Cum recunoști un AVC și ce trebuie să faci imediat? Semnele de alarmă, tratamentul și ce urmează

Accidentul vascular cerebral, cunoscut frecvent prin abrevierea AVC, este o urgență medicală în care fiecare minut contează. Uneori semnele sunt evidente, cum ar fi paralizia unei părți a corpului sau imposibilitatea de a vorbi. Alteori, manifestările pot fi mai ușor de confundat cu alte probleme: pierderea bruscă a echilibrului, vederea dublă, amorțeala unui braț sau dificultatea de a găsi cuvintele potrivite.

Ceea ce diferențiază frecvent simptomele unui AVC de alte probleme este apariția lor bruscă.

Dacă o persoană prezintă brusc asimetrie facială, slăbiciune sau amorțeală la nivelul unui braț ori al unui picior, dificultăți de vorbire, pierderea echilibrului sau modificări ale vederii, trebuie apelat imediat numărul 112. Nu aștepta ca simptomele să dispară și nu încerca să stabilești acasă dacă este vorba despre un AVC.

Tratamentul administrat rapid poate limita leziunile cerebrale și poate crește șansele de recuperare. American Stroke Association subliniază că AVC reprezintă o urgență și recomandă activarea imediată a serviciilor medicale atunci când apare chiar și unul dintre semnele sugestive.

Cum recunoști rapid un AVC? Regula B.E. F.A.S.T.

Una dintre cele mai simple metode de recunoaștere a principalelor semne de AVC este regula B.E. F.A.S.T., recomandată de American Stroke Association. Ea atrage atenția nu doar asupra asimetriei feței, slăbiciunii brațului și tulburărilor de vorbire, ci și asupra problemelor de echilibru și vedere.

• B, Balance, echilibru: apare brusc pierderea echilibrului sau a coordonării? Persoana are dificultăți de mers sau o amețeală severă instalată brusc?
• E, Eyes, vedere: apare brusc vederea încețoșată, vederea dublă sau pierderea vederii la unul ori la ambii ochi?
• F, Face, față: o parte a feței este căzută sau amorțită? Atunci când persoana zâmbește, zâmbetul este asimetric?
• A, Arm, braț: un braț este brusc mai slab sau amorțit? Dacă persoana ridică ambele brațe, unul dintre ele coboară involuntar?
• S, Speech, vorbire: vorbirea devine neclară? Persoana nu poate formula o propoziție, folosește cuvinte nepotrivite sau nu înțelege ceea ce i se spune?
• T, Time, timp: dacă apare unul dintre aceste semne, trebuie apelat imediat 112.

Nu este necesar ca toate manifestările să fie prezente. Un singur deficit neurologic apărut brusc poate reprezenta un AVC și necesită evaluare medicală urgentă.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un AVC?

Primul pas este apelarea imediată a serviciului 112.

Nu este recomandată așteptarea unei consultații programate și nici deplasarea la cabinetul medicului de familie sau al neurologului. Pacientul trebuie evaluat într-un serviciu capabil să stabilească rapid diagnosticul și să inițieze tratamentul acut atunci când acesta este indicat.

Transportul prin serviciul medical de urgență are și avantajul că echipa poate începe evaluarea pacientului și poate anunța unitatea medicală înainte de sosire. Ghidurile AHA și ASA pentru AVC ischemic acut acordă un rol important sistemului de urgență și direcționării rapide a pacientului către centrele capabile să ofere tratamentul necesar.

Reține ora la care au început simptomele

Momentul debutului poate influența alegerea tratamentului.

Dacă persoana nu poate spune când au început manifestările, este important să se stabilească ultima oră la care era cunoscută ca fiind în starea obișnuită, fără simptomele actuale.

Această informație este deosebit de importantă deoarece anumite tratamente pentru AVC ischemic sunt dependente de timp.

În cazul unei persoane care se trezește dimineața cu simptome, momentul exact al debutului poate fi necunoscut. Acest lucru nu înseamnă însă că tratamentul nu mai este posibil. Investigațiile imagistice moderne pot identifica, în anumite situații, pacienți care pot beneficia de terapii de reperfuzie chiar dacă ora exactă a debutului nu este cunoscută.

Nu aștepta să vezi dacă simptomele dispar

Unele manifestări neurologice pot dispărea după câteva minute. Acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.

Simptomele tranzitorii pot fi provocate de un atac ischemic tranzitoriu, AIT, care necesită tot evaluare medicală urgentă.

Nu lua aspirină din proprie inițiativă

Deși aspirina este utilizată în prevenția și tratamentul anumitor forme de boală vasculară cerebrală, nu trebuie administrată acasă unei persoane cu suspiciune de AVC fără recomandarea personalului medical.

Motivul este simplu: nu toate accidentele vasculare cerebrale sunt provocate de un cheag. Unele sunt cauzate de ruperea unui vas și de o hemoragie cerebrală. În această situație, aspirina poate agrava sângerarea. American Heart Association recomandă să nu fie administrată aspirină din proprie inițiativă în cazul suspiciunii unui AVC.

Simptomele au trecut. Mai este o urgență?

Da. Un episod în care apar brusc slăbiciune, amorțeală, dificultăți de vorbire, pierderea vederii sau dezechilibru, iar apoi simptomele dispar, poate reprezenta un atac ischemic tranzitoriu.

AIT apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt temporar. Manifestările pot dura doar câteva minute și apoi se pot remite complet. Tocmai caracterul lor tranzitoriu îi determină pe unii oameni să amâne evaluarea.

Aceasta este o greșeală.

American Stroke Association descrie AIT drept un semnal de avertizare pentru un posibil AVC ulterior și recomandă evaluare de urgență chiar dacă simptomele dispar. Datele prezentate de organizație arată că o parte relevantă dintre persoanele evaluate pentru suspiciune de AIT vor suferi ulterior un AVC, iar investigațiile pot demonstra în unele cazuri că episodul a fost deja un AVC, nu doar un AIT.

Prin urmare, întrebarea corectă nu este „au trecut simptomele?”, ci „de ce au apărut brusc aceste simptome?”.

Ce este accidentul vascular cerebral?

AVC apare atunci când circulația sângelui către o regiune a creierului este întreruptă sau când un vas cerebral se rupe și produce o hemoragie.

Celulele nervoase sunt extrem de sensibile la lipsa oxigenului. Dacă circulația nu este restabilită, țesutul cerebral poate fi afectat progresiv.

Există două categorii principale de accident vascular cerebral: AVC ischemic și AVC hemoragic. Organizația Mondială a Sănătății descrie AVC drept o urgență medicală care necesită diagnostic și tratament rapid.

Ce este un AVC ischemic?

AVC ischemic apare atunci când o arteră care transportă sânge către creier este blocată. Blocajul poate fi produs de un cheag format local, pe fondul aterosclerozei, sau de un embol care ajunge în circulația cerebrală dintr o altă regiune a organismului.

Un exemplu important este fibrilația atrială. În această tulburare de ritm cardiac se pot forma cheaguri în interiorul inimii, iar acestea pot migra către creier și pot bloca o arteră cerebrală.

În AVC ischemic, obiectivul tratamentului acut este, atunci când pacientul îndeplinește criteriile necesare, restabilirea cât mai rapidă a circulației către țesutul cerebral afectat.

Ce este AVC hemoragic?

Un AVC hemoragic apare atunci când un vas de sânge cerebral se rupe și sângele pătrunde în țesutul cerebral sau în spațiile din jurul creierului. Tratamentul diferă fundamental de cel al AVC ischemic.

Din acest motiv, pacientul și familia nu pot decide doar pe baza simptomelor despre ce tip de AVC este vorba. Este necesară imagistica cerebrală efectuată de urgență.

Toate accidentele vasculare cerebrale au aceleași simptome?

Nu. Manifestările depind de regiunea cerebrală afectată și de vasul implicat. Acesta este unul dintre motivele pentru care AVC poate fi uneori dificil de recunoscut.

În cazul unor AVC, predomină asimetria feței, slăbiciunea unui braț și tulburările de limbaj. În alte cazuri pot apărea mai ales probleme de vedere, coordonare sau echilibru.

Un AVC care afectează circulația posterioară a creierului poate produce vertij sever instalat brusc, imposibilitatea de a merge normal, pierderea coordonării, vedere dublă, tulburări de vorbire sau alte manifestări neurologice.

De aceea, regula B.E. F.A.S.T. include atât echilibrul și vederea, cât și semnele clasice legate de față, braț și vorbire.

Durerea de cap apare întotdeauna în AVC?

Nu. O persoană poate avea AVC fără nicio durere de cap.

Durerea de cap foarte intensă, apărută brusc și fără o explicație evidentă, poate reprezenta un semn de alarmă, în special în anumite forme de hemoragie cerebrală, dar absența durerii nu exclude AVC.

Este important ca publicul să nu folosească durerea de cap drept criteriu obligatoriu pentru recunoașterea unui AVC.

Cum se pune diagnosticul unui AVC?

Diagnosticul trebuie stabilit rapid deoarece tratamentul depinde atât de tipul AVC, cât și de timpul trecut de la debut.

Evaluarea începe cu istoricul simptomelor și examenul neurologic. Medicul urmărește tipul deficitului neurologic, severitatea acestuia și momentul debutului. Urmează imagistica cerebrală.

Ce rol are CT cerebral?

CT cerebral este una dintre investigațiile esențiale în evaluarea pacientului cu suspiciune de AVC. Unul dintre primele obiective este diferențierea între AVC ischemic și hemoragic.

Ghidul AHA și ASA din 2026 subliniază necesitatea imagisticii cerebrale rapide și arată că CT cerebral fără substanță de contrast este suficient în numeroase situații pentru decizia inițială privind tromboliza. Investigațiile suplimentare nu trebuie să întârzie inutil tratamentul unui pacient eligibil.

Ce este Angio-CT?

Angio-CT permite evaluarea arterelor care asigură circulația cerebrală.

Investigația poate identifica locul în care un vas important este blocat și este deosebit de relevantă atunci când există suspiciunea unei ocluzii de vas mare, situație în care pacientul ar putea fi candidat pentru tratament endovascular.

În anumite cazuri poate fi utilizată și imagistica de perfuzie pentru evaluarea țesutului cerebral deja afectat și a țesutului care ar putea fi încă salvat prin restabilirea circulației.

CT sau RMN pentru AVC?

Ambele investigații pot avea un rol important, însă alegerea depinde de situația clinică.

CT este rapid, disponibil în numeroase servicii de urgență și permite identificarea hemoragiei cerebrale. De aceea, este frecvent utilizat în evaluarea inițială.

RMN cerebral poate identifica foarte sensibil anumite leziuni ischemice și poate oferi informații suplimentare în cazuri selectate.

Important este ca investigațiile să nu producă întârzieri inutile atunci când pacientul ar putea beneficia de un tratament dependent de timp. Ghidurile actuale recomandă o strategie imagistică adaptată situației clinice și terapiei luate în calcul.

Ce alte investigații pot fi necesare?

După stabilizarea pacientului și confirmarea diagnosticului pot fi necesare investigații pentru identificarea cauzei AVC.

Acestea pot include evaluarea vaselor cervicale și cerebrale, electrocardiogramă, monitorizarea ritmului cardiac, ecografie cardiacă și analize de laborator.

Ecografia Doppler a arterelor carotide poate identifica îngustări sau alte modificări ale vaselor care transportă sângele către creier.

La unii pacienți poate fi necesară monitorizarea cardiacă prelungită pentru identificarea fibrilației atriale, mai ales atunci când cauza AVC ischemic nu este evidentă.

Cum se tratează AVC ischemic?

Tratamentul depinde de caracteristicile pacientului, severitatea simptomelor, momentul debutului, rezultatele investigațiilor imagistice și localizarea vasului blocat.

Două dintre cele mai importante strategii de reperfuzie sunt tromboliza intravenoasă și trombectomia endovasculară.

Ce este tromboliza?

Tromboliza intravenoasă presupune administrarea unui medicament care poate dizolva cheagul și poate restabili circulația către regiunea cerebrală afectată.

Ghidul AHA și ASA publicat în 2026 recomandă utilizarea alteplazei sau tenecteplazei la pacienții eligibili în fereastra terapeutică standard de până la 4-5 ore. Cu cât tratamentul este administrat mai repede unui pacient eligibil, cu atât șansa de a salva țesut cerebral este mai mare.

Tromboliza nu poate fi administrată automat oricărei persoane cu AVC. Medicii trebuie să stabilească dacă beneficiul tratamentului depășește riscul de sângerare și dacă pacientul îndeplinește criteriile medicale necesare.

Ce se întâmplă dacă au trecut mai mult de 4-5 ore?

Faptul că au trecut mai mult de 4-5 ore nu înseamnă că pacientul trebuie să renunțe la evaluarea de urgență.

Ghidul AHA și ASA din 2026 susține tromboliza în fereastră extinsă pentru anumite persoane selectate pe baza investigațiilor imagistice, inclusiv pentru unii pacienți cu debut necunoscut sau cu prezentare de la 4-5 la 9 ore de la debut. Pentru anumite situații, inclusiv unele AVC observate la trezire, selecția imagistică poate identifica țesut cerebral care încă poate beneficia de reperfuzie.

În plus, anumite proceduri endovasculare pot fi efectuate la pacienți selectați într-o fereastră și mai largă.

Mesajul pentru pacient rămâne același: nu decide acasă că este prea târziu pentru tratament. Apelează 112.

Ce este trombectomia mecanică?

Trombectomia mecanică este o procedură endovasculară utilizată pentru anumite AVC ischemice produse prin blocarea unei artere cerebrale importante.

Medicul introduce un cateter în sistemul arterial și îl ghidează până la nivelul vasului blocat. Cheagul poate fi apoi îndepărtat cu ajutorul unor dispozitive speciale, cu scopul de a restabili fluxul sanguin.

Nu toate accidentele vasculare ischemice necesită trombectomie. Procedura este indicată pentru anumite ocluzii vasculare și numai după evaluarea clinică și imagistică a pacientului.

Ghidul AHA și ASA din 2026 extinde categoriile de pacienți care pot beneficia de tratament endovascular. Pentru anumite ocluzii de vas mare și pentru anumite cazuri selectate imagistic, trombectomia poate fi indicată până la 24 de ore de la debut. Recomandările actuale includ și anumite situații din circulația posterioară și pacienți care anterior nu erau considerați eligibili din cauza dimensiunii zonei ischemice.

Dacă pacientul este eligibil pentru tromboliză și trombectomie, trebuie aleasă una dintre ele?

Nu neapărat. Pentru pacienții care îndeplinesc criteriile pentru ambele terapii, tratamentul trombolitic nu trebuie amânat pentru a vedea dacă simptomele se ameliorează înainte de trombectomie. Ghidul AHA și ASA din 2026 recomandă administrarea rapidă a terapiilor indicate, fără întârzierea procedurii endovasculare.

Această situație ilustrează din nou motivul pentru care timpul dintre apariția simptomelor și accesul la sistemul medical este atât de important.

Cum se tratează AVC hemoragic?

Tratamentul AVC hemoragic este diferit de tratamentul AVC ischemic.

Obiectivele pot include controlul tensiunii arteriale, limitarea extinderii hemoragiei, corectarea efectului anumitor medicamente anticoagulante, controlul presiunii intracraniene și tratamentul complicațiilor.

Unii pacienți pot necesita intervenții neurochirurgicale sau endovasculare.

Ghidul AHA și ASA pentru hemoragia intracerebrală subliniază importanța sistemelor de îngrijire care permit evaluare rapidă și transfer către unități cu expertiză în neuroterapie intensivă și neurochirurgie atunci când acestea sunt necesare.

Din perspectiva persoanei care asistă pacientul, cel mai important lucru este faptul că simptomele nu permit diferențierea sigură între AVC ischemic și hemoragic. Acesta este și motivul pentru care administrarea unor medicamente din proprie inițiativă poate fi periculoasă.

Ce se întâmplă după faza acută a unui AVC?

Tratamentul nu se încheie după restabilirea circulației sau după stabilizarea pacientului.

În primele zile, echipa medicală urmărește prevenirea și tratarea complicațiilor, capacitatea de înghițire, mobilitatea, funcția neurologică și factorii care pot influența riscul unui nou AVC.

Pentru numeroși pacienți începe apoi procesul de recuperare.

Organizația Mondială a Sănătății consideră recuperarea o componentă esențială a îngrijirii după AVC și recomandă inițierea ei după ce pacientul devine stabil din punct de vedere medical. Recuperarea poate implica medicină fizică și de reabilitare, kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, evaluarea deglutiției și intervenții pentru probleme cognitive sau emoționale.

Se poate recupera complet o persoană după AVC?

Este posibil ca unele persoane să își recupereze o mare parte sau chiar toate funcțiile afectate, însă evoluția nu poate fi anticipată numai pe baza diagnosticului de AVC.

Gradul de recuperare depinde de mai mulți factori: zona cerebrală afectată, dimensiunea leziunii, severitatea inițială, timpul până la tratament, vârsta, bolile asociate și apariția eventualelor complicații.

Recuperarea neurologică poate continua luni după episodul acut, iar ritmul diferă considerabil de la un pacient la altul. Obiectivele programului de recuperare pot include mersul, mobilitatea mâinii, echilibrul, vorbirea, deglutiția, autonomia în activitățile zilnice și reintegrarea socială.

De ce apare un AVC?

După tratamentul episodului acut, una dintre cele mai importante întrebări este identificarea cauzei. În AVC ischemic, mecanismele pot fi diferite.

Uneori există ateroscleroză la nivelul arterelor care vascularizează creierul. Alteori, un cheag provine din inimă, de exemplu în contextul fibrilației atriale. Pot exista stenozări ale arterelor carotide, afectarea vaselor cerebrale mici sau cauze mai rare.

Identificarea mecanismului este importantă deoarece prevenția unui nou AVC trebuie adaptată cauzei.

Ghidul AHA și ASA privind prevenția secundară subliniază că strategiile de prevenție diferă în funcție de subtipul AVC și că evaluarea etiologică reprezintă o parte centrală a managementului pacientului după un episod ischemic.

Ce factori cresc riscul de AVC?

O parte dintre factorii de risc nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta sau istoricul unui AVC anterior. Numeroși factori importanți pot însă fi tratați sau controlați.

Hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. Fumatul, diabetul, colesterolul LDL crescut, excesul ponderal, sedentarismul, alimentația bogată în sare, consumul nociv de alcool și anumite afecțiuni cardiace contribuie, de asemenea, la riscul vascular cerebral. Organizația Mondială a Sănătății identifică hipertensiunea drept principal contributor modificabil și include acești factori printre principalele ținte ale prevenției.

Fibrilația atrială are o importanță particulară deoarece poate favoriza formarea cheagurilor în inimă, care ulterior pot ajunge la nivel cerebral.

Cum poți reduce riscul unui prim AVC?

Prevenția nu se rezumă la un singur test sau la o singură modificare de stil de viață.

Controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, tratarea diabetului și a colesterolului crescut, activitatea fizică regulată și alimentația echilibrată pot contribui la reducerea riscului.

Ghidul AHA și ASA din 2024 pentru prevenția primară pune un accent major pe controlul factorilor cardiovasculari și recomandă un model alimentar de tip mediteraneean pentru reducerea riscului vascular.

Persoanele cu fibrilație atrială, boală carotidiană sau alți factori cardiovasculari importanți pot avea nevoie de o strategie medicală individualizată.

Medicamentele antiagregante sau anticoagulante nu trebuie începute preventiv din proprie inițiativă. Alegerea lor depinde de profilul pacientului și de indicația stabilită de medic.

Cum poate fi prevenit un al doilea AVC?

După un AVC sau un AIT, prevenția unui nou episod devine o parte centrală a tratamentului.

Primul pas este identificarea cauzei probabile.

Pentru unii pacienți poate fi necesar tratament antiagregant. Pentru alții, de exemplu anumite persoane cu fibrilație atrială, poate fi indicată anticoagularea. Dacă există o stenoză importantă a arterei carotide, medicul poate evalua necesitatea unui tratament specific.

În paralel, trebuie controlate tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, fumatul, alimentația și nivelul de activitate fizică.

AHA și ASA recomandă ca strategia de prevenție secundară să fie adaptată mecanismului care a produs primul AVC. Pentru majoritatea pacienților, controlul factorilor vasculari și respectarea tratamentului reprezintă componente esențiale ale reducerii riscului de recurență.

Ce rol are ecografia Doppler după un AVC sau un AIT?

Ecografia Doppler a vaselor cervicale poate evalua arterele carotide și vertebrale și poate identifica îngustări sau modificări ale fluxului sanguin. Investigația poate avea un rol important în evaluarea riscului vascular și în identificarea unor cauze de AVC ischemic.

Totuși, ecografia Doppler nu înlocuiește CT cerebral, RMN cerebral sau evaluarea de urgență în momentul în care o persoană prezintă simptome acute de AVC.

Această diferență este importantă. Simptome acute de AVC înseamnă apel la 112, nu programare pentru ecografie Doppler.

Investigațiile programate devin relevante ulterior, în contextul stabilit de neurolog sau de echipa care monitorizează pacientul.

După AVC: evaluarea neurologică, prevenția și recuperarea rămân esențiale

După depășirea fazei acute, pacientul are nevoie de un plan adaptat cauzei AVC, simptomelor rămase și factorilor individuali de risc.

Consultația neurologică poate avea rol în monitorizarea evoluției, evaluarea sechelelor, ajustarea tratamentului și stabilirea investigațiilor necesare pentru prevenirea unui nou episod.

În cadrul Elytis Hospital sunt disponibile consultații de Neurologie și ecografie Doppler a vaselor cervicale pentru pacienții care necesită evaluare neurologică, monitorizare sau investigarea factorilor de risc vascular.

Pentru pacienții care au rămas cu dificultăți de mers, mobilitate redusă, probleme de echilibru sau alte deficite după AVC, programul de recuperare trebuie stabilit individual, în funcție de starea clinică și de recomandările echipei medicale.

Dacă simptomele neurologice sunt prezente în acest moment sau au apărut brusc și apoi au dispărut, nu aștepta o consultație programată. Apelează 112.

Pentru consultații, monitorizare neurologică și investigații programate, contactează Elytis Hospital la 031 9006 sau prin intermediul formularului online.

Întrebări frecvente despre AVC

Ultima revizuire medicală:

27.08.2026, Dr. Andreea Cristina Livadaru – Medic Specialist Neurologie

Referințe: 

• Prabhakaran, Shyam, et al. “2026 Guideline for the Early Management of Patients With Acute Ischemic Stroke: A Guideline From the American Heart Association/American Stroke Association.” Stroke, vol. 57, no. 8, 2026. doi:10.1161/STR.0000000000000513.
  https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000513
• Greenberg, Steven M., et al. “2022 Guideline for the Management of Patients With Spontaneous Intracerebral Hemorrhage: A Guideline From the American Heart Association/American Stroke Association.” Stroke, vol. 53, no. 7, 2022, pp. e282-e361. doi:10.1161/STR.0000000000000407.
  https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000407
• Bushnell, Cheryl, et al. “2024 Guideline for the Primary Prevention of Stroke: A Guideline From the American Heart Association/American Stroke Association.” Stroke, vol. 55, no. 12, 2024, pp. e344-e424. doi:10.1161/STR.0000000000000475.
  https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000475
• Kleindorfer, Dawn O., et al. “2021 Guideline for the Prevention of Stroke in Patients With Stroke and Transient Ischemic Attack: A Guideline From the American Heart Association/American Stroke Association.” Stroke, vol. 52, no. 7, 2021, pp. e364-e467. doi:10.1161/STR.0000000000000375.
  https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000375
• Amin, Hardik P., et al. “Diagnosis, Workup, Risk Reduction of Transient Ischemic Attack in the Emergency Department Setting: A Scientific Statement From the American Heart Association.” Stroke, vol. 54, no. 3, 2023, pp. e109-e121. doi:10.1161/STR.0000000000000418.
  https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000418