. LDL, tensiunea arterială, fumatul, vârsta și alți factori contribuie la evaluarea acestui risc.

Colesterolul meu este puțin crescut. Este suficient pentru a lua statină?


Nu se poate decide doar pe baza unei singure valori. LDL trebuie interpretat împreună cu riscul cardiovascular global și cu ceilalți factori de risc.

Statinele sunt mai periculoase după 70 de ani?

Vârsta poate crește probabilitatea polimedicației, a interacțiunilor și a unor boli asociate, ceea ce justifică o evaluare atentă. În STAREE, evenimentele adverse grave au apărut la 2,7% dintre participanți în ambele grupuri, deși anumite evenimente musculare, hepatobiliare și legate de diabet au fost mai frecvente cu atorvastatină.

Statinele pot provoca demență?

STAREE nu a demonstrat o creștere semnificativă a rezultatului care includea demența. Studiul nu a demonstrat nici că statinele previn demența.

Dacă am 80 de ani, mi se aplică rezultatele STAREE?

STAREE a inclus persoane începând de la 70 de ani, dar vârsta medie a participanților a fost de 74,7 ani. La vârste foarte înaintate, fragilitatea, bolile asociate, polimedicația, speranța de viață și obiectivele personale capătă o importanță și mai mare în decizia terapeutică.

Dacă am avut deja infarct sau AVC, se aplică STAREE?

Nu direct. STAREE a studiat prevenția primară la persoane fără boală cardiovasculară clinică. Pentru pacienții care au avut deja infarct, AVC aterosclerotic sau altă boală cardiovasculară, beneficiile reducerii LDL sunt susținute de un corp mult mai larg de dovezi și se aplică recomandările de prevenție secundară.

Pot opri statina dacă analizele de colesterol au revenit la normal?

Nu fără recomandarea medicului. Valorile mai mici pot fi tocmai rezultatul tratamentului. Oprirea statinei poate determina creșterea din nou a LDL și modificarea riscului cardiovascular.

Ce ar trebui să verific înainte să discut cu medicul despre statină?

Este util să existe un profil lipidic recent, tensiunea arterială, informații despre fumat, istoricul familial și personal, bolile asociate și lista completă a medicamentelor și suplimentelor utilizate.

Ultima revizuire medicală: 02.09.2026

Referințe: