Colonoscopia: când se recomandă, cum te pregătești și ce poate descoperi?
Colonoscopia poate identifica modificări ale colonului înainte ca acestea să provoace simptome și permite, în multe situații, îndepărtarea polipilor în timpul aceleiași proceduri. Din acest motiv, investigația are un rol important atât în diagnosticul afecțiunilor digestive, cât și în prevenția cancerului colorectal.
Dar colonoscopia nu este recomandată doar pentru screening. Sângerarea rectală, anemia fără o explicație clară, modificările persistente ale tranzitului intestinal sau un test FIT pozitiv sunt câteva dintre situațiile în care medicul poate recomanda examinarea colonului.
Ce este colonoscopia?
Colonoscopia este o investigație endoscopică prin care medicul examinează interiorul rectului și colonului cu ajutorul unui tub flexibil, subțire, prevăzut cu o cameră video.
Colonoscopul este introdus prin anus și avansat progresiv prin intestinul gros. Imaginile sunt transmise pe un monitor, ceea ce permite examinarea mucoasei colonului.
Colonoscopia nu este doar o metodă de vizualizare. În timpul procedurii, medicul poate preleva biopsii și poate îndepărta anumite formațiuni, precum polipii. Acest caracter diagnostic și terapeutic este unul dintre principalele avantaje ale investigației.
În cadrul secției de Gastroenterologie Elytis Hospital Iași sunt disponibile consultații gastroenterologice, colonoscopie cu sedare și polipectomie.
Când se recomandă colonoscopia?
Colonoscopia poate fi indicată fie pentru investigarea unor simptome, fie în cadrul screeningului sau monitorizării persoanelor cu risc crescut. Printre situațiile în care medicul poate recomanda investigația se numără:
- sânge vizibil în scaun sau sângerări rectale;
- test FIT sau alt test pentru sângerare ocultă pozitiv;
- anemie feriprivă fără o cauză identificată;
- modificări persistente ale tranzitului intestinal;
- diaree cronică sau constipație nou apărută, în funcție de context;
- dureri abdominale persistente asociate cu alte semne de alarmă;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- suspiciune de boală inflamatorie intestinală;
- antecedente de polipi sau cancer colorectal;
- istoric familial relevant;
- monitorizare după îndepărtarea anumitor polipi;
- screening pentru cancer colorectal.
Indicația se stabilește individual. Un simptom izolat nu înseamnă automat că este necesară colonoscopia, dar asocierea mai multor semne de alarmă poate justifica evaluarea gastroenterologică.
Colonoscopia se recomandă și dacă nu ai simptome?
Da, unul dintre cele mai importante roluri ale colonoscopiei este identificarea leziunilor precanceroase sau a cancerului colorectal înainte de apariția simptomelor.
Cancerul colorectal se poate dezvolta lent, uneori pornind de la anumite tipuri de polipi. Identificarea și îndepărtarea acestora poate reduce riscul ca leziunea să evolueze către cancer.
Screeningul nu înseamnă însă că fiecare persoană trebuie să efectueze automat o colonoscopie la aceeași vârstă. Recomandările diferă în funcție de țară, programul de screening și nivelul individual de risc. Unele ghiduri internaționale recomandă începerea screeningului colorectal de la 45 de ani pentru persoanele cu risc mediu. În Europa, ESGE susține programele organizate bazate pe testul imunochimic fecal, FIT, pentru populația cu risc mediu între 50 și 75 de ani, colonoscopia fiind necesară atunci când testul este pozitiv.
Pentru persoanele cu antecedente familiale importante, anumite boli inflamatorii intestinale sau sindroame genetice, evaluarea poate începe mai devreme și poate urma un protocol diferit.
Poți citi și ghidul Elytis despre prevenția și screeningul cancerului.
Ce poate descoperi colonoscopia?
Colonoscopia permite examinarea directă a mucoasei colonului și poate identifica afecțiuni foarte diferite.
| Modificare | Ce poate arăta colonoscopia |
| Polipi colorectali | Formațiuni care pot fi benigne, precanceroase sau, mai rar, maligne |
| Cancer colorectal | Leziuni suspecte care necesită biopsie și examen anatomopatologic |
| Boală inflamatorie intestinală | Modificări sugestive pentru rectocolită ulcerohemoragică sau boala Crohn |
| Diverticuli | Mici formațiuni saculare ale peretelui colonului |
| Inflamații | Colite de diferite cauze |
| Surse de sângerare | Leziuni care pot explica sângele în scaun sau anemia |
| Alte leziuni ale mucoasei | Modificări care pot necesita biopsie pentru stabilirea diagnosticului |
În cazul în care există suspiciunea unei tumori, biopsia permite analiza microscopică a țesutului și stabilirea diagnosticului.
Mai multe informații despre această patologie sunt disponibile în articolul Cancer colorectal: cauze, simptome și tratament.
Ce sunt polipii descoperiți la colonoscopie?
Polipii sunt formațiuni care apar pe mucoasa colonului. Prezența unui polip nu este sinonimă cu prezența cancerului. Majoritatea polipilor nu sunt maligni în momentul descoperirii, iar tipul lor exact poate fi stabilit prin examen anatomopatologic.
Unele tipuri de polipi prezintă însă potențial de transformare malignă în timp. Din acest motiv, când dimensiunea, aspectul și poziția permit, polipul poate fi îndepărtat chiar în timpul colonoscopiei printr-o procedură numită polipectomie.
Ghidurile ESGE actualizate în 2024 stabilesc tehnica de îndepărtare în funcție de dimensiunea, forma și caracteristicile leziunii. Extirparea polipilor necesită o procedură specifică, iar leziunile mari sau complexe pot necesita tehnici endoscopice avansate sau o strategie terapeutică separată.
Biopsia înseamnă că medicul suspectează cancer?
Nu. Biopsiile pot fi recoltate și atunci când mucoasa pare inflamată sau când medicul investighează boli precum rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn sau alte tipuri de colită.
Uneori modificările microscopice nu pot fi evaluate doar prin examinarea vizuală. Examenul anatomopatologic al fragmentelor prelevate este cel care oferă informații despre structura țesutului.
Cum te pregătești pentru colonoscopie?
Calitatea pregătirii intestinale influențează direct calitatea colonoscopiei.
Dacă în colon rămân materii fecale, anumite zone ale mucoasei pot fi greu de examinat, iar polipii mici pot fi mai dificil de identificat. În cazul unei pregătiri insuficiente, investigația poate necesita repetare.
ESGE recomandă, pentru colonoscopiile programate, utilizarea unei scheme de pregătire în doze fracționate. Ultima parte a soluției este administrată relativ aproape de procedură, conform schemei primite de pacient.
În general, pregătirea presupune o dietă adaptată înaintea investigației, administrarea soluției laxative prescrise și hidratare corespunzătoare.
Instrucțiunile primite de la echipa medicală au prioritate față de alte recomandări, deoarece tipul soluției, cantitatea, ora administrării și perioada de post pot diferi în funcție de ora colonoscopiei și de particularitățile pacientului.
Nu improviza schema de pregătire și nu înlocui produsul recomandat fără să discuți cu medicul.
Anunță medicul ce tratamente urmezi înainte de colonoscopie
Este important să comunici medicului tratamentul pe care îl urmezi, mai ales dacă iei anticoagulante, antiagregante, medicamente pentru diabet sau alte tratamente care pot influența procedura sau pregătirea. De asemenea, trebuie menționate bolile renale, cardiace și alte afecțiuni importante.
Nu opri anticoagulantele sau alte medicamente din proprie inițiativă.
Conduita poate diferi în funcție de motivul pentru care iei tratamentul și de posibilitatea efectuării unei biopsii sau polipectomii.
În contextul actual este important să fie menționate medicului inclusiv tratamentele cu agoniști ai receptorului GLP-1. Ghidul ESGE și ESGENA pentru sedarea endoscopică, actualizat în 2026, recomandă individualizarea conduitei la acești pacienți.
Cum se desfășoară colonoscopia?
Înainte de procedură, echipa medicală verifică indicația, istoricul medical, medicația și calitatea pregătirii intestinale.
Colonoscopul este introdus prin rect și avansat progresiv până la capătul colonului atunci când examinarea completă este posibilă.
Pe parcurs, medicul inspectează mucoasa. Dacă identifică o leziune, poate fotografia zona, preleva biopsii sau îndepărta un polip, dacă acest lucru este indicat și poate fi realizat în siguranță.
Durata investigației diferă în funcție de anatomia colonului, calitatea pregătirii și eventualele proceduri efectuate.
Colonoscopia se poate face cu sedare?
Da. Sedarea în timpul colonoscopiei poate reduce disconfortul și anxietatea asociate procedurii.
Ghidul european de sedare publicat în 2026 arată că o colonoscopie diagnostică poate fi efectuată și fără sedare, în funcție de preferința pacientului și a endoscopistului, dar sedarea reprezintă o opțiune frecvent utilizată.
În cadrul serviciului de Gastroenterologie Elytis Hospital Iași este disponibilă colonoscopia cu sedare. Atunci când este utilizată sedarea, sunt necesare evaluarea preprocedurală și monitorizarea adecvată.
După o procedură efectuată cu sedare, trebuie respectate recomandările primite privind condusul, activitățile care necesită atenție și necesitatea unei persoane care să însoțească pacientul.
Colonoscopia doare?
Experiența diferă de la o persoană la alta. Avansarea colonoscopului și insuflarea colonului pot provoca senzație de presiune, balonare sau crampe. Sedarea reduce semnificativ disconfortul pentru mulți pacienți.
Teama de durere este una dintre cauzele pentru care colonoscopia este uneori amânată, dar este util ca opțiunile de sedare să fie discutate înaintea procedurii, nu ca investigația să fie evitată din acest motiv.
Ce se întâmplă după colonoscopie?
După investigație poate apărea temporar senzație de balonare sau eliminarea gazelor.
Dacă au fost prelevate biopsii sau îndepărtați polipi, medicul explică eventualele restricții și momentul la care vor fi disponibile rezultatele anatomopatologice. Raportul colonoscopic descrie zonele examinate și eventualele leziuni identificate.
Rezultatul complet al investigației poate depinde însă de examenul histopatologic atunci când au fost recoltate probe.
Ce riscuri are colonoscopia?
Colonoscopia este o procedură utilizată pe scară largă și, în general, sigură, dar nu este lipsită de riscuri.
Riscul depinde și de tipul procedurii. O colonoscopie diagnostică simplă este diferită de una în timpul căreia este îndepărtată o leziune mare.
Printre evenimentele adverse posibile se numără sângerarea, perforația colonului și reacțiile asociate sedării. Riscul de sângerare este mai relevant după anumite polipectomii decât după o colonoscopie pur diagnostică.
Înaintea procedurii, medicul explică beneficiile și riscurile relevante pentru situația pacientului.
Când trebuie solicitat ajutor medical după colonoscopie?
Un ușor disconfort abdominal sau balonarea pot apărea după investigație.
Trebuie însă contactată echipa medicală dacă apar durere abdominală severă sau în creștere, sângerare importantă, febră, frisoane, amețeală marcată sau o deteriorare semnificativă a stării generale.
Instrucțiunile primite la externare trebuie respectate cu prioritate.
Dacă rezultatul colonoscopiei este normal, când trebuie repetată?
Nu există un interval de timp adecvat pentru toată lumea, pentru repetarea colonscopiei. Pentru o persoană cu risc mediu și o colonoscopie de screening de calitate, fără leziuni, unele ghiduri utilizează un interval de 10 ani.
Situația se schimbă dacă au fost identificați polipi, există antecedente familiale, boli inflamatorii intestinale sau alte elemente de risc.
După polipectomie, intervalul de supraveghere depinde inclusiv de numărul, dimensiunea și caracteristicile histologice ale polipilor.
Medicul stabilește momentul următoarei investigații pe baza rezultatului complet, nu doar a faptului că „au fost găsiți polipi”.
Colonoscopie și screening colorectal în Iași
Colonoscopia poate avea atât rol diagnostic, cât și preventiv. Permite examinarea colonului, prelevarea de biopsii și, în multe situații, îndepărtarea polipilor în aceeași procedură. În cadrul Elytis Hospital Iași sunt disponibile consultații de Gastroenterologie, colonoscopie cu sedare și polipectomie.
Pentru simptome digestive persistente sau pentru stabilirea strategiei potrivite de screening, primul pas poate fi o consultație gastroenterologică.
Pentru informații și programări sună la 031 9006 sau fă rapid o programare online.
Întrebări frecvente despre colonoscopie
Nu există o vârstă universală la care fiecare persoană trebuie să facă direct colonoscopie. Screeningul colorectal pentru populația cu risc mediu începe, în funcție de ghid și program, în jurul vârstei de 45 până la 50 de ani și poate utiliza FIT sau colonoscopie. Persoanele cu risc crescut pot necesita evaluare mai devreme.
Nu. Un test FIT pozitiv arată că a fost detectat sânge în materiile fecale. Există și alte cauze posibile, dar rezultatul trebuie investigat, iar colonoscopia este în mod obișnuit examinarea necesară pentru identificarea sursei.
Da, multe tipuri de polipi pot fi îndepărtate în cadrul aceleiași proceduri. Tehnica depinde de dimensiunea și aspectul leziunii.
Nicio investigație nu are sensibilitate de 100%. Calitatea pregătirii intestinale și calitatea tehnică a procedurii influențează capacitatea de detectare a leziunilor. Tocmai de aceea pregătirea corectă este esențială.
Pregătirea alimentară depinde de protocolul indicat. ESGE recomandă o dietă săracă în fibre în ziua dinaintea colonoscopiei. Respectă însă schema exactă primită de la echipa medicală.
Prezența hemoroizilor nu exclude alte cauze de sângerare. Necesitatea colonoscopiei se stabilește în funcție de vârstă, simptome, cantitatea și caracteristicile sângerării, analize și factorii de risc.
Poate identifica modificări sugestive pentru boala Crohn la nivelul colonului și ileonului terminal și permite recoltarea de biopsii. Diagnosticul final se bazează pe corelarea datelor endoscopice, histologice și a celorlalte investigații.
Ultima revizuire medicală: 14.09.2026
Referințe:
- Ferlitsch, Monika, et al. “Colorectal Polypectomy and Endoscopic Mucosal Resection: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Guideline, Update 2024.” Endoscopy, vol. 56, 2024, https://doi.org/10.1055/a-2304-3219.
- Hassan, Cesare, et al. “Bowel Preparation for Colonoscopy: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Guideline, Update 2019.” Endoscopy, 2019, https://doi.org/10.1055/a-0959-0505.
- Săftoiu, Adrian, et al. “Role of Gastrointestinal Endoscopy in the Screening of Digestive Tract Cancers in Europe: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Position Statement.” Endoscopy, vol. 52, no. 4, 2020, pp. 293-304, https://doi.org/10.1055/a-1104-5245.
- Triantafyllou, Konstantinos, et al. “Sedation for Gastrointestinal Endoscopy: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) and European Society of Gastroenterology and Endoscopy Nurses and Associates (ESGENA) Guideline.” Endoscopy, vol. 58, 2026, https://doi.org/10.1055/a-2898-6540.
- U.S. Preventive Services Task Force. “Colorectal Cancer: Screening.” U.S. Preventive Services Task Force, 18 May 2021, https://www.uspreventiveservicestaskforce.org/uspstf/recommendation/colorectal-cancer-screening.
- European Society of Gastrointestinal Endoscopy. “ESGE Guidelines.” European Society of Gastrointestinal Endoscopy, https://www.esge.com/guidelines.