Ce este ritmul cardiac și ce spune despre sănătatea inimii?

Ritmul cardiac este un indicator esențial al funcționării inimii și, implicit, al sănătății generale. Înțelegerea modului în care funcționează ritmul inimii, a valorilor normale și a posibilelor deviații poate ajuta la identificarea timpurie a unor afecțiuni cardiovasculare și la prevenirea complicațiilor grave.

Ce este ritmul cardiac?

Ritmul cardiac este o componentă fundamentală a funcționării inimii, reprezentând modul în care aceasta bate – adică frecvența și regularitatea contracțiilor musculare ale inimii. Aceste contracții sunt controlate de un sistem electric intern și organizat, care determină succesiunea exactă cu care camerele inimii (atrii și ventricule) se contractă pentru a pompa sângele eficient în întregul organism. În mod normal, ritmul cardiac este regulat, constant și se adaptează în funcție de nevoile corpului – crescând în timpul efortului sau al stresului și scăzând în timpul odihnei sau somnului.

Cum funcționează sistemul electric al inimii?

Inima este echipată cu un sistem electric specializat, iar cheia funcționării acestuia este nodul sinoatrial (sau nodul SA), situat în peretele atriului drept. Acest nod acționează ca un stimulator natural al inimii, generând impulsuri electrice regulate, care pornesc fiecare bătaie a inimii. Acest tip de activitate se numește ritm sinusal, modelul fiziologic considerat normal.

Rolul nodului sinoatrial (SA)

Nodul SA este sursa inițială a impulsului electric care declanșează fiecare bătaie a inimii. El stabilește ritmul de bază al inimii, într-un interval normal de 60–100 bătăi pe minut în repaus. Atunci când acest nod funcționează corect, ritmul inimii este regulat, constant și adaptabil în funcție de cerințele fiziologice ale organismului.

Funcția nodului atrioventricular (AV)

Nodul AV joacă un rol esențial în coordonarea ritmului cardiac. Prin întârzierea ușoară a impulsului electric, acest nod permite atriilor să se contracte complet înainte ca ventriculele să preia și ele semnalul. Acest mecanism de control asigură un flux sanguin eficient și sincronizat între camerele superioare și inferioare ale inimii.

Rețeaua de conducere: fasciculul His și fibrele Purkinje

După traversarea nodului AV, impulsul electric ajunge în fasciculul lui His, apoi în fibrele Purkinje. Această rețea asigură transmiterea rapidă și eficientă a semnalului în pereții ventriculilor, determinând contracția simultană și puternică a acestora. Sincronizarea contracțiilor este vitală pentru menținerea unui debit cardiac constant și eficient.

Caracteristicile unui ritm cardiac normal

Un ritm cardiac este considerat normal (sau „sinusal”) atunci când semnalul electric pornește din nodul sinoatrial, este transmis corect prin sistemul de conducere, iar bătăile sunt regulate, ritmice și într-un interval de frecvență adecvat. La adultul sănătos aflat în repaus, ritmul sinusal este între 60 și 100 de bătăi pe minut.

Pe electrocardiogramă, ritmul sinusal este evidențiat de prezența unei unde P normale înainte de fiecare complex QRS. Aceasta indică faptul că impulsul a fost generat în mod corespunzător de nodul SA și a fost transmis eficient către ventricule. În plus, intervalele dintre bătăi sunt egale, semn al unei activități electrice regulate.

Care este diferența dintre ritmul cardiac și frecvența cardiacă?

Deși sunt termeni adesea folosiți interschimbabil, ritmul cardiac și frecvența cardiacă nu înseamnă același lucru.

Ritmul cardiac descrie modul în care bate inima: dacă este regulat sau neregulat, normal sau patologic, sincronizat sau haotic.
Frecvența cardiacă reprezintă numărul de bătăi ale inimii într-un minut și se exprimă în bătăi pe minut (bpm).

Este posibil ca o persoană să aibă o frecvență cardiacă în limite normale, dar un ritm anormal. De exemplu, în fibrilația atrială, frecvența poate fi 80 bpm, dar ritmul este neregulat, deoarece semnalul electric nu mai pornește din nodul sinoatrial și nu urmează calea normală de conducere.

Cum se evaluează ritmul cardiac?

Evaluarea ritmului cardiac poate fi realizată prin metode simple sau prin investigații avansate. Cea mai simplă metodă uzuală este palparea pulsului la încheietura mâinii sau la nivelul gâtului, gest care nu necesită echipament medical și care poate oferi o impresie generală despre frecvență și regularitate. Totuși, această metodă nu permite evaluarea originii impulsului sau detectarea anumitor aritmii.

Pentru o analiză detaliată, se utilizează electrocardiograma (EKG), o investigație neinvazivă care înregistrează activitatea electrică a inimii. EKG-ul poate identifica exact tipul de ritm, eventualele blocuri de conducere, precum și semne indirecte ale ischemiei miocardice. În cazul în care ritmurile anormale apar intermitent, se poate recomanda monitorizarea Holter, care înregistrează activitatea inimii timp de 24–72 de ore.

Când devine ritmul cardiac o problemă medicală?

Ritmul cardiac devine îngrijorător atunci când prezintă deviații semnificative de la ritmul sinusal normal. Dacă inima bate prea repede, peste 100 bpm în repaus, putem vorbi de tahicardie, care poate apărea în context fiziologic (efort, stres, febră) sau patologic (hipertiroidie, aritmii supraventriculare sau ventriculare). Dacă ritmul este prea lent, sub 60 bpm, se poate vorbi de bradicardie, care este normală la sportivi, dar poate semnala o tulburare de conducere sau un bloc cardiac în alte cazuri.

Un alt semnal de alarmă îl constituie ritmul neregulat, mai ales când este haotic sau lipsit de coordonare între atrii și ventriculi. Acest tip de ritm apare frecvent în fibrilația atrială și poate favoriza formarea de cheaguri în inimă, crescând semnificativ riscul de accident vascular cerebral.

Descoperă serviciile medicale de Cardiologie Elytis și beneficiază de avantaje importante: tehnologie avansată, expertiză de top, tratament personalizat și o abordare holistică a sănătății tale cardiovasculare!

De ce este important ritmul cardiac?

Ritmul cardiac joacă un rol central în menținerea funcției cardiovasculare.

Contracțiile ritmice și sincronizate ale inimii asigură un flux sanguin constant către organele vitale. Un ritm regulat permite o pompare eficientă a sângelui, o oxigenare adecvată a țesuturilor și un echilibru hemodinamic stabil.
Un ritm anormal poate fi primul semn al unei boli cardiace sau sistemice, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, tulburările tiroidiene sau dezechilibrele electrolitice.

Un ritm cardiac sănătos nu înseamnă doar absența simptomelor, ci și o capacitate a inimii de a se adapta la cerințele variabile ale organismului – fie în repaus, fie în timpul efortului. Monitorizarea ritmului cardiac este esențială în prevenirea complicațiilor cardiovasculare și ar trebui integrată în evaluările medicale de rutină, mai ales la persoanele cu factori de risc sau simptome sugestive.

Tabel 1: Noțiuni esențiale despre ritmul cardiac

Termen	Definiție detaliată
Ritm cardiac	Organizarea și succesiunea bătăilor inimii
Ritm sinusal	Ritmul normal, inițiat în nodul sinoatrial, regulat și eficient
Frecvență cardiacă (puls)	Numărul de bătăi ale inimii într-un minut (bpm)
Impuls electric cardiac	Semnal bioelectric natural care declanșează contracțiile cardiace
Electrocardiogramă (EKG)	Investigație neinvazivă ce înregistrează activitatea electrică a inimii

Valori normale ale pulsului și variațiile sale fiziologice

Pulsul normal variază în funcție de mai mulți factori precum vârsta, nivelul de activitate fizică, starea generală de sănătate și momentul din zi. În mod obișnuit, la un adult sănătos aflat în repaus, pulsul (frecvența bătăilor inimii) este cuprins între 60 și 100 de bătăi pe minut (bpm).

Totuși, aceste valori se modifică în mod fiziologic în anumite situații. De exemplu, la copii și sugari, frecvența cardiacă normală este mult mai mare din cauza metabolismului mai accelerat. Pe de altă parte, sportivii de performanță au frecvent frecvența cardiacă în repaus sub 60 bpm, ceea ce nu reprezintă o patologie, ci o adaptare sănătoasă a inimii la efort.

De ce se măsoară frecvența cardiacă normală în repaus?

În repaus, pulsul reflectă activitatea bazală a sistemului cardiovascular. Pentru un adult obișnuit, un puls cuprins între 60 și 100 bpm este considerat normal. O valoare sub acest interval se numește bradicardie, iar o valoare peste acest interval – tahicardie. Este important însă să se ia în considerare contextul fiziologic: o persoană relaxată poate avea 55 bpm fără a avea o problemă, iar o emoție puternică poate ridica ritmul la 110 bpm temporar, fără a semnala o afecțiune.

Cum variază frecvența cardiacă în funcție de vârstă?

Valorile normale ale frecvenței cardiace variază semnificativ în funcție de vârstă. Nou-născuții au un puls de peste 120 bpm, în timp ce copiii mici pot avea între 80 și 130 bpm. Odată cu înaintarea în vârstă, frecvența cardiacă în repaus scade treptat, stabilizându-se la valorile adulte în jurul adolescenței.

Tabel 2: Valori normale ale ritmului cardiac

Grupă de vârstă / Situație	Frecvență cardiacă normală (bpm)
Nou-născuți (0–1 lună)	100–180
Sugari (1–12 luni)	100–160
Copii mici (1–3 ani)	90–150
Preșcolari (3–5 ani)	80–140
Școlari (6–12 ani)	70–120
Adolescenți (13–18 ani)	60–100
Adulți (18–60 ani)	60–100
Vârstnici (>60 ani)	60–100
Sportivi antrenați (repaus)	40–60
În timpul efortului	120–160 (sau mai mult)
Somn profund	45–60

Factori care influențează frecvența cardiacă

Frecvența cardiacă este un parametru dinamic, influențat de numeroși factori fiziologici și patologici. Ea variază constant în funcție de activitatea organismului, starea psihică, nivelul de efort sau prezența unor afecțiuni medicale. Iată care sunt cei mai importanți factori care pot modifica temporar sau permanent frecvența cardiacă.

Activitatea fizică

Efortul fizic determină o creștere rapidă a frecvenței cardiace. Acest fenomen este complet fiziologic: în timpul exercițiilor, musculatura are nevoie de mai mult oxigen, iar inima răspunde prin accelerarea ritmului pentru a pompa sângele mai eficient. La persoane sănătoase, frecvența poate crește până la 150–180 bpm în timpul exercițiilor intense. După oprirea efortului, frecvența ar trebui să revină treptat la valorile de repaus într-un interval de 5–10 minute.

Vârsta

La copii, inima bate mult mai repede decât la adulți. De exemplu, un nou-născut poate avea o frecvență normală de 120–160 bpm, în timp ce la un adult în repaus, intervalul normal este de 60–100 bpm. Pe măsură ce sistemul cardiovascular se maturizează, frecvența de repaus scade. La vârstnici, frecvența poate crește ușor în repaus din cauza reducerii elasticității vasculare și a scăderii eficienței miocardului.

Temperatura corporală

Febra influențează direct frecvența cardiacă. Se estimează că pentru fiecare creștere de 1°C peste 37°C, ritmul cardiac crește cu aproximativ 10 bpm. Acest mecanism ajută organismul să își regleze metabolismul crescut din timpul infecțiilor sau inflamațiilor. De asemenea, expunerea la temperaturi ambientale foarte ridicate sau foarte scăzute poate stimula inima să bată mai repede, pentru a menține homeostazia.

Hormonii

Hormonii au un impact major asupra ritmului cardiac. Cel mai cunoscut exemplu este reprezentat de hormonii tiroidieni: în hipertiroidism, excesul de hormoni duce la tahicardie, palpitații și intoleranță la efort, în timp ce hipotiroidismul poate cauza bradicardie. De asemenea, adrenalina și noradrenalina – eliberate în condiții de stres – accelerează frecvența inimii. Hormonii sexuali (estrogeni, testosteron) pot influența ritmul cardiac indirect, prin impactul asupra tonusului vascular și metabolismului.

Consumul de substanțe stimulante

Cafeina, nicotina, alcoolul, unele droguri recreaționale (cum ar fi cocaina sau amfetaminele) și chiar anumite suplimente alimentare pot influența frecvența cardiacă. Cafeina și nicotina stimulează sistemul nervos simpatic, provocând tahicardie ușoară sau moderată. Alcoolul, în doze mari, poate provoca aritmii, în special fibrilație atrială. Substanțele stimulante pot fi periculoase la persoanele cu boli cardiace preexistente.

Medicamentele

Multe clase de medicamente pot modifica frecvența cardiacă. Beta-blocantele, de exemplu, scad frecvența și sunt folosite pentru tratarea hipertensiunii, anginei sau aritmiilor. În schimb, medicamentele simpatomimetice, cum sunt unele decongestionante nazale sau tratamente pentru astm, pot accelera ritmul. Este important ca orice modificare de frecvență legată de tratamente să fie monitorizată de medic.

Starea de sănătate generală

Diverse afecțiuni sistemice pot influența direct sau indirect frecvența cardiacă. Anemia, deshidratarea, infecțiile severe, insuficiența cardiacă sau afecțiunile pulmonare cronice pot duce la creșteri compensatorii ale ritmului. De asemenea, durerile acute, hemoragiile sau scăderea bruscă a tensiunii arteriale determină o reacție reflexă a inimii, care începe să bată mai repede pentru a menține fluxul sanguin vital.

Somnul și poziția corpului

În timpul somnului profund, frecvența cardiacă scade în mod fiziologic, uneori sub 50 bpm la persoanele sănătoase. De asemenea, trecerea din poziția culcat în poziția verticală determină o scurtă creștere a frecvenței, ca mecanism de adaptare la gravitație. La unii indivizi, mai ales tineri, această reacție poate fi mai accentuată (sindrom de tahicardie posturală ortostatică – POTS).

Stresul și emoțiile

Situațiile de stres acut, frică, anxietate sau bucurie intensă pot stimula sistemul nervos simpatic, ducând la o creștere semnificativă a frecvenței cardiace. Această reacție este parte a răspunsului de „luptă sau fugi” (fight or flight) și este însoțită de eliberarea de adrenalină, care accelerează contracțiile cardiace. În cazurile de anxietate cronică, frecvența cardiacă poate rămâne crescută pe termen lung.

Ritmul vieții moderne ne expune la niveluri ridicate de stres acut și la perioade prelungite de stres cronic. Apelează la serviciile de Psihoterapie Elytis Hospital pentru a învăța cum să ții sub control stresul, astfel încât să nu îți afecteze sănătatea!

Tipuri de ritm cardiac

Există mai multe tipuri de ritm cardiac, despre care poți citi în continuare:

Ritm sinusal – ritmul normal al inimii

Ritmul sinusal este considerat ritmul normal și fiziologic al inimii, generat de nodul sinoatrial, care acționează ca un pacemaker natural. Nodul sinoatrial produce impulsuri electrice regulate care declanșează contracția coordonată a mușchiului cardiac.

Acest tip de ritm asigură o circulație optimă a sângelui și un aport corespunzător de oxigen către toate țesuturile organismului. Modificările ușoare în ritmul sinusal nu sunt considerate patologice dacă ele respectă anumite limite și revin rapid la normal.

Aritmii – deviații de la ritmul normal

Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac caracterizate prin bătăi neregulate, prea rapide sau prea lente, sau prin impulsuri electrice care nu respectă traseul normal. Ele pot afecta funcția inimii și pot provoca simptome precum palpitații, amețeli, oboseală sau chiar pierderea conștienței.

Aritmiile pot fi tranzitorii sau persistente, iar severitatea lor variază de la forme complet benigne la cele care necesită tratament medical urgent. Ele se clasifică în funcție de ritmul modificat:

tahicardie (ritm accelerat),
bradicardie (ritm lent),
aritmii complexe care combină ambele aspecte și pot afecta diferite părți ale inimii.

Tahicardie (ritm prea rapid)

Tahicardia este definită ca o frecvență cardiacă peste 100 bătăi pe minut în repaus. Ea poate apărea ca o reacție fiziologică normală la efort, stres sau febră, dar și ca o tulburare patologică. Există mai multe tipuri de tahicardie, printre care:

Tahicardia sinusală: ritmul nodului sinoatrial este accelerat, frecventă în situații de stres sau febră.
Tahicardia supraventriculară: originea impulsurilor electrice este în atrii sau în nodul atrioventricular.
Tahicardia ventriculară: ritmul accelerat provine din ventriculi și poate fi periculoasă, necesitând intervenție promptă.

Tahicardia persistentă poate afecta pompa inimii și crește riscul de insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral, mai ales în prezența altor afecțiuni cardiace.

Bradicardie (ritm prea lent)

Bradicardia este definită ca o frecvență cardiacă sub 60 bătăi pe minut în repaus. Aceasta poate fi fiziologică, mai ales la sportivi bine antrenați, sau patologică, apărând în cazuri de disfuncție a nodului sinoatrial, bloc atrioventricular sau alte probleme ale sistemului de conducere electrică.

Simptomele bradicardiei pot include oboseală, amețeli, leșinuri sau dificultăți de concentrare. În funcție de severitate și cauză, poate necesita tratament, cum ar fi implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker).

Fibrilație atrială și alte aritmii comune

Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie întâlnită în practica clinică și reprezintă o contracție rapidă și neregulată a atriilor, care determină un ritm ventricular neregulat și adesea rapid. Aceasta crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, care pot cauza accident vascular cerebral sau embolii sistemice.

Alte aritmii comune includ:

Flutterul atrial: ritm rapid, dar mai organizat decât fibrilația atrială.
Extrasistolele: contracții premature, fie atriale, fie ventriculare, care apar ocazional și sunt adesea inofensive.
Blocurile cardiace: întârzieri sau blocaje în transmiterea impulsului electric prin nodul atrioventricular sau alte zone ale sistemului de conducere.

Managementul acestor aritmii variază de la monitorizare și modificări ale stilului de viață, la medicație antiaritmică sau intervenții invazive precum ablația cu radiofrecvență. Descoperă semnele tăcute ale bolilor de inimă și află când este cazul să mergi la cardiolog.

Care sunt simptomele unui ritm cardiac anormal?

Tulburările de ritm cardiac pot genera o serie de simptome, uneori ușor de recunoscut, alteori subtile, care indică faptul că inima nu funcționează corect. Recunoașterea acestor semne este esențială pentru diagnosticarea și tratamentul precoce, prevenind complicații grave. În continuare sunt detaliate cele mai frecvente simptome asociate cu ritmul cardiac anormal.

Palpitațiile

Palpitațiile reprezintă senzația de bătăi rapide, puternice sau neregulate ale inimii. Pacientul poate percepe că inima „bate prea tare”, „sare o bătaie” sau „bate haotic”. Aceste manifestări apar adesea în cazul tahicardiilor, fibrilației atriale sau extrasistolelor și pot fi declanșate de stres, efort fizic, consum de cafeină sau chiar fără un motiv aparent.

Deși palpitațiile pot fi incomode și înspăimântătoare, ele nu indică întotdeauna o problemă cardiacă gravă. Totuși, dacă apar frecvent, sunt însoțite de alte simptome sau durează mai mult de câteva minute, este recomandată evaluarea medicală.

Amețelile sau pierderea conștienței

Tulburările de ritm cardiac pot afecta capacitatea inimii de a pompa sângele eficient, ceea ce reduce fluxul de oxigen către creier. Acest lucru poate cauza amețeli, senzație de slăbiciune sau chiar pierderi temporare ale conștienței (sincope).

Bradicardia severă, tahicardiile rapide, precum și blocurile cardiace pot determina aceste episoade. Pierderea conștienței reprezintă o urgență medicală, necesitând investigații imediate pentru identificarea cauzei și prevenirea recurenței.

Dificultățile de respirație

Tulburările de ritm cardiac pot afecta capacitatea inimii de a asigura un debit sanguin optim, ceea ce duce la acumularea de lichid în plămâni (edem pulmonar) și dificultăți în oxigenarea organismului. Pacienții pot resimți o senzație de sufocare, respirație accelerată sau dificultate în respirație la efort sau chiar în repaus.

Acest simptom este adesea prezent în aritmii care afectează funcția ventriculară, cum ar fi fibrilația atrială persistentă sau tahicardia ventriculară și necesită consult medical prompt.

Durerile în piept

Durerea sau disconfortul în zona toracică poate fi asociat cu ritmuri cardiace anormale care afectează irigarea cu sânge a mușchiului inimii (ischemie miocardică). Tahicardiile rapide sau aritmiile complexe pot crește cererea de oxigen a inimii sau pot afecta circulația coronariană, provocând angină pectorală.

Durerea toracică în contextul unui ritm cardiac anormal poate varia de la senzație de presiune ușoară până la dureri intense care radiază către brațe, maxilar sau spate, necesitând evaluare cardiologică de urgență pentru a exclude infarctul miocardic.

Dacă experimentezi simptomele de mai sus, fă o programare online în Elytis Hospital sau sună la numărul 0332 803 793 pentru a beneficia de o evaluare atentă a stării tale de sănătate. Echipa medicală Elytis este aici pentru tine!

Care sunt cauzele posibile ale dereglărilor de ritm cardiac?

Tulburările de ritm cardiac apar ca rezultat al unor factori diverși, care pot afecta atât funcția electrică a inimii, cât și starea generală a organismului. Identificarea cauzelor este esențială pentru un diagnostic corect și pentru alegerea unui tratament adecvat. Mai jos sunt prezentate principalele cauze ale aritmiilor cardiace.

Afecțiunile cardiovasculare

Una dintre cele mai frecvente cauze ale dereglărilor de ritm sunt bolile de inimă. Infarctul miocardic, cardiomiopatia, insuficiența cardiacă sau valvulopatiile pot deteriora structura și funcția mușchiului cardiac, precum și sistemul de conducere electrică. Aceste afecțiuni creează zone cu transmitere defectuoasă a impulsurilor electrice, favorizând apariția aritmiilor.

De exemplu, cicatricile formate după un infarct pot deveni focare de activitate electrică anormală, generând tahicardii ventriculare. Hipertensiunea arterială netratată și boala coronariană pot duce, de asemenea, la remodelare cardiacă și predispoziție la aritmii.

Dezechilibrele electrolitice

Electroliții precum potasiul, calciul și magneziul sunt esențiali pentru conducerea impulsului electric în inimă. Orice dezechilibru al acestor substanțe, cauzat de afecțiuni renale, dezechilibru alimentar sau medicație, poate provoca tulburări de ritm.

De exemplu, hipopotasemia (nivel scăzut de potasiu) poate determina tahicardie ventriculară, în timp ce hipercalcemia sau hipomagnezemia pot afecta stabilitatea electrică a miocardului. Monitorizarea și corectarea acestor dezechilibre sunt importante în managementul aritmiilor.

Stresul, cafeina, alcoolul sau drogurile

Stilul de viață și consumul unor substanțe pot influența profund ritmul cardiac. Stresul cronic și anxietatea activează sistemul nervos simpatic, crescând riscul apariției palpitațiilor și tahicardiilor.

Cafeina, prezentă în cafea, ceai și băuturi energizante, stimulează inima, determinând accelerarea ritmului. Consumul excesiv de alcool poate provoca fibrilație atrială, iar drogurile recreaționale precum cocaina sau amfetaminele pot declanșa aritmii periculoase și chiar stop cardiac.

Problemele hormonale

Disfuncțiile hormonale sunt o altă cauză importantă a dereglărilor de ritm. Tiroida joacă un rol central în reglarea metabolismului și a activității cardiace. Hipertiroidismul (exces de hormoni tiroidieni) accelerează ritmul cardiac și crește riscul de fibrilație atrială, în timp ce hipotiroidismul poate cauza bradicardie.

Alte dezechilibre hormonale, cum ar fi nivelurile anormale de adrenalină sau cortizol în situații de stres sever sau boli endocrine, pot perturba ritmul inimii. Diagnosticul și tratamentul acestor afecțiuni hormonale sunt esențiale pentru restabilirea unui ritm cardiac normal.

Diagnosticarea problemelor de ritm cardiac

Detectarea și evaluarea corectă a tulburărilor de ritm cardiac sunt esențiale pentru stabilirea unui tratament eficient și prevenirea complicațiilor. În prezent, există o serie de metode moderne și eficiente care permit monitorizarea activității electrice a inimii, identificarea aritmiilor și evaluarea impactului acestora asupra funcției cardiace.

EKG (electrocardiograma)

Electrocardiograma (EKG) este investigația de bază și cea mai utilizată în diagnosticarea tulburărilor de ritm cardiac. Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozi plasați pe piele și oferă informații despre ritmul, frecvența și eventualele anomalii de conducere.

EKG-ul standard durează doar câteva minute și este folosit pentru a identifica tahicardii, bradicardii, blocuri cardiace sau extrasistole. Deși este foarte util, EKG-ul de repaus poate să nu surprindă aritmii intermitente sau rare.

Monitorizare Holter

Monitorizarea Holter este o metodă extinsă de înregistrare a activității electrice a inimii pe o perioadă mai lungă, de obicei 24-48 de ore, printr-un dispozitiv portabil. Aceasta permite detectarea aritmiilor care nu apar în timpul EKG-ului de repaus și corelarea lor cu simptomele resimțite de pacient.

Află mai multe despre monitorizarea Holter a tensiunii arteriale de la Prof. Univ. Dr. Viviana Onofrei, medic Elytis Hospital.

Există și variante moderne de Holter cu monitorizare pe 7 zile sau chiar implantabile, care permit o urmărire pe termen lung a ritmului cardiac. Această metodă este indispensabilă pentru evaluarea palpitațiilor, amețelilor sau pierderilor de cunoștință cu cauză neclară.

Teste de efort

Testul de efort sau testul de stres cardiac urmărește răspunsul inimii la efort fizic controlat (de obicei, mers pe bandă sau pedalare pe bicicletă). Monitorizarea EKG în timpul exercițiului evidențiază modificări ale ritmului cardiac induse de efort, care pot fi absente în repaus.

Această metodă este utilă mai ales pentru diagnosticarea tahicardiilor provocate de activitate fizică și pentru evaluarea ischemiei miocardice asociate cu aritmii. Testul oferă informații despre capacitatea funcțională a inimii și toleranța la efort.

Investigații suplimentare (ecografie cardiacă, RMN cardiac)

Ecografia cardiacă (ecocardiografie) este o metodă imagistică ce utilizează ultrasunete pentru vizualizarea structurii și funcției inimii. Aceasta ajută la identificarea cauzelor structurale ale aritmiilor, cum ar fi dilatarea camerelor inimii, disfuncția valvelor sau prezența trombilor atriali.

RMN-ul cardiac oferă imagini detaliate ale țesutului miocardic și poate detecta zone de fibroză, inflamație sau cicatrici care predispun la aritmii. Este folosit în special în cazuri complexe sau când alte metode imagistice nu oferă suficiente informații.

Alte metode de diagnostic

Electrofiziologia cardiacă: un test invaziv, realizat în laboratorul de cardiologie intervențională, care permite studierea precisă a circuitelor electrice ale inimii și inducerea controlată a aritmiilor pentru diagnostic și tratament prin ablație.
Monitorizare prin dispozitive implantabile (loop recorder): un mic dispozitiv plasat sub piele care înregistrează continuu ritmul cardiac pe perioade de luni sau ani, ideal pentru monitorizarea pe termen lung a aritmiilor rare sau inexplicabile.
Teste de laborator: analizele de sânge pot evalua prezența dezechilibrelor electrolitice, a funcției tiroidiene sau a markerilor inflamatori care pot influența ritmul cardiac.

Aceste metode, folosite complementar, oferă o imagine completă asupra problemelor de ritm cardiac, permițând medicilor să personalizeze strategiile terapeutice pentru fiecare pacient în parte.

Cum se tratează tulburările de ritm cardiac?

Managementul tulburărilor de ritm cardiac depinde de tipul și severitatea aritmiei, precum și de starea generală a pacientului. Obiectivul principal este restabilirea și menținerea unui ritm cardiac normal, prevenirea complicațiilor și ameliorarea simptomelor. Tratamentul poate fi medicamentos, intervențional sau combinat.

Medicamente antiaritmice

Medicamentele antiaritmice sunt prima linie de tratament pentru multe tipuri de aritmii. Ele acționează prin modificarea impulsurilor electrice ale inimii, încetinind sau normalizând ritmul cardiac.

Există mai multe clase de medicamente antiaritmice, fiecare cu mecanisme specifice:

Blocanți ai canalelor de sodiu, care încetinesc conducerea impulsurilor.
Blocanți ai canalelor de potasiu, care prelungesc durata impulsului electric.
Blocanți ai canalelor de calciu, care reduc excitabilitatea nodului atrioventricular.
Beta-blocante, care diminuează activitatea sistemului nervos simpatic și reduc frecvența cardiacă.

Tratamentul medicamentos trebuie monitorizat atent, deoarece unele medicamente pot avea efecte secundare sau pot favoriza apariția altor aritmii.

Cardioversie electrică

Cardioversia electrică este o procedură medicală utilizată pentru restabilirea rapidă a ritmului normal în cazul aritmiilor persistente, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară.

Procedura constă în aplicarea unui șoc electric controlat, sincronizat cu bătăile inimii, prin electrozi plasați pe piept. Acest șoc „resetează” activitatea electrică cardiacă, permițând nodului sinoatrial să preia din nou controlul ritmului.

Cardioversia este sigură și eficientă, dar în unele cazuri poate necesita repetare sau completare cu tratament medicamentos pentru menținerea ritmului normal.

Implant de pacemaker

Pacemakerul este un dispozitiv electronic implantabil care monitorizează continuu ritmul cardiac și transmite impulsuri electrice pentru a corecta ritmul atunci când acesta devine prea lent sau neregulat.

Implantarea este recomandată în special în cazurile de bradicardie severă, bloc cardiac sau insuficiență a nodului sinoatrial. Dispozitivul este plasat sub piele, de obicei în zona toracică superioară, iar firele electrice sunt ghidate până la inimă.

Pacemakerul contribuie la menținerea unei frecvențe cardiace adecvate și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacienților afectați de tulburări de ritm lent.

Ablatie prin radiofrecvență

Ablatia prin radiofrecvență este o procedură minim invazivă prin care se distrug zonele de țesut cardiac care generează impulsuri electrice anormale și provoacă aritmii.

Realizată în laboratorul de electrofiziologie, această tehnică folosește un cateter introdus pe cale vasculară până la inimă, prin care se aplică energie cu frecvență radio pentru a elimina focarele aritmice.

Ablatia este o opțiune eficientă pentru tratarea fibrilației atriale, tahicardiilor supraventriculare sau tahicardiilor ventriculare selectate și poate reduce sau elimina necesitatea medicației pe termen lung.

Aceste opțiuni terapeutice, individualizate pentru fiecare pacient, oferă șanse mari de control al tulburărilor de ritm și îmbunătățire a prognosticului pe termen lung.

Descoperă serviciile de Cardiologie Intervențională oferite de Elytis Hospital.

Cum poți menține un ritm cardiac sănătos?

Menținerea unui ritm cardiac sănătos este esențială pentru buna funcționare a inimii și pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase și monitorizarea regulată, poți reduce riscul apariției tulburărilor de ritm și îți poți proteja sănătatea pe termen lung.

Care este ritmul tău cardiac țintă?

Ritmul cardiac țintă reprezintă frecvența minimă a bătăilor inimii pe care trebuie să o menții într-un interval de timp pentru a asigura un antrenament eficient al inimii. Primul pas pentru determinarea ritmului cardiac țintă este calcularea ritmului cardiac maxim.

Ritmul cardiac maxim se calculează astfel: 220 minus vârsta ta. Ritmul cardiac țintă pentru exerciții de intensitate moderată până la intensă este între 50% și 85% din ritmul cardiac maxim.

Valorile medii ale ritmului cardiac pe vârste:

20 de ani: 100–170 bătăi pe minut
30 de ani: 95–162 bătăi pe minut
35 de ani: 93–157 bătăi pe minut
40 de ani: 90–153 bătăi pe minut
45 de ani: 88–149 bătăi pe minut
50 de ani: 85–145 bătăi pe minut
55 de ani: 83–140 bătăi pe minut
60 de ani: 80–136 bătăi pe minut
65 de ani: 78–132 bătăi pe minut
70 de ani: 75–128 bătăi pe minut

Respectarea acestui ritm ajută la creșterea capacității cardiovasculare și la prevenirea suprasolicitării inimii.

Exerciții fizice regulate

Activitatea fizică moderată și regulată are un impact benefic major asupra inimii și ritmului său. Exercițiile aerobice precum mersul pe jos, alergarea ușoară, înotul sau ciclismul ajută la îmbunătățirea capacității cardiovasculare, cresc rezistența inimii și reglează frecvența cardiacă.

De asemenea, exercițiile fizice ajută la scăderea tensiunii arteriale, controlul greutății corporale și reducerea nivelului de stres, factori care influențează direct ritmul cardiac. Pentru majoritatea adulților sănătoși, se recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată. Citește mai multe despre cum să dozezi efortul fizic pentru a menține sănătatea inimii.

Alimentație echilibrată

O dietă sănătoasă contribuie esențial la menținerea unui ritm cardiac optim. Alimentele bogate în antioxidanți, fibre, vitamine și minerale ajută la protejarea vaselor de sânge și la reglarea funcției cardiace.

Este recomandat să se consume legume și fructe proaspete, cereale integrale, pește bogat în acizi grași omega-3, nuci și semințe. În schimb, trebuie redus consumul de sare, grăsimi saturate, zaharuri rafinate și alimente procesate, care pot favoriza hipertensiunea și inflamația cardiovasculară.

Controlul stresului

Stresul cronic și anxietatea au un impact negativ puternic asupra sistemului cardiovascular, putând declanșa palpitații și alte tulburări de ritm. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, pot ajuta la calmarea sistemului nervos și stabilizarea ritmului cardiac.

Este important să acorzi timp pentru odihnă și relaxare, să eviți suprasolicitarea și să menții un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.

Monitorizarea regulată a inimii

Pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular sau cu antecedente de aritmii, monitorizarea regulată a ritmului cardiac este crucială. Aceasta poate include măsurarea frecvenței cardiace acasă cu ajutorul ceasurilor inteligente, tensiometrului sau vizite periodice la medic cu efectuarea EKG-ului.

Identificarea timpurie a modificărilor de ritm permite intervenția rapidă și ajustarea tratamentului, prevenind complicațiile. Este recomandat să cunoști și să urmărești ritmul cardiac țintă, care reprezintă frecvența optimă a bătăilor inimii în timpul exercițiilor fizice, pentru a antrena eficient și în siguranță sistemul cardiovascular.

Adoptând aceste principii în viața de zi cu zi, poți contribui activ la menținerea sănătății inimii și la prevenirea apariției problemelor de ritm cardiac. Dacă ai întrebări despre ce stil de viață ți se potrivește sau despre monitorizarea ritmului cardiac, pot să te ajut cu recomandări personalizate!

Întrebări frecvente despre ritmul cardiac (FAQ)

Această secțiune răspunde unora dintre cele mai frecvente întrebări legate de ritmul cardiac, pentru a ajuta la înțelegerea mai bună a funcționării inimii și a semnelor care pot indica probleme.

Ce înseamnă ritm cardiac variabil?

Ritmul cardiac variabil (HRV – Heart Rate Variability) reprezintă fluctuațiile naturale ale intervalului de timp dintre bătăile inimii. Un HRV ridicat indică un sistem nervos autonom sănătos și o capacitate bună de adaptare la stres sau schimbări fizice, în timp ce un HRV scăzut poate sugera oboseală, stres cronic sau probleme cardiovasculare.

HRV este un indicator important folosit în sport și medicină pentru evaluarea stării generale de sănătate și pentru ajustarea antrenamentelor sau tratamentelor.

Când e periculos un ritm cardiac scăzut?

Un ritm cardiac scăzut (bradicardie), sub 60 bpm, poate fi normal la persoanele sănătoase, mai ales sportivilor bine antrenați. Însă, când bradicardia cauzează simptome precum amețeli, oboseală, leșin sau dificultăți de respirație, poate indica o problemă serioasă, cum ar fi disfuncția nodului sinoatrial sau blocul atrioventricular, necesitând evaluare medicală.

Bradicardia severă poate reduce fluxul sanguin către organe și creier, punând viața în pericol dacă nu este tratată.

Se poate trăi cu fibrilație atrială?

Da, mulți pacienți cu fibrilație atrială (FA) pot duce o viață normală, dar această aritmie necesită monitorizare și tratament adecvat pentru prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Tratamentul poate include anticoagulante pentru reducerea riscului de cheaguri, medicamente pentru controlul ritmului și proceduri precum ablația. Un management corect al FA poate îmbunătăți calitatea vieții și reduce riscurile asociate.

Cum se reglează ritmul cardiac natural?

Ritmul cardiac este reglat de sistemul electric al inimii, începând de la nodul sinoatrial, care acționează ca un „pacemaker” natural. Sistemul nervos autonom — format din ramura simpatică și parasimpatică — influențează ritmul, accelerându-l sau încetinindu-l în funcție de nevoi (e.g., în repaus sau în efort).

De asemenea, hormoni și factori locali precum temperatura corpului și echilibrul electrolitic pot modifica ritmul cardiac natural.

De ce uneori simt bătăi neregulate sau palpitații?

Palpitațiile reprezintă consștientizarea senzației generată de bătăile inimii, fie ele accelerate, neregulate sau puternice. Acestea pot fi cauzate de factori temporari precum stresul, consumul de cafeină, lipsa somnului sau efortul fizic, dar pot semnala și aritmii ce necesită evaluare medicală.

Pot preveni tulburările de ritm cardiac?

Da, adoptând un stil de viață sănătos — alimentație echilibrată, exerciții regulate, evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool, gestionarea stresului și monitorizarea regulată a sănătății cardiovasculare — poți reduce semnificativ riscul apariției aritmiilor.

Echipa medicală Elytis Hospital are ca prioritate sănătatea ta. Contactează-ne rapid și simplu pentru a programa o evaluare a sănătății și beneficiază de specialiști dedicați, aparatură modernă și un parcurs diagnostic ușor și confortabil!

Surse:

Al-Sakini, Nada. “Anatomy of the Heart.” Medicine, vol. 50, no. 6, Apr. 2022, https://doi.org/10.1016/j.mpmed.2022.03.014, accesat la 24.07.2025;
British Heart Foundation. “Arrhythmias.” British Heart Foundation, 2020, www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/arrhythmias, accesat la 24.07.2025;
Cleveland Clinic. “Arrhythmia.” Cleveland Clinic, 20 Mar. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16749-arrhythmia, accesat la 24.07.2025;
Khurshid, Shaan, et al. “Frequency of Cardiac Rhythm Abnormalities in a Half Million Adults.” Circulation. Arrhythmia and Electrophysiology, vol. 11, no. 7, 1 July 2018, p. e006273, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6051725/, https://doi.org/10.1161/CIRCEP.118.006273, accesat la 24.07.2025;
Mannina, C, et al. “Frequency of Cardiac Arrhythmias in Older Adults: Findings from the Subclinical Atrial Fibrillation and Risk of Ischemic Stroke (SAFARIS) Study.” European Heart Journal, vol. 41, no. Supplement_2, 1 Nov. 2020, academic.oup.com/eurheartj/article/41/Supplement_2/ehaa946.0356/6005724, https://doi.org/10.1093/ehjci/ehaa946.0356, accesat la 24.07.2025.

Ultima revizuire medicală:

25.07.2025, Dr. Anca Rezmires – Medic Specialist Cardiologie

Articole recomandate

Categorii