Infecțiile venerice pot fi "tăcute"

Testare infecții cu transmitere sexuală: de ce este importantă, chiar și fără simptome?

Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS), cunoscute și sub denumirea de boli venerice, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Multe dintre aceste infecții pot evolua fără simptome evidente, creând o falsă senzație de siguranță și permițând transmiterea neintenționată către parteneri. Depistarea precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi infertilitatea, bolile inflamatorii pelviene sau creșterea riscului de infecție cu HIV.

La Elytis Hospital, înțelegem importanța sănătății sexuale și oferim o gamă completă de servicii de dermatovenerologie, inclusiv testarea și tratamentul ITS. Echipa noastră de medici dermatovenerologi cu experiență combină expertiza științifică cu o abordare empatică și confidențială, pentru a te ajuta să îți menții sănătatea sexuală și să previi complicațiile.

Ce sunt infecțiile cu transmitere sexuală?

Infecțiile cu transmitere sexuală sunt cauzate de bacterii, virusuri sau paraziți și se transmit în principal prin contact sexual vaginal, anal sau oral. ITS pot afecta atât femeile, cât și bărbații, indiferent de vârstă sau orientare sexuală.

Tipuri principale de ITS:

  • Bacteriene: Chlamydia, Gonoreea, Sifilis
  • Virale: HIV, HPV, Herpes simplex
  • Parazitare: Trichomonas vaginalis

Un aspect cheie este asimptomaticitatea multor ITS. Acest lucru înseamnă că o persoană infectată poate transmite boala și poate suferi complicații fără să observe semne evidente. Din acest motiv, testarea periodică devine esențială pentru prevenirea problemelor pe termen lung.

De ce trebuie să te testezi chiar dacă nu ai simptome?

Multe ITS nu cauzează simptome vizibile în primele săptămâni sau luni de la infectare. Această caracteristică face ca testarea regulată să fie singura metodă de identificare a infecțiilor înainte de a provoca daune semnificative.

Testarea este importantă din mai multe motive:

  1. Depistarea precoce a infecțiilor – Identificarea și tratarea rapidă a infecțiilor bacteriene, precum chlamydia și gonoreea, previne complicații precum infertilitatea sau boala inflamatorie pelvină.
  2. Protejarea partenerilor sexuali – Persoanele asimptomatice pot transmite infecțiile fără să știe, contribuind la răspândirea bolii în comunitate.
  3. Reducerea riscului de complicații – Chiar infecțiile fără simptome pot provoca leziuni interne sau crește riscul de cancer în cazul virusurilor persistente precum HPV.
  4. Informații pentru decizii informate – Testarea ajută la planificarea sarcinilor, utilizarea corectă a contraceptivelor și prevenirea reinfectării.

Tabel: Riscul transmiterii ITS asimptomatice

InfecțieProbabilitate transmitere pe contact sexualObservații
Chlamydia10–20%Frecvent asimptomatic
Gonoreea20–30%Crește riscul de infecții repetate
HIV0,1–1%Transmitere mai probabilă cu viremie ridicată
HPV30–60%Infecție persistentă, latentă
Herpes simplex10%Posibilă transmitere chiar în perioade asimptomatice

Cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală silențioase

Multe ITS sunt silențioase și rămân nedetectate fără testare:

  1. Chlamydia – Aproximativ 70% din femei și 50% din bărbați nu prezintă simptome. Netratată poate provoca infertilitate și boală inflamatorie pelvină.
  2. Gonoreea – 50% dintre femei și 10% dintre bărbați sunt asimptomatici. Poate provoca inflamații urinare și reproductive.
  3. HPV – Peste 90% dintre infectați nu observă simptome. Poate duce la condiloame și cancer de col uterin.
  4. HIV – Aproximativ jumătate din infectați sunt asimptomatici inițial; netratat compromite sistemul imunitar.
  5. Sifilis – În 25–30% din cazuri inițial asimptomatic, dar poate provoca complicații cardiovasculare și neurologice.

Tabel: Simptome posibile și perioada latentă

InfecțieSimptome frecventePerioadă latentăObservații
ChlamydiaUșoară secreție, disurie1–3 săptămâniAdesea nedetectată la femei
GonoreeaSecreție purulentă, disurie2–7 zileSimptome rare la femei
HPVCondiloame, leziuni1–6 luniPoate rămâne latent ani de zile
HIVOboseală, febră, ganglioni umflați2–6 săptămâniAsimptomatic mult timp
SifilisLeziune inițială indolentă3 săptămâni–3 luniPoate evolua către stadii grave

Complicațiile infecțiilor cu transmitere sexuală netratate

Netratarea ITS poate provoca efecte grave și pe termen lung, uneori ireversibile:

  • Infertilitate – Chlamydia și gonoreea netratate pot duce la blocaje ale trompelor uterine sau afectarea spermei.
  • Boală inflamatorie pelvină – Inflamație internă la femei, cauzată de bacterii netratate, cu durere cronică și risc de sarcină ectopică.
  • CancerHPV netratat poate cauza cancer de col uterin, iar unele tulpini cresc riscul de cancer anal sau penian.
  • Complicații cardiovasculare și neurologice – Sifilis netratat poate afecta inima și sistemul nervos central.
  • SIDA – HIV netratat reduce semnificativ imunitatea, făcând organismul vulnerabil la infecții oportuniste.

Tabel: Complicații și gravitate pe termen lung

InfecțieComplicație principalăGrad de severitateObservații
ChlamydiaInfertilitateRidicatNetratată poate provoca boală inflamatorie pelvină
GonoreeaInfertilitate, artrităMediuPoate provoca inflamații sistemice
HPVCancer de col uterinRidicatDepistarea prin testare HPV reduce riscul
SifilisCardiovascular, neurologicRidicatEvoluție în stadii latent-cronice
HIVImunosupresie, SIDAFoarte ridicatNecesită tratament antiviral pe termen lung

Tipuri de teste disponibile

Există mai multe tipuri de teste care pot depista ITS, fiecare având avantaje și limitări:

  • Teste de sânge: Acestea detectează anticorpi sau antigene produse de organism în urma infectării cu virusuri sau bacterii. Sunt folosite pentru HIV, sifilis și hepatitele B și C. Testele de sânge oferă o sensibilitate ridicată, dar necesită prelevare de către un profesionist și timp pentru procesare.
  • Teste urinare și frotiuri: Acestea sunt utilizate pentru depistarea infecțiilor bacteriene precum chlamydia, gonoreea sau trichomonas. Sunt non-invazive și pot fi realizate rapid, fiind eficiente chiar și în stadiile asimptomatice.
  • Teste genetice (PCR): Detectează ADN-ul sau ARN-ul patogenilor, fiind foarte sensibile și putând identifica infecțiile latente, cum ar fi HPV sau herpes. Limitarea lor este costul mai ridicat și necesitatea unor laboratoare specializate.

Aceste teste se aleg în funcție de istoricul sexual, riscurile pacientului și simptomele prezentate. În mod ideal, combinația mai multor tipuri de teste oferă o acuratețe mai mare și depistarea completă a infecțiilor.

Tabel: Tipuri de teste și indicații suplimentare

Tip testInfecții detectateAvantajeLimitări
SângeHIV, Sifilis, HepatiteSensibilitate mare, detectează stadiile inițialeNecesită laborator și timp de procesare
Urină/frotiuChlamydia, Gonoree, TrichomonasNon-invaziv, rapidSensibilitate ușor redusă la bărbați
PCRHPV, Herpes, ChlamydiaDetectează și forme latenteCost mai ridicat, necesită echipamente specializate

Legătura dintre infecțiile cu transmitere sexuală și alte boli

Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) nu apar întotdeauna izolat. În multe cazuri, ele cresc riscul de a dezvolta alte infecții sau pot coexista cu probleme de sănătate aparent fără legătură. Această asociere complică diagnosticul și tratamentul și face ca testarea regulată să fie și mai importantă.

ITS și riscul crescut de HIV

Unul dintre cele mai bine documentate aspecte este legătura dintre ITS și susceptibilitatea la infecția cu virusul HIV.

  1. Leziuni și inflamații la nivelul mucoaselor
    ITS precum sifilisul, herpesul genital sau chiar chlamydia provoacă răni, ulcerații sau inflamații ale mucoaselor genitale. Aceste leziuni funcționează ca „porți de intrare” pentru virusul HIV, crescând riscul de transmitere.
  2. Creșterea încărcăturii virale locale
    Unele ITS favorizează o concentrație mai mare de celule imune activate în zona genitală. HIV „profită” de acest lucru, infectând mai ușor organismul.
  3. Date statistice
    • Persoanele cu herpes genital au un risc de 2–3 ori mai mare de a contracta HIV.
    • Prezența unei ITS bacteriene netratate, cum ar fi gonoreea, poate crește riscul de transmitere a HIV de până la 5 ori.

Depistarea și tratarea rapidă a ITS reduce indirect și riscul de infecție cu HIV. Din acest motiv, ghidurile internaționale recomandă ca fiecare persoană diagnosticată cu o ITS să fie testată și pentru HIV.

Asocierea cu infecții urinare sau vaginoze

Pe lângă riscul crescut de HIV, ITS se pot asocia frecvent cu alte infecții genitale, mai ales la femei.

  1. Infecțiile urinare (cistite, uretrite)
    • Bacterii precum Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorrhoeae pot infecta uretra, provocând simptome similare unei infecții urinare: usturime la urinare, urinări frecvente sau durere pelvină.
    • În multe cazuri, femeile sunt tratate pentru „cistită recurentă”, deși în realitate cauza este o ITS nediagnosticată.
  2. Vaginozele și candidozele
    • ITS modifică echilibrul natural al florei vaginale, favorizând dezvoltarea altor infecții, precum vaginoza bacteriană sau candidoza.
    • Vaginoza, la rândul ei, poate crește vulnerabilitatea la ITS, formând un „cerc vicios”.
  3. Impactul clinic
    • Co-infecțiile complică tratamentul și pot prelungi perioada de recuperare.
    • În cazul gravidelor, asocierea ITS + vaginoză crește riscul de naștere prematură și greutate mică la naștere a copilului.

Tabel: Exemple de interacțiuni între ITS și alte infecții

Infecție principală (ITS)Infecție asociatăMecanismConsecințe
ChlamydiaInfecții urinare recurenteColonizarea uretreiDiagnostice eronate, tratamente ineficiente
GonoreeVaginoză bacterianăDezechilibru al florei vaginaleInflamație, risc de complicații în sarcină
Herpes genitalHIVLeziuni mucoase, inflamație localăCrește riscul de transmitere HIV
HPVInfecții fungice secundareAlterarea imunității localeMai dificil de controlat pe termen lung

ITS și fertilitatea

Infertilitatea este una dintre cele mai serioase complicații ale infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) netratate. Chiar și atunci când sunt asimptomatice, anumite ITS pot afecta direct aparatul reproducător feminin și masculin, provocând daune uneori ireversibile.

Cum afectează Chlamydia și gonoreea trompele uterine?

Atât Chlamydia trachomatis, cât și Neisseria gonorrhoeae sunt bacterii care atacă mucoasa tractului reproducător. Dacă infecția nu este tratată la timp, bacteriile urcă din colul uterin spre uter și trompele uterine, unde declanșează boala inflamatorie pelvină (BIP).

  • Inflamația trompelor uterine: procesul inflamator poate cicatriza țesutul, provocând blocarea parțială sau completă a trompelor.
  • Aderențe și fibroze: cicatrizarea face ca ovulul să nu mai poată ajunge la uter.
  • Risc de infertilitate: aproximativ 10–20% dintre femeile cu chlamydia netratată dezvoltă infertilitate tubară.

Gonoreea are un mecanism similar, dar tinde să fie mai agresivă, provocând episoade de durere pelvină severă și complicații mai rapide.

Impactul asupra fertilității masculine (calitatea spermei)

ITS nu afectează doar femeile. La bărbați, infecțiile netratate pot compromite calitatea spermei și fertilitatea prin mai multe mecanisme:

  1. Orhită și epididimită – infecțiile bacteriene (chlamydia, gonoreea) pot inflama testiculele și epididimul, ceea ce reduce producția și maturarea spermatozoizilor.
  2. Scăderea motilității spermatozoizilor – inflamația și stresul oxidativ cauzate de infecții afectează mobilitatea spermei, esențială pentru fertilizare.
  3. Alterarea ADN-ului spermatozoizilor – radicalii liberi generați de inflamație pot deteriora integritatea genetică, crescând riscul de infertilitate și avort spontan.
  4. Obstrucția canalelor deferente – cicatrizarea provocată de infecții repetate poate bloca transportul spermatozoizilor.

Studiile arată că până la 15% dintre cazurile de infertilitate masculină pot fi legate de infecții genitale anterioare. Centrul de excelență în Urologie Elytis Hospital oferă asistență medicală specializată pentru tratamentul complicațiilor infecțiilor cu transmitere sexuală.

Legătura cu sarcina extrauterină

O consecință gravă a ITS bacteriene (în special chlamydia și gonoreea) este sarcina extrauterină, atunci când ovulul fecundat se implantează într-o trompă uterină afectată și nu poate ajunge în uter.

  • Cum apare: cicatrizarea trompei blochează parțial trecerea ovulului; acesta se implantează local.
  • Riscuri majore: sarcina extrauterină este o urgență medicală, putând provoca hemoragie internă severă și risc vital pentru femeie.
  • Statistici: aproximativ 50% dintre femeile cu sarcină extrauterină au un istoric de ITS sau boală inflamatorie pelvină.

Tabel: Impactul ITS asupra fertilității

InfecțieMecanism de afectareEfect la femeiEfect la bărbați
ChlamydiaInflamație, cicatrizareObstrucție tubară, infertilitateEpididimită, scăderea motilității spermei
GonoreeInflamație severă, aderențeBIP, sarcină extrauterinăOrhită, obstrucție ductală
HPVDisplazii cervicalePoate afecta fertilitatea prin tratamente chirurgicaleImpact indirect (rar)
Herpes genitalInflamație recurentăNu afectează direct fertilitatea, dar complică sarcinaPosibilă reducere a calității spermei prin inflamație cronică

ITS și sistemul imunitar

Infecțiile cu transmitere sexuală nu afectează doar zona genitală, ci pot influența întregul organism, în special prin modul în care interacționează cu sistemul imunitar. În unele cazuri, infecțiile acute declanșează un răspuns de apărare puternic, dar dacă acestea persistă sau devin cronice, imunitatea poate fi slăbită, ceea ce crește riscul pentru alte boli.

Cum slăbesc infecțiile cronice apărarea naturală

  1. Inflamație persistentă
    • Infecțiile bacteriene (chlamydia, gonoree) și virale (HIV, HPV, herpes) generează inflamație constantă la nivelul mucoaselor.
    • Inflamația cronică consumă resursele imunitare și duce la oboseala sistemului imunitar.
  2. Distrugerea barierelor naturale
    • Leziunile și ulcerațiile genitale cauzate de herpes sau sifilis rup bariera protectoare a pielii și mucoaselor, facilitând intrarea altor agenți patogeni.
  3. Alterarea microbiotei
    • ITS modifică echilibrul florei vaginale sau uretrale, ceea ce reduce protecția naturală și favorizează reinfecțiile.

Rolul inflamației cronice în alte boli

Inflamația constantă și disfuncția imunitară cauzată de ITS pot deschide calea către afecțiuni mult mai grave:

  • HIV – prezența altor ITS crește vulnerabilitatea la infecția cu HIV și accelerează evoluția bolii la cei deja infectați.
  • Cancer – HPV persistent este exemplul clasic: infecția cronică dereglează controlul celular și poate duce la cancer de col uterin, anal, penian sau orofaringian.
  • Boli autoimune – unele cercetări sugerează că inflamația prelungită după ITS poate crește riscul de dereglări imune, cum ar fi artrita reactivă (asociată cu chlamydia).
  • Infecții recurente – sistemul imunitar slăbit face organismul mai predispus la infecții urinare, vaginale sau cutanate.

Tabel: Efectele ITS asupra sistemului imunitar

InfecțieImpact imunologicPosibile consecințe
HIVAtacă direct celulele T CD4+Imunosupresie severă, infecții oportuniste
HPVEvită răspunsul imun localCancer de col uterin și alte tipuri
Herpes (HSV)Infecții recurente, persistă latentSlăbirea locală a imunității, risc crescut HIV
ChlamydiaInflamație cronicăInfertilitate, artrită reactivă
GonoreeInflamație acută repetatăOboseală imună, susceptibilitate crescută la alte ITS

Care sunt grupurile cu risc crescut?

Anumite persoane sunt mai susceptibile la infectarea cu ITS și ar trebui să acorde o atenție sporită testării regulate. Printre acestea se numără:

  • Persoanele cu parteneri multipli sau care au schimbat recent partenerul sexual
  • Tinerii între 15–24 ani – statistic, au cea mai mare incidență a chlamydiei și gonoreei
  • Persoanele care nu folosesc prezervativul sau îl folosesc incorect
  • Persoanele cu istoric de ITS – riscul de reinfectare este ridicat
  • Persoanele care practică sex comercial sau consumă droguri injectabile
  • Gravidele – pentru a preveni transmiterea verticală la copil

Cât de des ar trebui făcută testarea?

Frecvența testării depinde de gradul de risc.

Grup de riscFrecvență recomandată a testăriiObservații
Persoane cu risc scăzut (relație monogamă stabilă)La schimbarea parteneruluiScreening minim
Persoane cu parteneri multipliLa fiecare 6–12 luniTeste multiple recomandate
Adolescenți și tineri adulți activi sexualAnualChlamydia și gonoreea în special
GravideÎn primul trimestru, apoi la nevoieHIV, sifilis, hepatită B obligatoriu
Persoane HIV-pozitive sau cu IST anterioareMai des, în funcție de recomandarea mediculuiScreening extins

ITS la bărbați vs. femei: diferențe de prezentare și complicații

Deși infecțiile cu transmitere sexuală pot afecta pe oricine, indiferent de sex, modul în care acestea se manifestă și consecințele lor diferă între bărbați și femei. Diferențele anatomice, hormonale și chiar sociale influențează simptomatologia, diagnosticul și riscurile pe termen lung.

De ce femeile sunt mai frecvent asimptomatice

  • Anatomia tractului genital: vaginul și colul uterin sunt medii mai „silențioase” pentru infecții, în care simptomele pot fi subtile sau absente.
  • Inflamații discrete: secrețiile vaginale, durerile ușoare sau disconfortul la urinare sunt adesea puse pe seama altor cauze (candidoză, vaginoză bacteriană), astfel încât ITS rămân nediagnosticate.
  • Statistici: până la 70% dintre femeile cu chlamydia nu prezintă simptome evidente.

Consecință: multe femei descoperă infecția doar atunci când apar complicații precum boala inflamatorie pelvină sau infertilitatea.

Simptome mai vizibile la bărbați

  • Uretrita: bărbații dezvoltă mai rapid inflamații vizibile, cu scurgeri uretrale purulente (în special în gonoree).
  • Durere la urinare: senzația de arsură este mai intensă și apare mai devreme.
  • Leziuni externe: herpesul genital și condiloamele (HPV) sunt adesea mai evidente, deoarece apar pe penis sau scrot.

Astfel, bărbații tind să solicite mai repede consult medical, ceea ce duce la diagnostic precoce în comparație cu femeile.

Riscuri mai mari pentru sănătatea reproductivă feminină

Deși bărbații dezvoltă simptome mai vizibile, femeile plătesc prețul mai mare al complicațiilor:

  • Boala inflamatorie pelvină (BIP) – afectează uterul, trompele uterine și ovarele, crescând riscul de infertilitate și sarcină extrauterină.
  • Cancer de col uterin – infecția cu HPV persistentă este principalul factor de risc.
  • Complicații în sarcină – naștere prematură, greutate mică la naștere, transmiterea verticală la făt.

La bărbați, deși există complicații, acestea sunt mai rare și mai ușor de tratat (ex: epididimită, prostatită).

Tabel: Diferențe între bărbați și femei în ITS

CaracteristicăFemeiBărbați
Frecvența simptomelorAdesea asimptomatice (ex: chlamydia)Simptome mai evidente (ex: secreții uretrale)
DiagnosticMai dificil, adesea tardivMai ușor, diagnostic precoce
ComplicațiiInfertilitate, BIP, sarcină extrauterină, cancer de col uterinEpididimită, orhită, prostatită
Impact asupra sarciniiRisc major pentru mamă și fătIndirect, prin transmitere
Stigmatizare socialăAdesea mai mare, asociată cu idei culturaleMai mică, dar prezentă

ITS și menopauza

Menopauza aduce schimbări majore în organismul femeii, inclusiv la nivel genital. Deși există ideea greșită că după încetarea fertilității nu mai există riscul de infecții cu transmitere sexuală (ITS), realitatea este diferită: femeile aflate la menopauză rămân expuse, iar uneori chiar mai vulnerabile.

De ce mucoasa vaginală devine mai vulnerabilă la infecții

  • Scăderea nivelului de estrogen duce la subțierea și uscăciunea mucoasei vaginale, fenomen numit atrofie vaginală.
  • Modificarea florei vaginale: lactobacilii protectori scad, iar pH-ul vaginal devine mai puțin acid, ceea ce facilitează supraviețuirea bacteriilor și virusurilor.
  • Elasticitate redusă: mucoasa devine mai fragilă, ceea ce crește riscul de microleziuni în timpul contactului sexual – „porți de intrare” pentru agenți patogeni.

Consecință: femeile postmenopauzale au un risc mai mare de a contracta infecții precum HIV, chlamydia sau herpes, mai ales dacă nu folosesc prezervativ.

Cum se schimbă prezentarea simptomelor după menopauză

  • Simptome nespecifice: usturimea, pruritul și senzația de arsură sunt adesea atribuite atrofiei vaginale sau infecțiilor urinare, ceea ce întârzie diagnosticul unei ITS.
  • Secrețiile vaginale: pot fi reduse sau absente, ceea ce face ca semnele tipice de chlamydia sau gonoree să fie mai greu de recunoscut.
  • Durerea la contact sexual (dispareunia) este frecventă în menopauză și poate masca sau amplifica manifestările unei ITS.
  • Risc crescut de complicații: din cauza diagnosticului tardiv, infecțiile pot progresa mai rapid la femeile aflate la menopauză.

Importanța screeningului chiar și după încetarea fertilității

  • Fertilitatea încetează, dar expunerea continuă: femeile active sexual rămân vulnerabile, indiferent de vârstă.
  • Prevenirea complicațiilor: unele ITS (ex. HPV) pot provoca cancer de col uterin chiar și după menopauză, iar altele pot agrava sănătatea generală (ex. HIV, hepatite).
  • Screening recomandat:
    • HPV și testul Babeș-Papanicolau – până la 65 de ani (sau mai mult dacă există factori de risc).
    • HIV, sifilis, chlamydia și gonoree – la femeile cu parteneri noi sau multipli.
    • Hepatită B și C – în funcție de istoricul personal și factorii de risc.

Tabel: Particularități ale ITS la menopauză

AspectPremenopauzăPostmenopauză
Mucoasa vaginalăElastică, protejată de estrogenSubțire, uscată, vulnerabilă
Flora vaginalăDominată de lactobaciliSăracă în lactobacili, pH crescut
Simptome ITSSecreții abundente, dureri mai evidenteSimptome discrete, ușor confundabile
ComplicațiiInfertilitate, sarcină extrauterinăDiagnostic tardiv, risc crescut de HIV și cancer
ScreeningCentrat pe sănătatea reproductivăEsențial pentru depistarea cancerului și a infecțiilor cronice

Metode de prevenție și protecție

Prevenția este cheia în lupta cu ITS. Nici o metodă nu oferă protecție absolută, dar combinarea mai multor strategii reduce semnificativ riscul.

Metode principale:

  1. Prezervativele – cea mai eficientă metodă de protecție împotriva majorității ITS; protejează și împotriva HIV și gonoreei.
  2. Vaccinarea – vaccinul HPV reduce drastic riscul de cancer de col uterin și alte tipuri de cancer asociate, iar vaccinul împotriva hepatitei B previne o boală cronică gravă.
  3. Educația sexuală – informarea corectă și accesul la resurse educaționale scad comportamentele de risc.
  4. Testarea regulată – depistarea timpurie limitează complicațiile și previne transmiterea mai departe.
  5. Limitarea numărului de parteneri sexuali și alegerea relațiilor monogame.

Tabel: Eficiența metodelor de prevenție

MetodăEficiență aproximativăAvantajeLimitări
Prezervative80–98%Ușor accesibile, protejează și contra sarciniiNecesită utilizare corectă
Vaccin HPV>90% contra tulpinilor incluseProtecție de lungă duratăNu acoperă toate tulpinile
Vaccin Hepatita B>95%Protecție durabilăNecesită serie completă
Educație sexualăVariabilăCrește conștientizareaDepinde de implementare
Testare regulată100% pentru depistareDetectează și cazuri asimptomaticeNu previne infectarea, doar identifică

Cum discutăm despre ITS cu partenera(ul)?

Vorbitul despre infecțiile cu transmitere sexuală poate fi dificil. Mulți oameni simt rușine, teamă sau vinovăție atunci când vine vorba să aducă subiectul în discuție. Totuși, deschiderea și comunicarea sinceră nu doar că protejează sănătatea ambilor parteneri, dar poate întări și încrederea în relație.

Primul pas este să alegi momentul potrivit. Este important să nu discuți despre teste sau rezultate într-o situație tensionată sau în grabă. Găsește un context liniștit, unde amândoi vă puteți concentra și simți în siguranță.

Când începi conversația, formulează fraze la persoana întâi: în loc de „Tu ai putea avea o boală”, poți spune „Cred că ar fi bine să ne testăm amândoi, ca să fim liniștiți”. Astfel, mesajul nu mai sună ca un reproș și permite partenerului să se deschidă fără defensivă.

O altă strategie eficientă este să normalizezi subiectul. Infecțiile cu transmitere sexuală sunt foarte frecvente și testarea nu este un semn de neîncredere, ci un gest responsabil. Poți compara testarea cu un control de rutină la medicul de familie sau ginecolog: este pur și simplu o parte din îngrijirea sănătății.

Când discuți despre testarea reciprocă, propune-o ca pe un proiect comun. „Aș vrea să ne testăm amândoi, ca să fim siguri că putem avea o viață sexuală sănătoasă” este un exemplu de formulare care implică partenerul și reduce anxietatea. Este util să ai la îndemână informații practice despre centrele de testare, tipurile de teste și costuri, astfel încât discuția să fie orientată spre soluții, nu spre acuzații.

Dacă rezultatele testelor arată că unul dintre voi are o infecție, abordarea calmă și clară este esențială. Evită să cauți „vinovați”: multe ITS pot fi asimptomatice pentru mult timp și nu indică neapărat o infidelitate recentă. Concentrați-vă pe tratament și prevenirea reinfectării. În plus, implicarea ambilor parteneri în tratament este adesea necesară – de exemplu, în cazul chlamydiei sau gonoreei, tratamentul simultan reduce riscul de recidivă.

Transparența și colaborarea în gestionarea unui diagnostic pot consolida relația și încrederea dintre parteneri. În loc să fie un motiv de tensiune, această experiență poate deveni un punct de plecare pentru comunicare deschisă și grijă reciprocă.

Întrebări frecvente (FAQ) despre infecțiile cu transmitere sexuală

Dacă nu am simptome, merită să mă testez?

Da. Majoritatea ITS pot fi asimptomatice la început, dar pot cauza infertilitate, cancer sau complicații severe dacă nu sunt tratate.

Pot fi testat(ă) pentru toate ITS-urile odată?

Nu există un test unic pentru toate ITS, dar centrele medicale oferă pachete complete de screening, care includ teste pentru chlamydia, gonoree, sifilis, HIV, hepatite și, uneori, HPV.

Testarea la domiciliu este la fel de eficientă ca cea din clinică?

Testele la domiciliu pot fi utile pentru ITS bacteriene comune, dar confirmarea într-un laborator sau prin medic rămâne standardul de aur, mai ales pentru HIV și sifilis.

Care este perioada de „fereastră” pentru diferite ITS?

În această perioadă, testele pot fi fals negative, deși infecția este prezentă.

InfecțiePerioadă de fereastră (în medie)
HIV2–6 săptămâni
Sifilis3–6 săptămâni
Chlamydia1–3 săptămâni
Gonoree2–7 zile
HPV1–6 luni
Herpes1–4 săptămâni

Dacă testul este pozitiv, ce urmează?

  • Bacteriile (ex: chlamydia, gonoree, sifilis) se tratează cu antibiotice.
  • Virusurile (HIV, HPV, herpes) nu pot fi vindecate complet, dar tratamentele antivirale controlează boala.
  • Este important ca și partenerii să fie testați și tratați simultan.

Se poate transmite ITS prin sărut sau atingere?

Majoritatea ITS nu se transmit prin sărut sau atingere obișnuită, dar herpesul oral și, rareori, sifilisul pot fi transmise prin contact direct cu leziuni active.

Servicii de dermatovenerologie la Elytis Hospital

Elytis Hospital oferă o gamă completă de servicii de dermatovenerologie, dedicate diagnosticării, tratamentului și prevenirii afecțiunilor pielii, părului și unghiilor, inclusiv a infecțiilor cu transmitere sexuală.

Serviciile noastre includ:

  • Consultații dermatovenerologice: Evaluarea stării de sănătate și stabilirea unui plan personalizat de tratament.
  • Testare ITS: Oferim o gamă largă de teste pentru depistarea ITS, inclusiv teste de sânge, urină și secreții.
  • Tratamentul ITS: Tratament personalizat pentru o varietate de ITS, inclusiv chlamydia, gonoreea, sifilisul, herpesul genital și trichomoniaza.
  • Consiliere privind sănătatea sexuală: Informații despre prevenirea ITS, metode contraceptive și vaccinare.

La Elytis Hospital, ne dedicăm sănătății tale, oferind servicii medicale de calitate, bazate pe profesionalism, empatie și o abordare individualizată.

Nu amâna grija pentru sănătatea ta sexuală! Programează un consult dermatovenerologic la Elytis Hospital și beneficiază de expertiza și dedicarea echipei noastre.


Ultima revizuire medicală:

04.09.2025, Dr. Mădălina Iosip-Bejan – Medic Specialist Dermato-venerologie

Referințe: 

  1. CDC. “Getting Tested for STIs.” Sexually Transmitted Infections (STIs), 31 Jan. 2025, www.cdc.gov/sti/testing/index.html, accesat la 4.09.2025
  2. Mayo Clinic. “STD Testing: What’s Right for You?” Mayo Clinic, 2017, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sexually-transmitted-diseases-stds/in-depth/std-testing/art-20046019, accesat la 4.09.2025
  3. NHS. “Find Sexually Transmitted Infection (STI) Testing and Treatment.” Nhs.uk, 31 July 2024, www.nhs.uk/nhs-services/sexual-health-services/find-sti-testing-and-treatment/, accesat la 4.09.2025
  4. “Sexually Transmitted Infection (STI) Tests.” Medlineplus.gov, 2024, medlineplus.gov/lab-tests/sexually-transmitted-infection-sti-tests/, accesat la 4.09.2025
Play sound