Circulația proastă: adevăruri și mituri despre sănătatea vasculară

Circulația proastă este o problemă de sănătate frecvent întâlnită, care poate afecta semnificativ calitatea vieții. În continuare, vom explora în detaliu ce înseamnă să ai o circulație proastă, vom demonta mituri și vom oferi informații esențiale despre cauze, simptome și tratamente eficiente, inclusiv serviciile de chirurgie vasculară, detaliate de echipa medicală specializată în chirurgie vasculară din cadrul Elytis Hospital.

Despre circulația proastă

Circulația proastă reprezintă un termen folosit frecvent de pacienți pentru a descrie un flux sanguin redus sau ineficient, care poate afecta atât vasele periferice, cât și pe cele centrale. În termeni medicali, această problemă apare atunci când sângele nu ajunge eficient la țesuturi, limitând aportul de oxigen și nutrienți. Cauzele pot fi multiple, de la îngustarea arterelor (ateroscleroză), tromboză sau insuficiență venoasă, până la comorbidități precum diabetul, hipertensiunea sau tulburările lipidice.

Menținerea sănătății vasculare este esențială pentru funcționarea optimă a organismului. Fluxul sanguin eficient asigură oxigenarea creierului, a inimii și a tuturor organelor vitale, contribuind la regenerarea celulară și la eliminarea toxinelor. Deficitul de circulație sangvină poate provoca oboseală rapidă, slăbiciune musculară, amorțeală sau ulcerații, și poate crește riscul de complicații cardiovasculare severe, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral sau gangrenă la nivelul membrelor inferioare.

Adevăruri despre circulația proastă

Contrar unor concepții populare, circulația proastă nu este doar o senzație subiectivă de frig sau amorțeală a extremităților. Ea reflectă în realitate afectarea fluxului sanguin în vasele periferice sau centrale, care poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Cauzele reale ale circulației deficitare

Problemele de circulație apar atunci când sângele nu poate circula liber prin artere sau vene, fie din cauza blocajelor, fie din cauza modificărilor structurale ale vaselor. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

Ateroscleroza: depunerea de plăci de aterom pe pereții arteriali îngustează lumenul și reduce fluxul sanguin. Aceasta afectează arterele mari și medii, inclusiv arterele coronare și cele periferice.
Tromboza și embolia: formarea cheagurilor de sânge care blochează vasele, putând provoca ischemie acută sau embolii la nivel pulmonar sau cerebral.
Insuficiența venoasă și afectarea valvelor venoase: sângele se acumulează în vene, cauzând edeme cronice și risc de ulcerații.
Comorbidități metabolice și cardiovasculare: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și dislipidemia accelerează deteriorarea vaselor și reduc capacitatea acestora de a transporta sângele eficient.

Tabel 1. Cauze reale ale circulației proaste și impactul asupra organismului

Cauză	Tip de afectare	Complicații frecvente
Ateroscleroza	Îngustarea arterelor	Claudicație, infarct miocardic, AVC
Tromboza/Embolia	Blocarea vaselor	TVP, embolism pulmonar, ischemie acută
Insuficiența venoasă	Reflux sanguin și stagnare	Umflături, ulcerații, durere cronică
Diabet/Hipertensiune	Deteriorarea endoteliului arterial	Ischemie periferică, boli coronariene

Simptome reale ale circulației proaste

Circulația proastă se poate manifesta printr-o serie de semne care nu trebuie ignorate:

Picioare reci sau amorțite, mai ales la extremități.
Furnicături sau slăbiciune musculară la nivelul membrelor inferioare sau superioare.
Umflături cronice la nivelul gleznelor și gambelor.
Durere la efort sau oboseală rapidă a musculaturii.
Modificări ale pielii și unghiilor, cum ar fi culoare palidă, violacee sau apariția ulcerațiilor.

Semne de alarmă care necesită evaluare medicală:

Senzație persistentă de frig la nivelul picioarelor sau mâinilor.
Ulcerații care nu se vindecă după mai multe săptămâni.
Durere toracică sau palpitații asociate cu efort.
Slăbiciune musculară progresivă sau dificultate la mers.

Factorii de risc reali pentru circulația proastă

Cunoașterea factorilor de risc ajută la prevenție și detectare timpurie:

Fumatul activ și pasiv – toxinele din tutun afectează endoteliul și accelerează ateroscleroza.
Sedentarismul și obezitatea – reduc fluxul periferic și favorizează acumularea de grăsime viscerală.
Hipertensiunea arterială – crește presiunea asupra pereților vaselor și accelerează deteriorarea lor.
Diabetul zaharat – glicemia ridicată afectează endoteliul și microcirculația.
Vârsta și antecedentele familiale – riscul crește odată cu vârsta și în prezența istoricului familial de boli cardiovasculare.

Tabel 2. Factorii de risc și măsuri preventive

Factor	Impact asupra vaselor	Măsuri preventive
Fumat	Inflamație cronică, ateroscleroză	Renunțare la fumat, terapie de suport
Sedentarism	Flux sanguin periferic redus	Exerciții regulate, activitate fizică zilnică
Hipertensiune	Leziuni ale pereților arteriali	Monitorizare tensiune, tratament antihipertensiv
Diabet	Deteriorarea endoteliului	Control glicemic, dietă echilibrată
Antecedente familiale	Risc genetic crescut	Screening periodic, prevenție activă

Mituri despre circulația proastă

Circulația proastă este adesea înconjurată de concepții greșite care pot împiedica recunoașterea și tratarea corectă a problemelor vasculare. În continuare, vom demonta principalele mituri și vom prezenta adevărurile susținute de dovezi științifice.

Mit: „Circulația proastă afectează doar picioarele”

Mulți cred că problemele circulatorii apar exclusiv la nivelul membrelor inferioare. În realitate:

Circulația deficitară poate afecta întreg sistemul cardiovascular, inclusiv inima și creierul.
Problemele vasculare centrale pot duce la infarct miocardic, accident vascular cerebral sau ischemie organelor interne.
Chiar dacă simptomele vizibile apar la picioare (frig, amorțeală, ulcerații), acestea pot fi un semn al unor tulburări sistemice.

Mit: „Picioarele reci nu sunt o problemă gravă”

Senzația de frig sau amorțeală poate fi un prim semn de ischemie periferică.
Ignorarea acestor simptome poate permite progresia bolii, ducând la ulcerații, gangrenă sau pierderea mobilității.
Evaluarea medicală timpurie poate preveni complicații grave prin screening vascular și tratament adecvat.

Mit: „Exercițiile ușoare nu ajută circulația”

Activitatea fizică regulată este un pilon esențial în menținerea sănătății vasculare:

Crește fluxul sanguin periferic și oxigenarea țesuturilor.
Stimulează formarea de noi vase sanguine (angiogeneză).
Ajută la controlul tensiunii arteriale, glicemiei și greutății corporale, factori de risc majori pentru probleme vasculare.

Exercițiile moderate, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul, sunt eficiente chiar și la persoanele cu risc crescut.

Mit: „Problema apare doar la vârstnici”

Deși riscul crește odată cu vârsta, și tinerii cu factori de risc pot dezvolta probleme circulatorii.
Fumatul, diabetul, sedentarismul și predispoziția genetică pot determina ischemie periferică sau tromboze chiar la persoanele sub 40 de ani.
Screeningul preventiv și schimbările stilului de viață sunt recomandate indiferent de vârstă, dacă există factori de risc.

Diagnosticarea circulației proaste

Diagnosticarea corectă și precoce este esențială pentru prevenirea complicațiilor grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau ischemia periferică avansată. Aceasta implică evaluarea clinică, teste paraclinice și, în cazuri selectate, investigații imagistice pentru a determina cauza și severitatea problemelor vasculare. Toate acestea sunt recomandate și interpretate de specialistul în afecțiuni vasculare.

Examenul clinic

Examenul fizic este primul pas în diagnosticarea circulației proaste și oferă informații valoroase despre sănătatea vasculară.

Palparea pulsului periferic: femural, tibial posterior, pedios; absența sau diminuarea pulsului poate indica ocluzii arteriale.
Evaluarea pielii și unghiilor: culoare palidă, violacee, ulcerații, răni care nu se vindecă.
Detectarea edemelor: umflături unilaterale sau bilaterale, semn al insuficienței venoase sau trombozei.
Testarea mobilității și forței musculare: slăbiciunea sau dificultatea la mers poate fi cauzată de ischemia cronică.

Investigații paraclinice

Teste non-invazive și invazive ajută la confirmarea suspiciunii clinice și la evaluarea severității circulației deficitare:

Indicele gleznă-braț (ABI): compară tensiunea arterială la gleznă cu cea de la braț; valori <0,9 indică ischemie periferică.
Ecografie Doppler arterială și venoasă: permite vizualizarea fluxului sanguin și identificarea trombilor sau îngustărilor arteriale.
Angio-CT sau Angio-RMN: oferă imagini detaliate ale arterelor pentru planificarea tratamentelor chirurgicale sau endovasculare.
Arteriografie clasică: standardul de aur pentru evaluarea precisă a blocajelor arteriale.

Tabel 3. Investigații paraclinice – caracteristici și utilitate

Investigație	Ce detectează	Avantaje	Limitări
ABI	Ischemie periferică	Simplu, rapid, non-invaziv	Nu oferă imagini detaliate ale arterelor
Ecografie Doppler	Flux arterial/venos, trombi	Non-invaziv, fără radiații	Depinde de experiența operatorului
Angio-CT/RMN	Ocluzii, malformații	Imagini detaliate, planificare chirurgicală	Cost ridicat, necesită contrast
Arteriografie clasică	Blocaje arteriale precise	Standard de aur, permite intervenții	Procedură invazivă, risc de complicații

Recomandări practice pentru diagnostic

Orice pacient cu durere la nivelul membrelor sau modificări ale pielii trebuie evaluat de un specialist vascular.
Testele de screening precum ABI și ecografia Doppler sunt recomandate mai ales persoanelor cu factori de risc: fumat, diabet, hipertensiune sau dislipidemie.
Diagnosticarea precoce permite intervenții non-invazive înainte de apariția complicațiilor severe, reducând riscul de amputare sau evenimente cardiovasculare majore.

Tratament și prevenție

Managementul circulației proaste presupune o combinație între modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale sau proceduri endovasculare. Scopul este restabilirea fluxului sanguin, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Modificări ale stilului de viață

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate preveni progresia bolii și poate reduce riscul de complicații.

Renunțarea la fumat: reduce inflamația endotelială și riscul de tromboză.
Dietă echilibrată: bogată în fibre, legume, fructe și săracă în grăsimi saturate și zaharuri.
Exerciții fizice regulate: mersul pe jos, ciclism sau înot – îmbunătățesc circulația periferică și sănătatea cardiovasculară.
Menținerea unei greutăți sănătoase: reduce presiunea asupra vaselor și riscul metabolic.
Monitorizarea tensiunii și glicemiei: prevenirea hipertensiunii și diabetului protejează vasele sanguine.

Tratament medicamentos

Medicația este esențială pentru gestionarea factorilor de risc și prevenirea evenimentelor cardiovasculare:

Antiagregante plachetare) – reduc riscul formării cheagurilor.
Statine – scad colesterolul și stabilizează plăcile de aterom.
Antihipertensive – mențin tensiunea arterială în limite normale.
Vasodilatatoare – îmbunătățesc fluxul periferic, util la pacienții cu claudicație intermitentă.

Intervenții chirurgicale și proceduri endovasculare

Când boala vasculară este avansată sau simptomele nu răspund la tratament conservator, se recomandă proceduri pentru restabilirea fluxului sanguin:

Angioplastie și stentare: deschiderea arterelor blocate prin balon și montarea unui stent.
Bypass arterial: crearea unei rute alternative pentru sânge folosind o proteză sau venă autologă; indicat în ischemie critică.
Endarterectomie: îndepărtarea plăcilor de aterom din arterele mari, cum ar fi carotida.

Întrebări frecvente (FAQ)

Circulația proastă afectează și organele interne?

Da, un flux sanguin redus nu se limitează la membre; poate afecta rinichii, ficatul și creierul, favorizând acumularea toxinelor și scăderea performanței cognitive pe termen lung.

Există alimente care pot îmbunătăți circulația sanguină?

Da, alimentele bogate în antioxidanți, omega-3 și flavonoide – precum peștele gras, nucile, fructele de pădure și ciocolata neagră – pot proteja vasele și stimula fluxul sanguin.

Fumatul pasiv afectează circulația la fel ca fumatul activ?

Expunerea constantă la fumul de țigară duce la inflamație vasculară și rigidizarea arterelor, crescând riscul de ateroscleroză chiar la persoanele care nu fumează direct.

Cum influențează stresul circulația sanguină?

Stresul cronic determină eliberarea de cortizol și adrenalina, care pot crește tensiunea arterială, accelera ateroscleroza și reduce fluxul sanguin periferic pe termen lung.

Cât de eficientă este hidratarea în îmbunătățirea circulației?

Hidratarea corespunzătoare menține sângele fluid, reduce riscul de tromboză și ajută la transportul eficient al oxigenului și nutrienților către țesuturi.

Suplimentele alimentare pot ajuta la circulație?

Anumite suplimente, precum omega-3, vitamina D sau extractele de ginkgo biloba, pot sprijini sănătatea vasculară, însă nu înlocuiesc tratamentul medical sau modificările stilului de viață.

Circulația proastă este o problemă de sănătate care necesită atenție și tratament adecvat.

La Elytis Hospital, echipa de specialiști în chirurgie vasculară oferă soluții eficiente pentru diagnosticarea, tratamentul și prevenirea afecțiunilor vasculare. Prin expertiză medicală de top, tehnologie modernă și o abordare personalizată, ne asigurăm că fiecare pacient beneficiază de cea mai bună îngrijire pentru o viață sănătoasă și activă.

Fă o programare chiar acum și beneficiază de experiență, profesionalism și îngrijire personalizată.

Ultima revizuire medicală:

02.09.2025, Dr. Cristian Ene Roată – Medic Primar Chirurgie Generală, Chirurgie Vasculară

Referințe:

„Have cold hands and feet? Here are 5 tips to improve circulation”. British Heart Foundation, 2024.
Brida, Margarita (Dr.). „10 warning signs of poor circulation”. Guy’s and St Thomas’ Specialist Care.
Salamon, Maureen. „Decoding poor circulation”. Harvard Heath Publishing, 2024.

Articole recomandate

Categorii