Dislipidemia- Prof. Univ. Dr. Viviana Onofrei | Elytis

@elytishospital

🟥Dislipidemia poate avea efecte grave asupra sănătății cardiovasculare, iar conștientizarea acestei afecțiuni este esențială pentru prevenire. Urmăriți clipul Prof. Univ. Dr. Viviana Onofrei pentru a afla mai multe despre cum să gestionați această problemă și să vă protejați inima.

♬ original sound – 🏩 Elytis Iași Spitale Private

Dislipidemia este o afecțiune metabolică frecventă, caracterizată prin niveluri anormale de colesterol sau trigliceride în sânge. Această dereglare aparent discretă poate duce în timp la complicații cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Prof. univ. dr. Viviana Onofrei, medic primar internist și cardiolog, atrage atenția asupra impactului pe termen lung al dezechilibrelor lipidice și importanței intervenției timpurii.

„Plăcile de aterom se pot forma în arterele coronariene, ceea ce poate duce la îngustarea acestora și, în final, la boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.”

Prin monitorizare constantă, schimbări în stilul de viață și renunțarea la obiceiuri nocive, fiecare pacient are șansa de a-și proteja inima și de a preveni consecințele grave ale acestei afecțiuni silențioase.

Ce este dislipidemia? Tipuri de dislipidemie

Dislipidemia este o afecțiune metabolică caracterizată prin modificări anormale ale concentrațiilor de lipide (grăsimi) din sânge. Cele trei componente principale implicate sunt: LDL-colesterolul („colesterolul rău”), HDL-colesterolul („colesterolul bun”) și trigliceridele. În mod fiziologic, lipidele au roluri esențiale în sinteza membranelor celulare, producția de hormoni și stocarea energiei. Însă, atunci când nivelurile lor devin dezechilibrate, contribuie activ la procesul de ateroscleroză — acumularea de plăci de grăsime pe pereții arterelor, care îngustează vasele și reduc fluxul sanguin către inimă, creier și alte organe vitale.

• O valoare crescută a LDL-colesterolului (low-density lipoprotein) este periculoasă deoarece această lipoproteină tinde să se depună pe pereții vaselor de sânge, generând inflamație cronică și rigiditate vasculară. 
• Trigliceridele — care reflectă în special aportul alimentar de zahăr și grăsimi — pot avea un efect similar, crescând riscul cardiovascular și fiind corelate cu rezistența la insulină. 
• HDL-colesterolul (high-density lipoprotein) are un rol protector, întrucât ajută la „curățarea” excesului de colesterol din sânge, transportându-l înapoi la ficat pentru metabolizare.

Pe termen lung, dislipidemia netratată poate duce la boală coronariană, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie periferică și pancreatită acută (în cazul trigliceridelor >1000 mg/dL). În plus, este adesea silențioasă — nu prezintă simptome vizibile — fiind astfel detectată frecvent abia la analizele de rutină sau după apariția complicațiilor.

Află mai multe despre analizele de laborator pentru colesterol, cum se efectuează și care este interpretarea rezultatelor.

Clasificarea dislipidemiei

În funcție de cauza care o determină, dislipidemia poate fi clasificată în primară (genetică), secundară (dobândită) sau mixtă, fiecare având mecanisme și implicații terapeutice specifice.

Dislipidemia primară (ereditară / genetică)

Această formă apare ca urmare a unor mutații genetice transmise ereditar, care afectează enzimele sau receptorii implicați în metabolizarea grăsimilor. Se manifestă adesea încă din copilărie sau adolescență și poate duce la niveluri extrem de ridicate de LDL sau trigliceride. Cele mai cunoscute forme includ:

• Hipercolesterolemia familială heterozigotă – caracterizată prin LDL >190 mg/dL la adulți (sau >160 mg/dL la copii), cu antecedente familiale de boli cardiovasculare precoce.
  
• Hipercolesterolemia familială homozigotă – o formă rară și severă, în care LDL depășește adesea 500 mg/dL, cu risc crescut de infarct miocardic încă din adolescență.
  
• Hipertrigliceridemia familială – determinată de mutații care afectează lipoprotein lipaza sau apolipoproteina C-II; poate duce la trigliceride >500 mg/dL, crescând riscul de pancreatită.
  
• Dislipidemia combinată familială – asociată cu valori crescute de LDL și trigliceride concomitent, fiind frecvent întâlnită în practica clinică.
  

În aceste cazuri, tratamentul implică adesea terapie combinată (statine, ezetimibe, inhibitori PCSK9) și screening familial pentru identificarea altor membri de familie afectați.

Dislipidemia secundară (dobândită)

Aceste forme de dislipidemie sunt consecința altor boli, medicamente sau stil de viață nesănătos. Spre deosebire de formele genetice, dislipidemiile secundare pot fi adesea corectate prin tratarea cauzei de bază.

Cele mai frecvente cauze includ:

• Diabetul zaharat de tip 2 – asociat cu trigliceride crescute și HDL scăzut (dislipidemie aterogenă), datorită rezistenței la insulină.
  
• Hipotiroidismul – duce la creșterea LDL și a colesterolului total, prin reducerea receptorilor hepatici pentru LDL.
  
• Boala renală cronică – determină acumularea de lipide prin modificarea metabolismului lipoproteinelor.
  
• Sindromul metabolic și obezitatea abdominală – sunt însoțite de HDL scăzut și trigliceride mari.
  
• Consumul excesiv de alcool – crește sinteza hepatică de trigliceride.
  
• Medicamente – cum ar fi corticosteroizii, beta-blocantele, anticoncepționalele sau inhibitorii de protează pot modifica nivelurile lipidice.
  

Tratamentul în aceste cazuri se axează pe corectarea bolii de bază și pe optimizarea dietei și activității fizice. Medicația hipolipemiantă este introdusă dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente sau dacă riscul cardiovascular este ridicat.

Dislipidemia mixtă

Această formă combină mai multe anomalii lipidice simultan: de regulă, LDL crescut, HDL scăzut și trigliceride ridicate. Este frecvent întâlnită la persoanele cu:

• diabet zaharat de tip 2
  
• obezitate abdominală
  
• sindrom metabolic
  
• consum de alcool sau alimentație bogată în zaharuri și grăsimi trans
  

Dislipidemia mixtă este considerată una dintre cele mai aterogene forme, adică are cel mai mare potențial de a produce evenimente cardiovasculare. Managementul terapeutic este adesea mai complex și poate include mai multe clase de medicamente: statine (pentru LDL), fibrati sau omega-3 (pentru trigliceride), dar și intervenții nutriționale susținute.

Tipuri de dislipidemie

Tip dislipidemie	Cauză principală	Profil lipidic tipic	Observații
Primară	Genetică (ex: mutații LDLR, APOB)	LDL ↑, HDL ↓ sau TG ↑	Adesea prezentă din copilărie
Secundară	Afecțiuni metabolice sau medicație	Variază în funcție de cauza subiacentă	Se ameliorează dacă tratăm cauza
Mixtă	Factori multipli (metabolici și genetici)	LDL ↑, TG ↑, HDL ↓	Foarte aterogenă, necesită tratament combinat

Factorii de risc și cauzele dislipidemiei

Dislipidemia nu apare în mod izolat, ci este de cele mai multe ori rezultatul unui cumul de factori care interacționează între ei. Cunoașterea acestor factori este esențială atât pentru prevenirea, cât și pentru corectarea dezechilibrelor lipidice. Factorii de risc pot fi modificabili (care țin de stilul de viață sau medicație) sau nemodificabili (precum vârsta, sexul sau factorii genetici).

Factori de risc nemodificabili

Aceștia sunt cei asupra cărora nu putem interveni direct, dar care trebuie luați în considerare în evaluarea riscului global:

• Vârsta: riscul de dislipidemie crește odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 45 de ani la bărbați și după menopauză la femei, când efectul protector al estrogenilor dispare.
  
• Sexul: femeile aflate înainte de menopauză tind să aibă HDL mai ridicat decât bărbații, însă acest avantaj se estompează după 50 de ani.
  
• Ereditatea: persoanele cu rude de gradul I care au avut boli cardiovasculare precoce (infarct, AVC înainte de 55 de ani la bărbați, 65 de ani la femei) au un risc mai mare de dislipidemie familială.
  
• Boli genetice rare: cum ar fi hipercolesterolemia familială sau deficiența de lipoprotein lipază.
  

Factori de risc modificabili

Aceștia reprezintă principalii vectori de intervenție în prevenirea și tratamentul dislipidemiei:

• Dieta dezechilibrată:
  
  • Aport crescut de grăsimi saturate și trans (carne procesată, produse de patiserie)
    
  • Exces de zaharuri rafinate
    
  • Consum insuficient de fibre și acizi grași omega-3
    
• Sedentarismul: lipsa activității fizice reduce HDL și crește trigliceridele.
  
• Fumatul: afectează metabolismul lipidic prin scăderea HDL și oxidarea LDL, favorizând formarea plăcilor de aterom.
  
• Consumul de alcool: poate crește trigliceridele și colesterolul total, în funcție de cantitate.
  
• Obezitatea abdominală: este asociată cu dislipidemie aterogenă (TG ↑, HDL ↓) și rezistență la insulină.
  
• Diabetul zaharat: este una dintre cele mai frecvente cauze de dislipidemie mixtă.
  
• Hipotiroidismul: încetinește metabolismul lipidelor și duce la creșterea LDL.
  
• Administrarea anumitor medicamente:
  
  • Corticosteroizi
    
  • Estrogeni
    
  • Beta-blocante neselective
    
  • Diuretice tiazidice
    
  • Antipsihotice atipice
    

Află tot ce e important să știi despre fumat și despre impactul său asupra aparatului cardiovascular.

Situații speciale și condiții asociate

Pe lângă cauzele clasice, există și condiții mai puțin frecvente care pot induce sau agrava dislipidemia:

• Sarcina – în trimestrul al III-lea pot apărea creșteri tranzitorii ale trigliceridelor
  
• Sindromul nefrotic – asociat cu creșterea colesterolului total și LDL
  
• Boli autoimune sau inflamatorii cronice – care influențează metabolismul lipidic
  
• Infecția HIV și tratamentul antiretroviral
  

În aceste situații, abordarea terapeutică necesită o adaptare atentă, echilibrând beneficiile tratamentului principal cu riscurile lipidice.

Factori de risc pentru dislipidemie

Categorie	Factori de risc
Nemodificabili	Vârsta >45 ani, sex masculin, istoric familial de boli cardiovasculare, gene mutante
Modificabili	Dietă nesănătoasă, sedentarism, fumat, alcool, obezitate, diabet, medicamente
Situații speciale	Sarcină, boli endocrine (hipotiroidism), boli renale, tratamente cronice

Simptome, diagnostic și analize de laborator

Un aspect esențial despre dislipidemie este că, în majoritatea cazurilor, nu prezintă simptome vizibile. Tocmai de aceea este frecvent descoperită accidental, în urma analizelor de rutină sau abia după apariția unor complicații precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

În unele forme genetice severe (de exemplu, hipercolesterolemia familială homozigotă), pot apărea manifestări clinice:

• Xantoame – depuneri galben-aurii de colesterol în piele, de obicei la nivelul coatelor, genunchilor sau tendoanelor (mai ales tendonul lui Ahile)
  
• Xantelasme – pete galbene în jurul pleoapelor
  
• Arc cornean prematur – cerc albicios vizibil în jurul irisului, apărut precoce (sub 45 de ani)
  

Însă în formele comune, aceste semne lipsesc, iar pacientul se consideră „sănătos” până la o primă complicație majoră.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul de dislipidemie se stabilește exclusiv pe baza analizelor de sânge (profil lipidic), care trebuie efectuate:

• A jeun (pe nemâncate) – cel puțin 8–12 ore de post
  
• Ideal după minim 2 săptămâni de alimentație stabilă, fără exces alimentar sau boli acute
  

Profilul lipidic include următorii parametri:

Parametru	Rol principal	Valori de referință (mg/dL)
Colesterol total	Totalitatea colesterolului din sânge	<200
LDL-colesterol	„Colesterolul rău”, aterogen	<100 (ideal), <70 la risc crescut
HDL-colesterol	„Colesterolul bun”, protector vascular	>40 bărbați, >50 femei
Trigliceride	Surplus energetic din zaharuri și grăsimi	<150

Valori modificate în afara acestor limite impun evaluarea riscului cardiovascular global (cu scoruri ca SCORE2, QRISK3 sau Framingham) și, uneori, completarea investigațiilor cu:

• Glicemie, HbA1c – pentru excluderea diabetului
  
• TSH – pentru evaluarea hipotiroidismului
  
• Enzime hepatice (AST, ALT) – unele tratamente pot afecta ficatul
  
• Uree, creatinină – pentru dozarea în siguranță a medicamentelor
  

Interpretarea valorilor analizelor de laborator – ghid orientativ

Valoarea ideală a colesterolului și a fracțiunilor sale variază în funcție de riscul pacientului (vârstă, sex, hipertensiune, fumat, diabet etc.). Cu toate acestea, există repere generale:

Parametru	Nivel optim	Nivel crescut	Nivel foarte crescut
LDL-colesterol	<100 mg/dL	130–159 mg/dL	>190 mg/dL (suspect genetic)
HDL-colesterol	>40/50 mg/dL	<40 bărbați / <50 femei	–
Trigliceride	<150 mg/dL	150–499 mg/dL	>500 mg/dL (risc pancreatită)
Colesterol total	<200 mg/dL	200–239 mg/dL	≥240 mg/dL

🔎 Notă: În unele cazuri se recomandă calculul non-HDL colesterolului (colesterol total – HDL), mai ales dacă trigliceridele sunt >200 mg/dL. Acesta oferă o estimare mai exactă a riscului aterogen.

Screeningul recomandat

Conform ghidurilor europene și americane:

• Toți adulții ≥20 ani ar trebui să-și verifice profilul lipidic la fiecare 4-6 ani, dacă riscul este scăzut.
  
• Persoanele cu antecedente familiale sau alte boli (diabet, HTA, obezitate) – anual sau la 6 luni.
  
• Copiii din familii cu hipercolesterolemie familială – screening începând de la 2 ani.
  

Diagnostic dislipidemie

Analiză	Interval optim	Comentarii clinice
Colesterol total	<200 mg/dL	Valoare generală, dar insuficientă singură
LDL-colesterol	<100 mg/dL	Principalul marker al riscului aterogen
HDL-colesterol	>40 bărbați, >50 femei	Cu cât e mai mare, cu atât mai bine
Trigliceride	<150 mg/dL	Sensibile la dietă, alcool, diabet
Non-HDL colesterol	<130 mg/dL	Util când TG >200

Tratamentul dislipidemiei: dietă, mișcare, medicamente

Tratamentul dislipidemiei este întotdeauna personalizat și se bazează pe evaluarea riscului cardiovascular global. În general, se începe cu măsuri non-farmacologice – modificarea stilului de viață – și se adaugă medicație atunci când aceste intervenții nu sunt suficiente sau când riscul este foarte mare. Scopul final este scăderea riscului de evenimente cardiovasculare majore (infarct, AVC, moarte subită).

Modificări dietetice esențiale

Dieta este piatra de temelie a tratamentului dislipidemiei. Regimurile alimentare bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans și zaharuri simple contribuie masiv la dezechilibrul lipidic.

Recomandări alimentare de bază:

• Reducerea grăsimilor saturate (carne roșie, lactate integrale, unt)
  
• Eliminarea grăsimilor trans (margarină, produse de patiserie, fast-food)
  
• Consum crescut de:
  
  • Fibre solubile (ovăz, leguminoase, mere)
    
  • Pește gras (somon, macrou) – bogat în omega-3
    
  • Nuci, semințe crude, ulei de măsline extravirgin
    
• Limitarea zahărului și băuturilor îndulcite
  
• Evitarea alcoolului în exces
  

Exemple de alimente benefice și dăunătoare

Recomandat	De evitat
Ovăz, leguminoase, fructe de pădure	Mezeluri, carne prăjită, brânzeturi grase
Pește gras (de 2x pe săptămână)	Unt, smântână, margarină
Nuci crude (o mână pe zi)	Produse de patiserie, snacks procesate
Ulei de măsline extravirgin	Uleiuri rafinate, alimente prăjite

Activitatea fizică

Mișcarea ajută la scăderea trigliceridelor, la creșterea HDL și la menținerea greutății ideale. Se recomandă:

• Minimum 150–300 de minute/săptămână de activitate moderată (mers rapid, ciclism, înot)
  
• Sau 75–150 de minute de activitate intensă (alergare, HIIT)
  
• Antrenamente de forță: de 2–3 ori/săptămână (greutăți ușoare, exerciții cu greutatea corpului)
  
• Flexibilitate și echilibru: yoga, stretching – utile mai ales peste 50 de ani
  

Beneficiile activității fizice:

• Crește HDL-colesterolul cu 5–10%
  
• Reduce trigliceridele cu 20–30%
  
• Îmbunătățește sensibilitatea la insulină
  
• Reduce stresul oxidativ și inflamația sistemică
  

Tratament medicamentos – când este necesar?

Dacă după 3–6 luni de stil de viață sănătos valorile nu se normalizează, sau dacă pacientul are risc cardiovascular înalt sau foarte înalt, se recomandă inițierea terapiei medicamentoase. Clasele de medicamente utilizate:

Statine (ex: atorvastatin, rosuvastatin)

• Mecanism: inhibă sinteza hepatică de colesterol
  
• Scad LDL cu 30–50%
  
• Prima linie în majoritatea cazurilor
  
• Efecte secundare: dureri musculare, creștere transaminaze
  

Ezetimib

• Reduce absorbția intestinală de colesterol
  
• Se combină cu statine pentru eficiență crescută
  

Fibrati (ex: fenofibrat)

• Eficienți pentru trigliceride >300–500 mg/dL
  
• Ușor efect asupra HDL și LDL
  

Acizi grași omega-3 (doze >2g/zi EPA/DHA)

• Reduc trigliceridele
  
• Se folosesc în forme severe sau mixte
  

Inhibitori PCSK9 

• Injecții subcutanate, scad LDL cu >60%
  
• Indicați în forme genetice sau intoleranță la statine
  

Opțiuni terapeutice în dislipidemie

Clasă	Indicație principală	Scădere LDL	Scădere TG	Efecte speciale
Statine	LDL crescut, risc cardiovascular mare	30–50%	10–20%	Mortalitate ↓, AVC ↓
Ezetimib	Asociat cu statine, monoterapie ușoară	15–20%	5–10%	Toleranță bună
Fibrati	Trigliceride crescute	10–15%	30–50%	Utili în diabet, HDL ↑
Omega-3	TG >500 mg/dL	–	20–45%	Antiinflamator, cardioprotector
PCSK9 inhibitori	Hipercolesterolemie familială	50–60%	–	Foarte eficienți, cost ridicat

Pentru a beneficia de o evaluare atentă și de recomandări personalizate, prezintă-te la un consult cardiologic periodic în cadrul Elytis Hospital; beneficiezi de medici cu experiență și de aparatură medicală modernă și cu un nivel ridicat de precizie.

Complicațiile dislipidemiei

Dacă nu este diagnosticată și tratată corespunzător, dislipidemia crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore, fiind unul dintre factorii centrali în dezvoltarea aterosclerozei – procesul de îngustare și rigidizare a arterelor cauzat de acumularea de grăsimi și inflamație cronică.

Ateroscleroza și bolile cardiovasculare

Ateroscleroza începe devreme (chiar din adolescență în formele genetice) și evoluează lent. Acumularea de LDL oxidat în peretele vascular duce la formarea de plăci de aterom, care pot:

• Reduce fluxul sangvin spre inimă → angină pectorală
  
• Obstrua complet o arteră coronară → infarct miocardic
  
• Produce embolii la nivel cerebral → accident vascular ischemic
  
• Afecta membrele inferioare → arteriopatie obliterantă
  

Studiile arată că riscul de infarct este direct proporțional cu nivelul de LDL și invers proporțional cu HDL.

Alte complicații asociate

Pe lângă afectarea arterelor mari (coronare, cerebrale, femurale), dislipidemia se asociază cu:

• Pancreatită acută – mai ales la trigliceride >500–1000 mg/dL
  
• Steatoză hepatică non-alcoolică (ficat gras) – în special în dislipidemia mixtă
  
• Declin cognitiv – inflamația cronică și microleziunile vasculare pot afecta creierul pe termen lung
  
• Disfuncție erectilă – legată de afectarea microcirculației
  

Prevenția dislipidemiei – măsuri esențiale

Prevenția este întotdeauna mai eficientă decât tratamentul. Intervențiile trebuie să înceapă devreme, de la vârsta adultă tânără, chiar și în absența simptomelor.

Recomandări pentru prevenție primară

• Alimentație sănătoasă, bogată în fibre și grăsimi nesaturate
• Activitate fizică regulată, minim 150 min/săptămână
• Evitarea fumatului activ și pasiv
• Limitarea alcoolului (max. 1 băutură/zi la femei, 2 la bărbați)
• Menținerea greutății corporale în limite normale (IMC 18.5–24.9)
• Screening lipidic periodic în funcție de vârstă și factori de risc

Prevenție secundară – la persoanele cu risc cardiovascular crescut

Pentru pacienții care au deja în antecedente evenimente cardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie familială, obiectivele devin  mai stricte:

• LDL <70 mg/dL sau chiar <55 mg/dL
  
• Trigliceride <150 mg/dL
  
• HDL >50 mg/dL (ideal)
  

Acești pacienți necesită intervenție combinată: dietă, mișcare, tratament medicamentos, monitorizare regulată.

Managementul dislipidemiei

Etapă	Intervenții recomandate
Prevenție primară	Dietă, sport, evitare fumat/alcol, analize profil lipidic la 2–4 ani
Dislipidemie ușoară	Măsuri non-farmacologice timp de 3–6 luni
Dislipidemie persistentă	Asociere cu tratament medicamentos (statine, ezetimib, fibrati etc.)
Dislipidemie severă/genetică	Tratament agresiv, eventual cu PCSK9, + consiliere genetică
Monitorizare	Profil lipidic la 3–6 luni după inițierea tratamentului, apoi anual

De ce să alegi Elytis pentru sănătatea inimii?

La Elytis, ne dedicăm sănătății tale cardiovasculare. Echipa noastră de cardiologi experimentați oferă servicii complete, adaptate nevoilor fiecărui pacient:

• Tehnologie avansată: dispunem de echipamente moderne pentru electrocardiograme, ecocardiografii, teste de efort și monitorizare Holter.
• Tratament personalizat: planurile de tratament sunt elaborate în funcție de istoricul medical, stilul de viață și preferințele pacientului.
• Abordare colaborativă: lucrăm cu specialiști din diverse domenii pentru a putea oferi o îngrijire completă.
• Prevenție și educație: oferim suport pentru un stil de viață sănătos, inclusiv sfaturi despre alimentație și exerciții fizice.  Programează-te acum!

Dislipidemia este o tulburare frecventă, adesea silențioasă, dar cu impact major asupra sănătății cardiovasculare. Diagnosticarea timpurie și controlul eficient – printr-un stil de viață sănătos și tratament medicamentos, atunci când este necesar – pot reduce dramatic riscul de infarct, AVC și alte complicații grave. Un control corect al colesterolului nu înseamnă numai un rezultat bun pe buletinul de analize, ci un pas decisiv spre o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Surse: 

1. Huizen, Jennifer. “Dyslipidemia: Everything You Need to Know.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 17 May 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/321844, accesat la 26.07.2025;
2. jfairma2. “Dyslipidemia (High Cholesterol) – the Johns Hopkins Patient Guide to Diabetes.” The Johns Hopkins Patient Guide to Diabetes, 22 Mar. 2016, hopkinsdiabetesinfo.org/dyslipidemia/, accesat la 26.07.2025;
3. “High Cholesterol – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/symptoms-causes/syc-20350800, accesat la 26.07.2025;
4. “High Cholesterol – Diagnosis and Treatment – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/diagnosis-treatment/drc-20350806, accesat la 26.07.2025.