Consumul de cafea, o problema?

Substanţa activă care produce efectele fiziologice ale cafelei este cafeina, care se găseşte în frunzele, seminţele ori boabele a cel puţin alte 62 de plante răspândite peste tot în lume, dintre care: ceaiul negru, ceaiul verde, guarana, mate, cacao, nuca de cola. Însă cea mai cunoscută sursă de cafeină sunt boabele de cafea şi cacao, atât de cunoscută încat aproximativ 90% din populaţie o consuma în prezent în mod constant, în doze mai mari sau mai mici, sub formă de cafea, ciocolată, cacao.

Care sunt efectelele cafeinei?

În funcţie de doza consumată, cafeina are efecte psihostimulente (stimulează sistemul nervos central scăzând starea de moleşeală şi somnolenţa) şi stimulent cardiovascular, la doze medii de 200 mg pe zi. De asemenea, are un efect diuretic uşor şi stimulent al secreţiilor gastrice. Cafeina nu se acumulează în organism, fiind în mod normal metabolizată şi eliminată în câteva ore de la ingerare.
Însă marea problemăo reprezintă consumul zilnic pe perioade mari de timp, în doze care depăşesc capacitatea de epurare şi metabolizare a organismului, şi care determină efectele secundare negative cu care se confruntă marea majoritate a populaţiei consumatoare de cafea.

Cafeina poate fi considerata sigură?

Datorită faptului că produce dependenţă şi fenomene de sevraj (tremurături, dureri de cap, moleşeala, stare de rău) la întreruperea bruscă a consumului după o perioadă mai mare de timp, precum şi datorită faptului că organismul dezvoltă toleranţă la cafeina, fiind necesare doze din ce în ce mai mari de cafeină pentru a-i simţi efectele, se consideră că este un drog, mecanismul său de acţiune fiind însă diferit faţă de cel al drogurilor de abuz cum sunt cocaina ori amfetamina.

Efectele negative ale excesului de cafeină

Deşi consumul mic de cafeină nu a fost corelat cu modificări negative majore în funcţiile organismului, un consum mare de cafeină, ori consumul moderat zilnic, pe o perioadă mare de timp, poate produce modificări patologice, unele dintre ele ireversibile.

Fertilitatea – Cercetările efectuate au demonstrat că un consum mare de cafea (6-7 ceşti pe zi), pe o perioadă mare de timp, poate duce la scăderea fertilităţii.

Avortul spontan – Un studiu recent arată că există o legătura între consumul crescut de cafeină şi creşterea riscului de avort spontan la femeile consumatoare. De aceea, este recomandat femeilor însărcinate reducerea sau mai bine chiar excluderea consumului produselor pe baza de cafeină atât înainte de sarcina cât şi pe toata perioada sarcinii.

Efecte negative asupra dezvoltării fatului – Acelaşi studiu a demonstrat că un consum crescut de cafeină pe perioada sarcinii are efecte negative asupra dezvoltării fătului, riscul de greutate mică la naştere fiind considerabil. Cafeina consumată de mamă străbate rapid bariera placentară reducănd circulaţia sangelui către făt cu 25%.

Alăptarea – Cafeina consumată de mamă, ajunge direct în sânge şi laptele matern, producând nou-născutului agitaţie, insomnie şi scăderea poftei de mâncare.

Osteoporoza – Prin creşterea eliminării de calciu prin urină, consumul crescut de cafeina poate duce la apariţia osteoporozei şi implicit la creşterea riscului de fracturi osteoporotice la femeile aflate la menopauza.

Bolile cardiovasculare – Consumul crescut de cafeină, duce la apariţia hipertensiunii arteriale şi a aritmiilor (palpitaţii) cardiace şi implicit creşterea incidenţei de infarct şi accidente vasculare.

Riscul de cancer – Există studii care asociază consumul crescut de cafeină cu favorizarea apariţiei cancerului de sân, de ovar sau de colon.

Insomnia – Consumatorii de cafea ştiu că trebuie să evite consumarea cafeinei înaintea orelor de culcare, în caz contrar aceasta poate produce irascibilitate psihică şi insomnie.