Semne timpurii ale demenței și importanța diagnosticării

Demența este o afecțiune neurodegenerativă care afectează milioane de oameni la nivel global. La Elytis Hospital, înțelegem impactul profund pe care demența îl poate avea asupra pacienților și a familiilor lor. De aceea, ne dedicăm furnizării de informații esențiale despre prevenirea, diagnosticarea timpurie și tratamentul demenței, precum și sfaturi despre cum să sprijiniți o persoană dragă diagnosticată cu această afecțiune.

Ce este demența?

Demența este un termen medical folosit pentru a descrie un grup de tulburări neurocognitive progresive, caracterizate prin deteriorarea memoriei, gândirii, orientării, limbajului, capacității de judecată și comportamentului. Nu este o boală în sine, ci un sindrom, adică un ansamblu de simptome cu multiple cauze posibile.

Spre deosebire de îmbătrânirea normală, unde uitarea ocazională sau încetinirea proceselor cognitive sunt firești, în demență simptomele sunt suficient de severe încât afectează activitățile zilnice, autonomia și calitatea vieții.

Tipuri principale de demență

Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă, reprezentând 60–70% din cazuri. Se caracterizează prin pierderea progresivă a memoriei și dificultăți de orientare.
Demența vasculară – apare ca urmare a unor accidente vasculare cerebrale sau a afectării vaselor mici de sânge de la nivelul creierului.
Demența cu corpi Lewy – se asociază cu fluctuații cognitive, halucinații vizuale și simptome asemănătoare bolii Parkinson.
Demența frontotemporală – afectează lobii frontali și temporali ai creierului, determinând schimbări de personalitate, comportament și limbaj.
Alte forme mai rare – de ex. demența asociată bolii Parkinson, demența mixtă (combină mai multe mecanisme).

Cum se manifestă în stadiile incipiente?

Uitarea evenimentelor recente (dar păstrarea amintirilor vechi).
Dificultăți de exprimare și găsire a cuvintelor potrivite.
Schimbări subtile de comportament și dispoziție.
Probleme în organizarea activităților zilnice.

Demența nu este o parte normală a îmbătrânirii, ci o afecțiune medicală care necesită diagnostic precoce și intervenție timpurie.

Semne timpurii ale demenței

Recunoașterea din timp a simptomelor este esențială pentru diagnostic și tratament precoce. Primele manifestări pot fi subtile, adesea confundate cu oboseala, stresul sau îmbătrânirea normală. Totuși, când aceste semne persistă și se agravează, este necesar consultul medical.

Tulburări de memorie

Uitarea frecventă a evenimentelor recente (ex: ce au mâncat la prânz, programări, întâlniri).
Repetarea aceleiași întrebări sau povești în mod constant.
Dificultăți în a reține informații noi (ex: un număr de telefon notat de curând).
Spre deosebire de îmbătrânirea normală, unde o persoană își amintește ulterior ce a uitat, în demență amintirea nu revine.

Dificultăți de comunicare și limbaj

Probleme în găsirea cuvintelor potrivite.
Întreruperi în conversație și pierderea firului discuției.
Folosirea unor cuvinte improprii sau inventate.
Pacientul poate deveni frustrat sau retras din cauza dificultăților de exprimare.

Dezorientare în timp și spațiu

Confuzie legată de zi, lună, anotimp.
Rătăcirea în locuri familiare (ex: drumul spre casă).
Neputința de a recunoaște locuri sau persoane apropiate în faze mai avansate.

Schimbări de dispoziție și comportament

Iritabilitate și anxietate fără motive evidente.
Episoade de apatie sau pierderea interesului pentru activități plăcute anterior.
Modificări bruște de dispoziție, de la calm la agitație.
Suspiciozitate nejustificată (ex: acuzații că familia le „fură” lucruri).

Probleme în luarea deciziilor și gândirea abstractă

Dificultăți în gestionarea banilor, plata facturilor sau folosirea cardului.
Greșeli frecvente la calcule simple.
Incapacitatea de a planifica activități obișnuite (pregătirea unei mese, organizarea cumpărăturilor).

Pierderea inițiativei și retragere socială

Lipsa interesului pentru hobby-uri sau activități sociale.
Evitarea întâlnirilor cu familia sau prietenii.
Dependență crescută de ceilalți pentru activități de zi cu zi.

Important: Aceste simptome nu apar toate simultan și nici nu au aceeași intensitate la fiecare persoană. Însă, atunci când persistă și afectează viața cotidiană, ele trebuie evaluate de un medic specialist (neurolog, psihiatru sau geriatru).

Factori de risc și cauze posibile

Demența nu are o singură cauză, ci rezultă dintr-o combinație de factori genetici, biologici și de stil de viață. Înțelegerea acestora ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut și la aplicarea unor măsuri de prevenție.

Vârsta înaintată

Cel mai important factor de risc.
Riscul de a dezvolta demență se dublează la fiecare 5 ani după vârsta de 65 de ani.
Totuși, demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii – mulți vârstnici rămân activi din punct de vedere cognitiv.

Predispoziția genetică

Istoricul familial crește probabilitatea de a dezvolta boala, mai ales în cazul bolii Alzheimer.
Mutațiile rare (ex. genele APP, PSEN1, PSEN2) pot determina apariția timpurie a bolii Alzheimer.
Gena APOE ε4 este asociată cu un risc crescut, dar prezența ei nu garantează apariția bolii.

Afecțiuni cardiovasculare

Hipertensiunea arterială, ateroscleroza, bolile de inimă și colesterolul crescut pot afecta circulația cerebrală.
Demența vasculară apare ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale repetate sau a afectării vaselor mici de sânge.

Diabet și obezitate

Diabetul netratat duce la afectarea vaselor și a nervilor, crescând riscul de demență.
Excesul ponderal și sindromul metabolic favorizează procese inflamatorii și deteriorarea cognitivă.

Factori de stil de viață

Fumatul accelerează deteriorarea vasculară și crește riscul de boală Alzheimer.
Consumul excesiv de alcool poate cauza demență alcoolică prin afectarea directă a neuronilor.
Sedentarismul reduce aportul de oxigen și nutrienți la nivel cerebral.
Dietele dezechilibrate, sărace în antioxidanți și acizi grași omega-3, contribuie la stresul oxidativ neuronal.

Factori de mediu și psihosociali

Izolarea socială și lipsa stimulării cognitive (ex. lipsa interacțiunilor, activități mentale reduse).
Traumatismele craniene repetate (de ex. la sportivi).
Expunerea la toxine sau poluare atmosferică (factori aflați în studiu).

Factori de risc modificabili vs. nemodificabili

Factori nemodificabili	Factori modificabili
Vârsta înaintată	Hipertensiune arterială
Predispoziția genetică	Diabet, obezitate
Sexul (femeile au risc mai mare de Alzheimer)	Fumat, alcool, dietă nesănătoasă
Istoricul familial	Lipsa exercițiului fizic și mental

Deși nu putem controla vârsta sau genetica, peste 40% dintre cazurile de demență pot fi influențate de factori modificabili, cum ar fi dieta, activitatea fizică și controlul bolilor cronice.

Importanța diagnosticării precoce

Diagnosticarea timpurie a demenței are un impact major asupra evoluției bolii, calității vieții pacientului și asupra familiei. Cu cât simptomele sunt identificate mai devreme, cu atât se pot aplica strategii eficiente de tratament și suport.

Beneficii pentru pacient

Iată care sunt principalele beneficii pe care un diagnostic precoce le oferă pacientului:

Tratament inițiat la timp
- Medicamentele (inhibitori de colinesterază, memantină) pot încetini progresia pierderii cognitive.
- Permite intervenții personalizate pentru simptome precum depresia, anxietatea sau tulburările de somn.
Planificarea viitorului
- Pacientul poate participa la deciziile privind îngrijirea ulterioară, administrarea finanțelor și planificarea juridică.
- Posibilitatea de a organiza mediul de viață pentru siguranță și confort.
Îmbunătățirea calității vieții
- Activități cognitive și sociale adaptate nivelului de funcționare.
- Adoptarea unui stil de viață sănătos: dietă echilibrată, exerciții fizice, stimulare mentală.

Beneficii pentru familie și îngrijitori

Un diagnostic efectuat în fazele incipiente ale bolii este, de asemenea, util și important și pentru familia pacientului:

Acces la consiliere și resurse
- Familie pregătită să gestioneze schimbările comportamentale și cognitive.
- Sprijin pentru planificarea îngrijirii pe termen lung.
Reducerea stresului și a suprasolicitării
- Educația și instruirea îngrijitorilor reduc riscul de epuizare emoțională.
- Grupurile de suport oferă strategii practice și sprijin psihologic.
Adaptarea mediului de viață
- Schimbări în locuință pentru prevenirea accidentelor.
- Organizarea activităților zilnice pentru autonomie cât mai mare.

De ce mulți pacienți întârzie diagnosticul?

Din păcate, cele mai multe cazuri de demență sunt diagnosticate destul de târziu, în faza activă a bolii, când deteriorarea cognitivă îngreunează gestionarea activităților zilnice și după ce pacientul a fost deja pus în situații dificile repetate (dezorientare, uitare, imposibilitatea de a se îngriji singur, de a se alimenta echilibrat, de a-și menține igiena personală etc). Printre motivele pentru care se ajunge în această situație se numără:

Confuzia între uitarea normală și semnele timpurii ale demenței.
Frica de diagnostic („nu vreau să știu că am demență”).
Lipsa accesului la specialiști sau evaluări cognitive complete.

Diagnosticarea precoce nu numai că oferă pacientului control și sprijin, dar și familiei îi permite să se adapteze, prevenind stresul și problemele asociate îngrijirii pe termen lung.

Diagnostic și evaluare

Diagnosticarea demenței este un proces complex, care combină evaluarea clinică, testele cognitive, analizele de laborator și investigațiile imagistice. Este esențială pentru a diferenția demența de alte afecțiuni reversibile (de ex. depresie, deficiențe de vitamine, tulburări endocrine).

Etapele diagnosticării

Diagnosticarea demenței este un proces care implică mai multe etape.

Anamneza detaliată

Istoricul medical personal și familial.
Apariția și evoluția simptomelor cognitive și comportamentale.
Evaluarea impactului asupra vieții de zi cu zi.

Examinarea clinică și neurologică

Evaluarea funcțiilor motorii, reflexelor și coordonării.
Observarea simptomelor neurologice care pot indica alte afecțiuni.

Teste cognitive standardizate

Mini-Mental State Examination (MMSE): evaluare rapidă a memoriei, atenției și limbajului.
Montreal Cognitive Assessment (MoCA): sensibil pentru stadiile incipiente, evaluând funcția executivă, atenția și memoria.
Alte teste specializate în funcție de simptome.

Analize de laborator

Excluderea cauzelor reversibile: deficiențe de vitamine (B12, folat), tulburări tiroidiene, dezechilibre electrolitice.

Investigații imagistice

RMN cerebral: pentru a identifica leziuni, atrofii sau accidente vasculare.
CT cerebral: alternativ la RMN, util pentru detectarea leziunilor structurale.
În anumite cazuri, pot fi folosite și teste PET pentru acumularea de proteine anormale (beta-amiloid).

Rolul echipei multidisciplinare

Diagnosticul și managementul demenței implică mai mulți specialiști:

Neurolog – stabilirea diagnosticului, supravegherea evoluției și tratament medicamentos.
Psihiatru – evaluarea simptomelor psihoemoționale, depresie sau anxietate asociate.
Geriatru – abordarea holistică a pacientului vârstnic, prevenirea complicațiilor.
Psiholog / neuropsiholog – teste cognitive detaliate, programe de stimulare cognitivă.
Nutriționist și kinetoterapeut – recomandări pentru alimentație și exerciții fizice care susțin sănătatea cerebrală.

Teste cognitive și utilitatea lor

Test cognitiv	Ce evaluează	Avantaje
MMSE	Memorie, atenție, limbaj	Rapid, ușor de aplicat
MoCA	Funcție executivă, atenție, memorie, limbaj	Sensibil la stadiile incipiente
Teste specializate	Memorie episodică, vizual-spațială	Detaliu mai mare, recomandate la cazuri complexe

Diagnosticarea precisă a demenței necesită o evaluare atentă și colaborarea unei echipe multidisciplinare, care permite identificarea timpurie a bolii și planificarea unui tratament adaptat fiecărui pacient.

Tratament și opțiuni de îngrijire

Deși demența nu se poate vindeca, tratamentul precoce și abordarea multidisciplinară pot încetini progresia simptomelor, ameliora calitatea vieții pacientului și reduce povara asupra familiei.

Tratament medicamentos

Există mai multe alternative de tratament medicamentos care pot ajuta la încetinirea procesului de deteriorare cognitivă.

Inhibitori de colinesterază

Stimulează transmiterea neuronală prin creșterea nivelului de acetilcolină.
Eficienți în formele ușoare și moderate de Alzheimer.
Pot ameliora memoria, atenția și funcțiile executive.

Memantină

Utilă în formele moderate și severe.
Protejează neuronii împotriva suprastimulării glutamatice.
Poate reduce agitația și îmbunătăți funcțiile cognitive.

Medicamente adjuvante

Antidepresive sau anxiolitice pentru tulburări emoționale asociate.
Antipsihotice (doar în cazuri selectate, sub supraveghere strictă).

Intervenții non-farmacologice

Pacienții pot fi protejați de o deteriorare accelerată a funcțiilor cognitive și de pierderea prematură a independenței și cu ajutorul unor intervenții care completează tratamentul farmacologic.

Terapie ocupațională

Exerciții de stimulare cognitivă (puzzle, jocuri de memorie, activități artistice).
Menținerea autonomiei în activitățile zilnice.

Exerciții fizice și sociale

Plimbări, gimnastică ușoară, dans sau activități recreative.
Participarea la grupuri sociale pentru prevenirea izolării și a depresiei.

Nutriție și stil de viață

Dieta mediteraneană sau bogată în antioxidanți și omega-3 susține sănătatea neuronală.
Somn regulat și reducerea stresului.

Terapie psihologică

Consiliere pentru pacient și familie.
Tehnici de gestionare a anxietății, depresiei sau agresivității.

Suport pentru familie și îngrijitori

Persoanele implicate în îngrijirea pacientului cu demență sunt supuse unui nivel crescut de stres și unor solicitări care le afectează în mod semnificativ calitatea vieții.

Educație privind îngrijirea pacientului

Adaptarea mediului la nevoile cognitive și fizice.
Organizarea activităților zilnice și a rutinei.

Grupuri de suport și consiliere

Reduc stresul și riscul de epuizare emoțională.
Împărtășirea experiențelor și strategiilor eficiente de îngrijire.

Planificarea pe termen lung

Decizii juridice și financiare anticipate.
Pregătirea pentru fazele avansate ale bolii.

Combinația dintre tratamentul medicamentos, terapiile non-farmacologice și suportul familiei creează cea mai bună strategie pentru încetinirea progresiei demenței și menținerea calității vieții pacientului.

Complicațiile demenței

Pe măsură ce demența progresează, apar numeroase complicații care afectează atât pacientul, cât și familia. Recunoașterea acestor riscuri permite implementarea unor strategii de prevenire și intervenție timpurie.

Complicații cognitive și comportamentale

Agravarea pierderii memoriei – uitarea frecventă a evenimentelor recente și a informațiilor personale.
Confuzie severă – dezorientare în timp și spațiu, pierderea capacității de a recunoaște persoane sau locuri familiare.
Tulburări de judecată și luare a deciziilor – decizii greșite privind finanțele, siguranța personală sau activitățile zilnice.
Modificări de comportament – agresivitate, anxietate, apatie, retragere socială, halucinații sau paranoia.

Complicații fizice

Risc crescut de căderi și accidente – datorită dezorientării și pierderii coordonării motorii.
Probleme de mobilitate – dificultăți în mers, ridicat sau realizarea activităților zilnice.
Tulburări de somn – somn fragmentat sau insomnie, care afectează sănătatea generală.
Malnutriție și deshidratare – pacientul poate uita să mănânce sau să bea, iar abilitățile de înghițire pot fi afectate.

Complicații medicale asociate

Infecții frecvente – infecții urinare sau respiratorii, mai ales la pacienții cu mobilitate redusă.
Complicații cardiovasculare – riscul de hipertensiune, insuficiență cardiacă sau accidente vasculare cerebrale poate crește.
Probleme psihice secundare – depresie, anxietate, frustrare, apatie, care pot agrava calitatea vieții.

Impact asupra familiei și îngrijitorilor

Suprasolicitare emoțională și fizică – stres constant, epuizare și risc de burnout.
Dificultăți financiare – costuri pentru tratament, îngrijire la domiciliu sau centre specializate.
Nevoia de reorganizare a vieții familiale – adaptarea programului zilnic și a locuinței.

Complicațiile demenței afectează multiple aspecte ale vieții pacientului și familiei. Recunoașterea timpurie a riscurilor și colaborarea cu o echipă multidisciplinară permite reducerea impactului acestora și menținerea calității vieții cât mai mult timp.

Prevenția demenței

Deși nu putem controla toți factorii de risc (vârsta sau genetica), există numeroase strategii care pot reduce probabilitatea apariției demenței sau pot întârzia debutul simptomelor. Adoptarea unui stil de viață sănătos și monitorizarea bolilor cronice sunt pași esențiali.

Menținerea sănătății cardiovasculare

Controlează hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.
Adoptă o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și acizi grași omega-3.
Evită fumatul și consumul excesiv de alcool.
Exerciții fizice regulate (30 minute de activitate moderată, cel puțin 5 zile pe săptămână).

Stimularea cognitivă

Citește, rezolvă puzzle-uri, jocuri de memorie sau activități creative (muzică, artă, gătit).
Învață lucruri noi, cum ar fi o limbă străină sau un instrument muzical.
Participă la activități sociale și grupuri comunitare.

Îngrijirea sănătății mentale și emoționale

Monitorizează și tratează depresia și anxietatea.
Menține relații sociale apropiate – izolarea este un factor de risc.
Practică tehnici de reducere a stresului: meditație, yoga, respirație profundă.

Somn și ritm circadian

Dormi regulat, 7–9 ore pe noapte.
Evită privarea de somn sau schimbările bruște ale programului.
Somnul de calitate ajută la curățarea creierului de proteine nocive (beta-amiloid).

Evitarea traumelor craniene

Poartă cască la bicicletă, motocicletă sau sporturi de contact.
Adaptează locuința pentru a preveni căderile (covorașe antiderapante, iluminat corespunzător).

Monitorizarea periodică a sănătății

Consultă medicul regulat pentru evaluări cognitive și screening pentru afecțiuni asociate.
Analize de sânge pentru vitamine și minerale (B12, folat, tiroidă).
Consult neurologic sau geriatric dacă apar semne subtile de declin cognitiv.

Prevenția demenței se bazează pe un stil de viață sănătos, stimulare mentală constantă, menținerea sănătății fizice și monitorizarea regulată a organismului. Aceste măsuri nu garantează că boala nu va apărea, dar pot întârzia debutul simptomelor și pot reduce severitatea acestora.

Sfaturi pentru familia și îngrijitorii pacienților cu demență

Îngrijirea unei persoane cu demență poate fi o provocare semnificativă atât emoțional, cât și fizic. Respectarea unor strategii clare și adoptarea unei rutine structurate ajută la menținerea bunăstării pacientului și a îngrijitorilor.

Creează un mediu sigur și predictibil

Elimină obiectele periculoase și adaptează mobilierul pentru prevenirea căzăturilor.
Menține o rutină zilnică clară: mese la aceleași ore, activități repetitive, somn regulat.
Folosește etichete, semne vizuale sau marcaje pentru a ajuta pacientul să se orienteze.

Comunicare eficientă și empatică

Vorbește clar și lent, folosind propoziții scurte.
Menține contact vizual și încurajează folosirea limbajului non-verbal.
Fii răbdător și nu contrazice pacientul; adaptează răspunsurile la nivelul său cognitiv.

Stimulare cognitivă și activități recreative

Încurajează jocuri de memorie, puzzle-uri, muzică sau activități artistice.
Implică pacientul în activități simple zilnice (gătit, aranjarea mesei).
Menține interacțiuni sociale pentru prevenirea izolării și depresiei.

Gestionarea emoțiilor și comportamentelor dificile

Recunoaște semnele de frustrare, anxietate sau agitație și răspunde calm.
Evită confruntările și oferă alternative simple.
Folosește tehnici de relaxare: muzică liniștitoare, plimbări, activități senzoriale.

Protejarea persoanei de îngrijire

Împarte sarcinile cu alți membri ai familiei sau cu profesioniști.
Participă la grupuri de suport pentru îngrijitori.
Asigură-ți timp pentru odihnă, activități recreative și menținerea propriei sănătăți fizice și mentale.

Planificare pe termen lung

Pregătește documentele juridice și financiare (mandat, testament, procură).
Planifică posibile tranziții în îngrijire specializată sau centre de zi.
Discută deschis cu medicul despre evoluția bolii și ajustarea planului de îngrijire.

O combinație între mediu sigur, comunicare adaptată, stimulare cognitivă și suport pentru îngrijitor poate reduce stresul și crește calitatea vieții atât pentru pacient, cât și pentru familie.

Întrebări frecvente despre demență

Care este diferența dintre uitarea normală și semnele de demență?

Uitarea normală apare ocazional și memoria revine de obicei. În demență, uitarea este frecventă, afectează viața de zi cu zi și se agravează în timp.

Demența se poate vindeca?

În prezent, demența nu se vindecă. Tratamentul poate încetini progresia, poate ameliora simptomele și poate susține calitatea vieții pacientului.

Care sunt primele semne pe care trebuie să le observ?

Probleme frecvente de memorie, dificultăți de comunicare, confuzie în timp sau spațiu, schimbări de dispoziție sau retragere socială.

Cât de repede progresează demența?

Evoluția variază de la persoană la persoană și depinde de tipul de demență, vârsta pacientului și prezența altor afecțiuni. Uneori progresează lent pe mai mulți ani, alteori mai rapid.

Ce pot face pentru a reduce riscul de demență?

Menține un stil de viață sănătos: dietă echilibrată, exerciții fizice, stimulare cognitivă și socială.
Controlează bolile cronice: hipertensiune, diabet, colesterol.
Evită fumatului și consumului excesiv de alcool.

Cum pot ajuta un membru al familiei care are demență?

Creează un mediu sigur și predictibil.
Menține o rutină zilnică și comunică clar și răbdător.
Implică pacientul în activități simple și stimulative.
Caută suport pentru îngrijitori și nu te izola emoțional.

Când ar trebui să merg la medic?

Ori de câte ori apar simptome persistente de uitare, confuzie, dificultăți în activități cotidiene sau schimbări de comportament. Diagnosticarea precoce oferă cele mai bune șanse de intervenție eficientă.

Ce teste se fac pentru diagnostic?

Evaluare cognitivă (MMSE, MoCA)
Analize de sânge pentru excluderea cauzelor reversibile
Investigații imagistice (RMN sau CT cerebral)
Examinare neurologică și evaluare clinică completă

Ce rol are familia în tratament și îngrijire?

Suport emoțional și menținerea rutinei zilnice.
Observarea simptomelor și comunicarea cu medicul.
Participarea la planul de tratament și adaptarea mediului la nevoile pacientului.

Există grupuri de suport pentru pacienți și familii?

Da, Elytis Hospital oferă consiliere, grupuri de suport și educație pentru familiile pacienților, pentru a reduce stresul și a încuraja îngrijirea eficientă.

Geriatrie și Gerontologie la Elytis Hospital

La Elytis Hospital, Geriatria și Gerontologia sunt specialități medicale dedicate îngrijirii persoanelor vârstnice. Ne concentrăm pe prevenirea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor specifice acestei etape a vieții, inclusiv demența.

De ce să alegi Geriatria și Gerontologia la Elytis Hospital?

Abordare multidisciplinară: Echipa noastră de specialiști colaborează pentru a gestiona afecțiuni complexe și pentru a crea un plan de tratament personalizat.
Îngrijire personalizată: Fiecare pacient beneficiază de o evaluare detaliată și un plan adaptat nevoilor sale specifice.
Prevenție și educație: Oferim sfaturi și sprijin pentru adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea bolilor cronice.

Servicii oferite:

Consultații geriatrice: Evaluare completă a stării de sănătate, identificarea problemelor specifice vârstei și planificarea tratamentelor.
Controale periodice: Monitorizare atentă a afecțiunilor cronice și ajustarea tratamentelor.

La Elytis Hospital, suntem dedicați îmbunătățirii calității vieții seniorilor, oferind îngrijire medicală integrată, bazată pe respect și empatie. Contactează-ne astăzi pentru a programa o consultație și a afla mai multe despre cum te putem ajuta.

Ultima revizuire medicală:

01.10.2025, Dr. Mircea Alexandru Georgescu – Medic Specialist Geriatrie şi Gerontologie

Referințe:

“Alzheimer’s Disease – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org, accesat la 1.10.2025;
“What Is Dementia?” Alzheimer’s Disease and Dementia, 2022, www.alz.org, accesat la 1.10.2025;
World. “Dementia.” Who.int, World Health Organization: WHO, 2 Sept. 2021, www.who.int, accesat la 1.10.2025;
“Dementia – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org, accesat la 1.10.2025;
What Is Dementia? 2022, www.cdc.gov, accesat la 1.10.2025;
NHS Choices. About Dementia – Dementia Guide. 2022, www.nhs.uk,accesat la 1.10.2025;
NHS Choices. Symptoms of Dementia – Dementia Guide. 2022, www.nhs.uk, accesat la 1.10.2025;
“What Is Alzheimer’s?” Alzheimer’s Disease and Dementia, 2022, www.alz.org, accesat la 1.10.2025.

Articole recomandate

Categorii