Urticaria: cauze, simptome, tipuri și tratament. Când este nevoie de consult medical?

Pete roșii sau roz, ușor reliefate, care apar brusc pe piele și provoacă o mâncărime intensă? Este posibil să fie urticarie. Leziunile pot apărea pe orice zonă a corpului, pot dispărea în câteva ore și pot reapărea ulterior în alt loc. Uneori, urticaria este însoțită de angioedem, adică o umflare mai profundă a pielii, frecvent la nivelul buzelor, pleoapelor sau limbii.

Urticaria este o afecțiune frecventă, dar nu trebuie confundată automat cu o alergie. În special în cazul urticariei cronice spontane, identificarea unei alergii alimentare sau medicamentoase nu este, de regulă, explicația pentru apariția simptomelor. Diagnosticul și investigațiile se stabilesc în funcție de istoricul pacientului și de caracteristicile episoadelor. 

Ce este urticaria?

Urticaria este o afecțiune caracterizată prin apariția unor papule sau plăci urticariene – leziuni reliefate ale pielii, de obicei însoțite de mâncărime. Acestea apar ca urmare a activării mastocitelor din piele și a eliberării unor mediatori, inclusiv histamina.

O caracteristică importantă este caracterul tranzitoriu al leziunilor. O leziune individuală dispare, în mod obișnuit, în mai puțin de 24 de ore, fără să lase urme, deși alte leziuni pot apărea în același timp sau ulterior în alte zone ale corpului. 

Urticaria poate fi însoțită de angioedem, care afectează straturile mai profunde ale pielii și mucoaselor.

Urticarie și angioedem: care este diferența?

Urticarie	Angioedem
Afectează în principal straturile superficiale ale pielii	Afectează țesuturile mai profunde
Produce papule sau plăci reliefate	Produce o umflare difuză
Mâncărimea este frecventă	Poate apărea senzație de tensiune, usturime sau durere
O leziune individuală durează de regulă sub 24 de ore	Poate persista mai mult, uneori până la 72 de ore
Poate apărea oriunde pe corp	Apare frecvent la buze, pleoape, limbă, mâini sau alte zone

Cum arată urticaria și care sunt simptomele?

Manifestările pot varia considerabil de la o persoană la alta, însă cele mai caracteristice sunt:

• pete sau plăci roșiatice ori roz;
• leziuni reliefate față de suprafața pielii;
• mâncărime intensă;
• senzație de arsură sau usturime;
• apariția rapidă a leziunilor;
• dispariția unei leziuni și apariția alteia în altă zonă;
• umflarea unor zone ale feței sau corpului, atunci când apare și angioedemul.

Un indiciu important este mobilitatea erupției. Dacă o pată dispare într-un interval relativ scurt și apar ulterior leziuni în alte zone, aspectul este compatibil cu urticaria.

În schimb, o leziune care persistă în același loc mai multe zile, este dureroasă, lasă vânătăi sau modificări de culoare după dispariție poate indica o altă afecțiune și necesită evaluare medicală.

Care sunt tipurile de urticarie?

Urticaria este clasificată în principal după durata simptomelor și după existența sau nu a unui factor declanșator identificabil. Ghidul internațional actualizat în 2026 păstrează această abordare și diferențiază urticaria spontană de formele inductibile. 

Urticaria acută

Este forma în care manifestările sunt prezente timp de cel mult 6 săptămâni.

Episoadele acute sunt frecvente și pot apărea, de exemplu, în asociere cu infecții, medicamente, anumite alimente sau alți factori. Identificarea unei cauze este uneori posibilă, dar nu întotdeauna.

Urticaria cronică

Atunci când urticaria apare în mod repetat timp de mai mult de 6 săptămâni, vorbim despre urticarie cronică.

Aceasta poate fi:

• urticarie cronică spontană – apare fără un factor extern constant identificabil;
• urticarie cronică inductibilă – este declanșată de anumiți stimuli fizici sau de mediu.

Urticaria cronică spontană este o afecțiune inflamatorie mediată în principal de mastocite și poate avea un impact important asupra calității vieții. 

Urticaria cronică inductibilă

În aceste forme, simptomele apar în relație cu un anumit stimul.

Printre exemple se numără:

Tip de urticarie	Factor declanșator
Dermografism simptomatic	Frecare sau zgâriere
Urticarie la frig	Expunere la frig
Urticarie la căldură	Căldură
Urticarie solară	Radiație solară
Urticarie de presiune	Presiune prelungită
Urticarie colinergică	Creșterea temperaturii corpului și transpirația
Urticarie acvagenică	Contactul cu apa, foarte rar

Diagnosticul acestor forme poate include, în anumite situații, teste de provocare controlată, adaptate stimulului suspectat. 

Care sunt cauzele urticariei?

Există mai multe cauze posibile, implicate în apariția urticariei.

În cazul urticariei acute, printre factorii care pot fi implicați se numără:

• infecțiile;
• anumite medicamente;
• alimente;
• înțepături sau mușcături de insecte;
• factori fizici;
• contactul cu anumite substanțe;
• uneori, alte reacții ale sistemului imunitar.

În cazul urticariei cronice spontane, situația este diferită. Nu există neapărat un factor extern pe care pacientul să îl poată identifica. Cercetările actuale evidențiază rolul mastocitelor și al unor mecanisme autoimune sau autoalergice, însă mecanismele sunt complexe și diferă între pacienți. 

Poate stresul să provoace urticarie?

Stresul poate declanșa sau agrava simptomele la unele persoane, însă formularea „urticaria este provocată de stres” este prea simplistă.

În special în urticaria cronică, există mecanisme inflamatorii și imunologice complexe care nu pot fi reduse la un singur factor psihologic.

Este urticaria o alergie?

Nu întotdeauna. Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe pe care pacientul trebuie să le cunoască.

O reacție alergică poate provoca urticarie. De exemplu, anumite alimente sau medicamente pot determina o reacție alergică în care apar rapid leziuni urticariene.

Dar urticaria cronică spontană nu trebuie considerată automat o alergie. În această formă, nu este recomandat ca pacientul să presupună că un anumit aliment reprezintă cauza doar pentru că erupția apare în mod repetat.

De aceea, eliminarea din dietă a unui număr mare de alimente sau efectuarea unui număr foarte mare de teste alergologice fără o indicație clinică nu reprezintă abordarea standard. Evaluarea trebuie ghidată de istoricul pacientului și de caracteristicile simptomelor. 

Ce alimente pot provoca urticarie?

Alimentele pot fi implicate în reacții alergice care includ urticaria, în special atunci când simptomele apar rapid și repetat după consumul aceluiași aliment.

Printre alimentele care pot produce alergii se numără, în funcție de vârstă și particularitățile pacientului:

• laptele;
• ouăle;
• arahidele;
• fructele cu coajă lemnoasă;
• peștele;
• crustaceele;
• soia;
• grâul.

Totuși, apariția urticariei nu înseamnă automat că pacientul are o alergie alimentară.

Dacă există suspiciunea unei relații între un aliment și apariția simptomelor, medicul alergolog poate decide dacă sunt indicate teste alergologice și care dintre acestea sunt relevante.

Cum se pune diagnosticul de urticarie?

În multe cazuri, diagnosticul este clinic.

Medicul analizează aspectul leziunilor și discută cu pacientul despre evoluția lor.

Printre întrebările importante se pot număra:

• Când au apărut primele leziuni?
• Cât timp rămâne fiecare leziune în același loc?
• Dispar complet?
• Apar în alte zone?
• Cât de intensă este mâncărimea?
• Apare angioedem?
• A existat o infecție recentă?
• Ce medicamente sunt administrate?
• Există o relație cu anumite alimente?
• Simptomele apar după frig, căldură, presiune sau efort?
• Episoadele se repetă de mai mult de 6 săptămâni?

Sunt necesare analize pentru urticarie?

Nu există un set universal de analize care trebuie făcut tuturor pacienților cu urticarie.

În urticaria cronică spontană, evaluarea extensivă fără o suspiciune clinică precisă are un randament redus. Recomandările actuale pun accent pe istoricul medical, examenul clinic și investigații limitate, orientate de particularitățile fiecărui pacient. 

În funcție de caz, medicul poate recomanda anumite analize de sânge sau investigații suplimentare pentru excluderea altor afecțiuni ori identificarea unor factori asociați.

Când sunt necesare testele alergologice?

Testele alergologice sunt utile atunci când istoricul și manifestările clinice sugerează o posibilă alergie.

De exemplu, dacă urticaria apare în mod repetat la scurt timp după consumul unui anumit aliment, medicul poate considera necesară investigarea unei alergii alimentare.

În schimb, efectuarea unui panel larg de teste doar pentru că pacientul are urticarie cronică nu este, în general, abordarea recomandată. 

Cum se tratează urticaria?

Tratamentul depinde de forma de urticarie, frecvența și severitatea simptomelor și de răspunsul pacientului la tratament. În urticaria cronică spontană, obiectivul tratamentului este controlul complet al simptomelor, nu doar diminuarea lor temporară. Medicul alergolog este persoana potrivită pentru a-ți prescrie un tratament individualizat și eficient.

Antihistaminicele H1 de generația a doua

Acestea reprezintă tratamentul de primă linie pentru controlul simptomelor urticariei cronice spontane. Ele blochează efectele histaminei, unul dintre principalii mediatori implicați în apariția simptomelor. 

Tratamentul trebuie stabilit de medic, în special atunci când simptomele nu sunt controlate cu doza uzuală.

Ce se întâmplă dacă antihistaminicele nu sunt suficiente?

În cazul pacienților care nu obțin un control adecvat al urticariei cronice spontane, ghidurile recomandă o abordare terapeutică în trepte.

Unul dintre tratamentele utilizate pentru formele insuficient controlate este omalizumab, un anticorp monoclonal anti-IgE. 

În cazurile dificil de controlat, medicul poate lua în considerare terapii suplimentare, în funcție de caracteristicile pacientului și de ghidurile terapeutice actuale.

Nu este recomandat ca pacientul să își crească singur doza de antihistaminic sau să combine tratamente fără recomandare medicală.

Cât durează urticaria?

Durata depinde de forma bolii.

Urticaria acută: simptomele apar pentru cel mult 6 săptămâni.

Urticaria cronică: simptomele apar sau se repetă pe o perioadă mai mare de 6 săptămâni.

Este important să facem însă diferența între durata bolii și durata unei leziuni individuale. O placă urticariană individuală este, de regulă, tranzitorie și dispare în mai puțin de 24 de ore. În schimb, pacientul poate dezvolta ulterior alte leziuni, astfel încât să aibă impresia că aceeași erupție persistă permanent. 

Urticaria la copii

Urticaria poate apărea și la copii și nu înseamnă automat că micuțul are o alergie. În cazul unui episod acut, medicul va lua în considerare inclusiv infecțiile recente, medicamentele, alimentele și alți factori declanșatori.

Este important ca părinții să observe:

• când a început erupția;
• cât timp persistă fiecare leziune;
• ce alimente a consumat copilul;
• ce medicamente a primit;
• dacă a avut febră sau alte simptome;
• dacă au apărut umflarea buzelor, limbii sau feței;
• dacă există dificultăți de respirație.

Un jurnal al episoadelor și fotografiile făcute în momentul apariției erupției pot fi utile la consult, mai ales atunci când leziunile dispar înaintea evaluării medicale.

Poate urticaria afecta calitatea vieții?

Da, urticaria poate deteriora calitatea vieții. 

Urticaria cronică poate avea un impact mult mai mare decât sugerează aspectul ei cutanat. Mâncărimea, caracterul imprevizibil al episoadelor și tulburările de somn pot afecta activitatea profesională, școala, relațiile sociale și starea psihică.

O analiză publicată în JAMA în 2024 arată că aproximativ 40% dintre pacienții cu urticarie cronică spontană au un impact foarte mare sau extrem de mare asupra calității vieții. De aceea, urticaria cronică nu ar trebui minimalizată ca fiind doar „o erupție care trece”.

Când este nevoie de consult medical pentru urticarie?

Este recomandat să discuți cu un medic dacă:

• erupția se repetă frecvent;
• simptomele durează sau reapar timp de peste 6 săptămâni;
• mâncărimea afectează somnul;
• urticaria interferează cu activitatea zilnică;
• apare frecvent angioedem;
• nu este clar ce declanșează episoadele;
• simptomele nu sunt controlate cu tratamentul recomandat;
• erupția are un aspect neobișnuit sau leziunile persistă în același loc mai mult decât este tipic pentru urticarie.

Consultul poate fi realizat, în funcție de situație, în Alergologie și imunologie clinică, Dermatologie sau Pediatrie, inclusiv pentru copii.

Când devine urticaria o urgență medicală?

Urticaria poate apărea în cadrul unei reacții alergice severe. În acest caz, problema nu mai este doar erupția cutanată.

Solicită ajutor medical de urgență dacă, odată cu urticaria, apar:

• dificultăți de respirație;
• senzație de sufocare;
• respirație șuierătoare;
• umflarea rapidă a limbii sau gâtului;
• dificultăți importante la înghițire;
• amețeală severă sau pierderea stării de conștiență;
• stare generală brusc alterată;
• simptome cardiovasculare asociate reacției.

Aceste manifestări pot indica o reacție alergică severă, inclusiv anafilaxie, și necesită intervenție medicală imediată.

O simplă erupție urticariană fără simptome respiratorii sau circulatorii nu înseamnă automat anafilaxie. Însă apariția simptomelor sistemice trebuie tratată cu seriozitate.

Ce poți face până ajungi la medic?

Dacă ai episoade recurente de urticarie, poate fi util să notezi:

• data și ora apariției;
• ce alimente ai consumat anterior;
• medicamentele administrate;
• eventualele infecții recente;
• activitatea fizică;
• expunerea la frig sau căldură;
• contactul cu animale sau alte substanțe;
• cât timp a durat fiecare leziune;
• dacă a apărut angioedem.

Fotografiază erupția atunci când este vizibilă. Urticaria poate dispărea înaintea consultului, iar imaginile pot ajuta medicul să înțeleagă aspectul leziunilor.

Nu este recomandat să elimini din alimentație numeroase produse sau să iei tratamente pe termen lung fără o indicație medicală.

Urticaria este o afecțiune frecventă, dar nu orice urticarie este o alergie. Pentru un episod izolat, cauza poate fi uneori identificată – de exemplu o infecție, un medicament sau o reacție alergică. În cazul urticariei cronice spontane, însă, mecanismele sunt mai complexe, iar cauza externă nu este întotdeauna identificabilă.

Dacă urticaria se repetă, durează mai mult de 6 săptămâni sau afectează semnificativ calitatea vieții, o evaluare medicală poate clarifica diagnosticul și opțiunile de tratament. Programează rapid o consultație la Spitalul Elytis și află cum îți poți îmbunătăți viața!

Întrebări frecvente despre urticarie

Ultima revizuire medicală: 19.08.2026

Referințe: 

1. Zuberbier, Torsten, et al. “The International Guideline for the Definition, Classification, Diagnosis and Management of Urticaria.” Allergy, 2026, pp. 1–51. Wiley Online Library, https://doi.org/10.1111/all.70210. 
2. Kolkhir, Pavel, et al. “Chronic Spontaneous Urticaria: A Review.” JAMA, vol. 332, no. 17, 2024, pp. 1464–1477. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39325444/.
3. Joshi, Shyam R., Karen M. Anstey, and David A. Khan. “Chronic Spontaneous Urticaria: An Update on the Evaluation and Management.” Immunology and Allergy Clinics of North America, vol. 44, no. 3, 2024, pp. 503–515. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38937012/. 
4. Friedman, Adam, Shawn G. Kwatra, and Gil Yosipovitch. “A Practical Approach to Diagnosing and Managing Chronic Spontaneous Urticaria.” Dermatology and Therapy, vol. 14, no. 6, 2024, pp. 1371–1387. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38758422/. 
5. Oliver, Eric T., and Sarbjit S. Saini. “Chronic Spontaneous Urticaria: Etiology and Pathogenesis.” Immunology and Allergy Clinics of North America, vol. 44, no. 3, 2024, pp. 421–438. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38937007/. 
6. Maurer, Marcus, et al. “An Algorithm for the Diagnosis and Treatment of Chronic Inducible Urticaria, 2024 Update.” Allergy, vol. 79, no. 9, 2024, pp. 2573–2576. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39056446/. 
7. Kaplan, Allen P., and Marta Ferrer. “An Algorithm for the Diagnosis, Pathogenesis and Treatment of Chronic Spontaneous Urticaria, 2024 Update.” Allergy, vol. 79, no. 9, 2024, pp. 2567–2569. PubMed, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38558416/.