Boala arterială periferică: cauze, simptome și tratament

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune vasculară frecvent întâlnită, care afectează milioane de oameni la nivel global. Aceasta se caracterizează prin îngustarea arterelor, cel mai adesea a celor care irigă membrele inferioare, cauzând reducerea fluxului sanguin. La Elytis, înțelegem impactul pe care această afecțiune îl poate avea asupra calității vieții și oferim soluții avansate pentru diagnostic și tratament.

Ce este boala arterială periferică?

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune circulatorie cronică în care arterele ce transportă sângele către membre (în special picioare) se îngustează sau se blochează, de obicei din cauza acumulării de depozite grase (plăci de aterom).

Această îngustare determină scăderea fluxului sanguin și, implicit, o oxigenare insuficientă a mușchilor și țesuturilor. Rezultatul este apariția unor simptome precum:

• Durere la mers (claudicație intermitentă)
  
• Senzație de oboseală sau amorțeală la nivelul picioarelor
  
• Dificultăți de vindecare a rănilor
  

Pe termen lung, BAP crește riscul de complicații severe precum ischemia critică a membrelor, necroza sau chiar amputarea.

Prevalența și impactul asupra calității vieții

• Se estimează că peste 200 de milioane de persoane la nivel mondial suferă de BAP.
  
• Prevalența crește odată cu vârsta, afectând până la 20% dintre persoanele peste 70 de ani.
  
• Mulți pacienți rămân nediagnosticați, pentru că simptomele precoce sunt vagi sau confundate cu alte probleme (oboseală, dureri de spate).
  

Impact asupra vieții zilnice:

• Limitarea mobilității: pacienții evită mersul pe jos din cauza durerii.
  
• Dependența de alții: activitățile simple (cumpărături, urcat scări) devin dificile.
  
• Probleme psihologice: frustrare, anxietate și risc crescut de depresie.
  
• Izolare socială: pacienții tind să își reducă activitățile sociale din cauza simptomelor.
  

Recunoașterea bolii nu doar că reduce riscul medical, dar și menține independența și calitatea vieții.

Legătura dintre BAP și riscul cardiovascular global

BAP nu este doar o problemă locală a picioarelor, ci reflectă afectarea întregului sistem vascular.

• Pacienții cu BAP au un risc de 2–4 ori mai mare de a dezvolta:
  
  • infarct miocardic,
    
  • accident vascular cerebral (AVC ischemic),
    
  • moarte cardiovasculară.
    

De ce există această legătură?

• Ateroscleroza care afectează arterele picioarelor este același proces care afectează arterele coronare și cerebrale.
  
• Prezența BAP = indicator al aterosclerozei avansate în organism.
  
• Diagnosticul de BAP impune evaluarea și tratarea riscului cardiovascular global, nu doar a membrelor.
  

Impactul recunoașterii precoce a BAP

Domeniu	Fără diagnostic precoce	Cu diagnostic precoce
Calitatea vieții	Limitarea mobilității, dureri cronice, izolare socială	Activitate fizică menținută, independență funcțională
Complicații vasculare	Ulcere, ischemie critică, amputare	Prevenirea complicațiilor prin tratament timpuriu
Riscul cardiovascular	Creștere de 2–4 ori a riscului de infarct și AVC	Control prin statine, antiagregante și monitorizare cardiacă

Care este diferența dintre BAP și alte boli vasculare?

Este important să distingem BAP de alte boli circulatorii:

Afecțiune	Ce afectează	Cum diferă de BAP
Boala arterială periferică (BAP)	Arterele membrelor inferioare (mai rar superioare)	Îngustarea/obstrucția arterelor periferice, simptome la mers, ischemie periferică
Boala coronariană	Arterele inimii (coronare)	Reduce fluxul sanguin către mușchiul cardiac → angină, infarct
Boala cerebrovasculară	Arterele creierului	Reduce fluxul cerebral → risc de AVC
Insuficiența venoasă cronică	Venele membrelor	Probleme de drenaj venos → varice, edem, ulcere venoase

Așadar, BAP face parte din spectrul bolilor aterosclerotice, dar afectează în special arterele membrelor, cu consecințe asupra mobilității și calității vieții.

Cum apare boala arterială periferică (BAP)?

Mecanismul de apariție a bolii arteriale periferice este unul complex, care include mai multe etape.

Procesul de ateroscleroză și îngustarea arterelor

• Principala cauză a BAP este ateroscleroza, adică acumularea de plăci de grăsime, colesterol și calciu în peretele arterelor.
  
• În timp, aceste plăci duc la îngustarea lumenului arterial, reducând circulația sângelui.
  
• Rezultatul este un flux sanguin insuficient, mai ales în timpul efortului fizic, când mușchii au nevoie de mai mult oxigen.
  

Evoluția bolii în timp

1. Fază asimptomatică – îngustarea este prezentă, dar pacientul nu simte simptome.
   
2. Fază simptomatică (claudicație intermitentă) – apare durere la mers, care dispare la repaus.
   
3. Ischemie critică – durere în repaus, răni care nu se vindecă, risc de necroză.
   
4. Complicații severe – gangrenă și risc de amputare dacă boala nu este tratată.
   

BAP este o boală progresivă, iar detectarea precoce face diferența între un tratament eficient și complicații grave.

De reținut:

• BAP este o boală cronică ce afectează arterele periferice, reducând fluxul sanguin la nivelul membrelor.
  
• Cauza principală este ateroscleroza, iar evoluția merge de la fază asimptomatică la ischemie critică.
  
• Diferența față de alte boli vasculare este localizarea: arterele membrelor (BAP), arterele inimii (boala coronariană), arterele creierului (cerebrovasculară).
  

Care sunt cauzele și factorii de risc ai bolii arteriale periferice?

Boala arterială periferică are cauze multifactoriale și factori de risc modificabili și nemodificabili; informarea corectă contribuie la o prevenție eficientă.

Cauze principale

Principala cauză a bolii arteriale periferice (BAP) este ateroscleroza, proces prin care plăcile de grăsime și colesterol se depun pe pereții arterelor. În timp, aceste plăci duc la:

• îngustarea lumenului arterial,
  
• scăderea elasticității pereților,
  
• flux sanguin redus către mușchi și țesuturi.
  

Alte cauze mai rare

• Inflamațiile arteriale (vasculite) – inflamații cronice ce duc la deteriorarea pereților vaselor.
  
• Traumatisme arteriale – accidente sau intervenții chirurgicale care afectează fluxul sanguin.
  
• Malformații congenitale – defecte structurale ale vaselor prezente de la naștere.
  

Factori de risc

Factorii de risc ai bolii arteriale periferice sunt împărțiți în două categorii: factori de risc modificabili, care pot fi influențați de stilul de viață al pacientului și factori de risc nemodificabili.

Factori modificabili

Aceștia cresc semnificativ riscul de BAP, dar pot fi controlați prin schimbări de stil de viață și tratament:

• Fumatul – factorul de risc nr. 1; accelerează ateroscleroza și crește riscul de ischemie critică.
  
• Hipertensiunea arterială – tensionează pereții vaselor și favorizează depunerile.
  
• Diabetul zaharat – afectează pereții vaselor și duce la complicații severe.
  
• Colesterolul crescut (hiperlipidemia) – contribuie direct la formarea plăcilor de aterom.
  
• Obezitatea și sedentarismul – asociate cu sindrom metabolic și disfuncție vasculară.
  

Factori nemodificabili

Aceștia nu pot fi controlați, dar pacienții cu risc trebuie monitorizați mai atent:

• Vârsta – prevalența crește semnificativ după 50 de ani.
  
• Sexul – bărbații sunt mai afectați la vârste tinere, dar riscul la femei crește după menopauză.
  
• Predispoziția genetică – istoric familial de boli cardiovasculare sau BAP.
  
• Comorbidități cardiovasculare – boală coronariană, AVC ischemic.
  

Factori de risc pentru BAP

Tip factor	Exemple	Impact asupra bolii
Modificabili	Fumat, hipertensiune, diabet, colesterol crescut, obezitate, sedentarism	Pot fi controlați prin stil de viață și tratament, reducând semnificativ progresia bolii
Nemodificabili	Vârstă >50 ani, sex, genetică, alte boli cardiovasculare	Nu pot fi preveniți, dar impun monitorizare și screening regulat

De reținut:

• Cauza principală a BAP este ateroscleroza, dar și inflamațiile, traumatismele sau malformațiile pot contribui.
  
• Factori modificabili (fumat, diabet, hipertensiune, colesterol) sunt responsabili de majoritatea cazurilor și pot fi preveniți.
  
• Factori nemodificabili (vârstă, sex, genetică) impun screening precoce și monitorizare.
  

Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?

Boala arterială periferică (BAP) are o evoluție lentă și progresivă. În stadiile inițiale, simptomele pot fi discrete sau chiar absente, dar pe măsură ce boala avansează, apar semne evidente care afectează mobilitatea și calitatea vieții.

Simptome precoce

• Claudicația intermitentă – durere, crampe sau senzație de arsură la nivelul gambelor sau coapselor, apărute la mers și ameliorate prin repaus.
  
• Amorțeală sau slăbiciune musculară în membrele inferioare.
  
• Piele rece la atingere, comparativ cu alte zone ale corpului.
  
• Vindecare lentă a micilor zgârieturi sau tăieturi de la nivelul picioarelor.
  

Mulți pacienți tind să ignore aceste simptome, atribuindu-le oboselii sau vârstei.

Simptome avansate

• Durere în repaus – apare în special noaptea, când circulația sanguină este redusă.
  
• Ulcer ischemic – răni dureroase care apar la nivelul picioarelor sau degetelor și nu se vindecă.
  
• Modificări cutanate: piele palidă, subțire sau cu tentă albăstruie.
  
• Căderea părului de pe picioare și unghii fragile din cauza fluxului sanguin redus.
  
• Slăbiciune musculară progresivă ce limitează mersul și activitățile zilnice.
  

Care sunt complicațiile BAP?

Dacă boala nu este diagnosticată și tratată la timp, pot apărea consecințe grave:

• Ischemie critică a membrelor – flux sanguin sever redus, cu dureri permanente și risc crescut de necroză.
  
• Gangrenă – moartea țesuturilor, care poate necesita amputație.
  
• Creșterea riscului cardiovascular global – pacienții cu BAP au risc dublu de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
  

Evoluția simptomelor în BAP

Stadiu	Simptome caracteristice	Impact asupra pacientului
Precoce	Claudicație intermitentă, amorțeală, piele rece	Disconfort la efort, dar recuperare la repaus
Avansat	Durere în repaus, ulcere, modificări cutanate	Limitarea mobilității, risc de infecții
Complicații	Ischemie critică, necroză, gangrenă	Risc de amputație, creșterea mortalității cardiovasculare

De reținut:

• Simptomele precoce includ claudicația intermitentă, amorțeală și piele rece.
  
• Simptomele avansate includ durere în repaus, ulcere și modificări cutanate.
  
• Complicațiile pot fi ischemia critică, gangrena și un risc cardiovascular global crescut.
  

Diagnosticarea bolii arteriale periferice

Diagnosticul corect și precoce al bolii arteriale periferice (BAP) este esențial pentru a preveni complicațiile severe și pentru a stabili tratamentul potrivit. Evaluarea combină examinarea clinică cu investigații paraclinice moderne.

Examinare clinică

• Anamneza (istoricul pacientului): durerea la mers, fumatul, diabetul, hipertensiunea sau antecedentele cardiovasculare.
  
• Examen fizic: medicul verifică pulsurile periferice (gleznă, picior), temperatura pielii, prezența rănilor sau ulcerațiilor.
  
• Teste simple la patul pacientului: ridicarea sau coborârea picioarelor pentru a evalua culoarea și fluxul sanguin.
  

Examinarea clinică orientează diagnosticul, dar confirmarea se face prin teste obiective.

Investigații paraclinice

Diagnosticul este confirmat cu ajutorul testelor paraclinice, care permit și stadializarea bolii.

Indice glezna-braț (ABI)

• Test simplu, neinvaziv.
  
• Se măsoară tensiunea arterială la gleznă și la braț, apoi se calculează raportul.
  
• Valori normale: 1,0 – 1,3.
  
• Valori patologice: <0,9 indică BAP.
  Este testul de screening standard pentru pacienții cu risc.
  

Ecografie Doppler arterial

• Metoda principală de diagnostic și monitorizare a BAP.
  
• Permite vizualizarea fluxului sanguin și gradul de stenoză arterială.
  
• Avantaje: neinvazivă, repetabilă, accesibilă.
  
• Utilă pentru evaluarea răspunsului la tratament.
  

Angiografie CT sau RMN

• Folosește imagistică avansată pentru a vizualiza arterele în detaliu.
  
• Angio-CT: rapidă, disponibilă, dar implică radiații și substanță de contrast iodată.
  
• Angio-RM: fără radiații, dar necesită timp mai lung și este mai costisitoare.
  Recomandată înaintea procedurilor intervenționale sau chirurgicale.
  

Angiografia clasică (invazivă)

• Considerată standardul de aur pentru vizualizarea arterelor.
  
• Se face prin injectarea contrastului direct în vase.
  
• Permite diagnostic și tratament în aceeași ședință (angioplastie).
  
• Utilizată doar când alte investigații nu sunt suficiente.
  

Metode de diagnostic în BAP

Metodă	Tip	Avantaje	Limitări
ABI (indice glezna-braț)	Screening	Simplu, rapid, ieftin	Nu arată localizarea exactă a leziunii
Ecografie Doppler	Neinvazivă	Vizualizează fluxul, gradul de stenoză	Depinde de experiența medicului
Angio-CT	Imagistică avansată	Rapidă, vizualizare detaliată	Radiații + substanță de contrast
Angio-RM	Imagistică avansată	Fără radiații, bună pentru alergici la iod	Costisitoare, durată mai lungă
Angiografie clasică	Invazivă	Diagnostic + tratament simultan	Riscuri (sângerare, reacții la contrast)

De reținut:

• Screening-ul standard se face prin indicele glezna-braț (ABI).
  
• Ecografia Doppler este metoda principală pentru diagnostic și monitorizare.
  
• Angio-CT/RM oferă detalii anatomice utile pentru planificarea tratamentului.
  
• Angiografia clasică este rezervată cazurilor complexe și procedurilor terapeutice.
  

Tratamentul bolii arteriale periferice

Tratamentul bolii arteriale periferice (BAP) urmărește:

• încetinirea progresiei aterosclerozei,
  
• ameliorarea simptomelor (durere, claudicație intermitentă),
  
• prevenirea complicațiilor grave precum ischemia critică sau amputația.
  

Abordarea terapeutică combină schimbări de stil de viață, tratament medicamentos și proceduri intervenționale sau chirurgicale.

Tratament prin schimbări de stil de viață

Primul pas în gestionarea BAP este corectarea factorilor de risc.

Renunțarea la fumat

• Cel mai important pas în prevenirea progresiei bolii.
  
• Reduce riscul de amputare și evenimente cardiovasculare.
  

Activitatea fizică supravegheată

• Programele de mers asistat (30–45 min, de 3 ori/săptămână).
  
• Crește distanța de mers fără durere prin dezvoltarea circulației colaterale.
  

Dieta sănătoasă

• Dietă bogată în legume, pește, cereale integrale.
  
• Reducerea grăsimilor saturate și a sării.
  

Controlul greutății, diabetului și hipertensiunii

• Scăderea în greutate = reducere încărcare vasculară.
  
• Diabetul controlat reduce complicațiile vasculare.
  
• Tensiunea arterială menținută <140/90 mmHg.
  

Tratament medicamentos

Medicamentele nu vindecă BAP, dar reduc simptomele și riscurile cardiovasculare.

• Antiagregante plachetare → prevenirea trombozelor.
  
• Statine → scăderea colesterolului și stabilizarea plăcilor de aterom.
  
• Medicamente vasodilatatoare și simptomatice → reduc claudicația intermitentă.
  
• Medicamente antihipertensive → controlul tensiunii.
  
• Medicație antidiabetică → menținerea glicemiei în limite.
  

Tratament intervențional și chirurgical

Tratamentul intervențional și chirurgical poate fi realizat prin mai multe tehnici și metode, alese de către specialist în funcție de particularitățile fiecărui caz clinic.

Angioplastie cu balon și stent

• Metodă minim invazivă.
  
• Balonul dilată artera îngustată, iar stentul o menține deschisă.
  
• Recuperare rapidă, ideală pentru segmente scurte de stenoză.
  

Bypass arterial

• Operație de revascularizare prin devierea fluxului sanguin cu o grefă (venă sau material sintetic).
  
• Recomandată pentru ocluzii lungi sau când angioplastia nu este posibilă.
  

Endarterectomie

• Îndepărtarea chirurgicală a plăcii de aterom.
  
• Indicat pentru leziuni localizate.
  

Amputație (cazuri severe)

• Ultima soluție, atunci când țesuturile sunt necrozate și nu pot fi salvate.
  

Opțiuni terapeutice în BAP

Tip tratament	Exemple	Beneficii	Limitări
Stil de viață	Renunțare la fumat, exerciții, dietă	Încetinește progresia, previne complicații	Necesită aderență și timp
Medicamentos	Aspirină, statine, cilostazol	Reduce riscul cardiovascular, ameliorează simptome	Nu corectează ocluziile avansate
Intervențional	Angioplastie, stent	Minim invaziv, recuperare rapidă	Posibile restenozări
Chirurgical	Bypass, endarterectomie	Eficient în leziuni severe/extinse	Intervenții majore, risc operator
Amputație	Cazuri terminale	Elimină sursa de infecție/durere	Pierderea membrului, dizabilitate

De reținut:

• Primul pas: renunțarea la fumat, exerciții fizice și dietă sănătoasă.
  
• Tratamentul medicamentos reduce riscul de infarct și AVC.
  
• Procedurile intervenționale (angioplastie, stent) sunt eficiente în stenoze localizate.
  
• Bypass-ul sau endarterectomia se aplică în cazuri avansate.
  
• Amputația este ultima soluție, rezervată complicațiilor severe.
  

De ce să alegeți Elytis Hospital pentru tratamentul bolii arteriale periferice?

• Expertiză medicală de top: echipa noastră de chirurgi vasculari este formată din specialiști cu experiență vastă și pregătire avansată în tratarea BAP.
• Tehnologie modernă: utilizăm echipamente de ultimă generație pentru diagnostic și tratament, asigurând rezultate precise și eficiente.
• Abordare personalizată: fiecare pacient beneficiază de un plan de tratament adaptat nevoilor și stării sale medicale.
• Abordare multidisciplinară: colaborăm cu specialiști din alte domenii, precum cardiologia și diabetologia, pentru a oferi îngrijire integrată și complexă.
• Îngrijire completă: la Elytis Hospital, ne concentrăm nu doar pe tratarea bolii, ci și pe educarea pacienților și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Cum se realizează prevenția bolii arteriale periferice?

Boala arterială periferică (BAP) poate fi prevenită sau întârziată prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin monitorizarea factorilor de risc. Prevenția este esențială, mai ales pentru persoanele cu diabet, hipertensiune sau istoric familial de boli cardiovasculare.

Strategii individuale de prevenție

• Renunțarea la fumat: este cel mai important pas în prevenirea BAP. Fumatul accelerează ateroscleroza și reduce eficiența tratamentului.
  
• Activitatea fizică regulată: mersul pe jos zilnic, exercițiile aerobice și programele de reabilitare vasculară îmbunătățesc circulația. Recomandare: 30 min de activitate moderată, 5 zile/săptămână.
  
• Alimentația sănătoasă: una dintre cele mai bune opțiuni este dieta mediteraneană: bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline. Reducerea grăsimilor saturate și a sării permite controlul colesterolului și tensiunii arteriale.
  
• Controlul greutății și al glicemiei: persoanele supraponderale au risc mai mare de BAP, în timp ce menținerea unui IMC normal și a unei glicemii controlate reduce complicațiile.
  

Recomandări medicale pentru prevenție

Prevenția medicală a bolii arteriale periferice se realizează în urma controalelor periodice și presupune:

Screening și monitorizare

• Indice glezna-braț (ABI): recomandat persoanelor >50 ani cu factori de risc.
  
• Ecografie Doppler: la pacienți cu simptome sugestive sau factori multipli de risc.
  

Tratament preventiv

• Statine pentru controlul colesterolului.
  
• Antiagregante plachetare la pacienții cu risc cardiovascular.
  
• Medicație antihipertensivă și antidiabetică conform recomandărilor medicului.
  

Monitorizare periodică

• Consult regulat la cardiolog/angiolog.
  
• Evaluarea anuală a tensiunii, glicemiei și profilului lipidic.
  

Măsuri de prevenție în BAP

Domeniu	Recomandări	Beneficii
Stil de viață	Renunțat la fumat, exerciții regulate, dietă mediteraneană	Încetinește ateroscleroza, îmbunătățește circulația
Screening	ABI, ecografie Doppler	Detectare precoce a bolii
Tratament preventiv	Statine, antiagregante, control TA și glicemiei	Reduce riscul de infarct, AVC și ischemie periferică
Monitorizare	Consult periodic, analize anuale	Ajustarea rapidă a tratamentului și prevenirea complicațiilor

De reținut:

• Prevenția BAP = controlul factorilor de risc (fumat, colesterol, diabet).
  
• Stilul de viață sănătos și activitatea fizică regulată protejează arterele.
  
• Screening-ul prin ABI și Doppler identifică boala din timp.
  
• Tratamentul preventiv cu statine și antiagregante reduce riscul cardiovascular global.
  

Întrebări frecvente (FAQ) despre boala arterială periferică

BAP poate afecta și brațele sau doar picioarele?

Deși cel mai des apare la nivelul picioarelor, boala arterială periferică poate afecta și arterele brațelor. Simptomele includ oboseală, slăbiciune sau dificultăți la ridicarea obiectelor. Totuși, localizarea la membrele superioare este mult mai rară.

Există diferențe între simptomele BAP la femei și la bărbați?

Da. Femeile tind să dezvolte simptome mai târziu și mai puțin tipice (amorțeală, oboseală la mers) comparativ cu bărbații, care prezintă mai des claudicație intermitentă clasică. Acest lucru poate duce la întârzierea diagnosticului la femei.

Ce rol are stresul în apariția bolii arteriale periferice?

Stresul cronic contribuie indirect la BAP prin:

• creșterea tensiunii arteriale,
  
• favorizarea obiceiurilor nesănătoase (fumat, alimentație dezechilibrată),
  
• inflamație vasculară crescută.

Deși nu este un factor de risc direct, stresul este un factor agravant important.

BAP poate fi diagnosticată la tineri?

Da, deși este rară. BAP poate apărea la persoane sub 40 de ani în cazul fumatului excesiv, diabetului sever sau bolilor genetice precum dislipidemiile familiale.

Ce diferență există între claudicația intermitentă și durerile de spate cu iradiere în picioare (sciatică)?

• Claudicația intermitentă: apare la mers, dispare la repaus, localizată la gambe/coapse.
  
• Sciatica: durere constantă sau intermitentă ce iradiază din zona lombară în picior, neinfluențată de mers.

Diferențierea se face prin examen clinic și ABI.

Există terapii noi pentru BAP în afară de operații și medicamente clasice?

Da. În cercetare și aplicare limitată:

• Terapia cu celule stem – pentru stimularea formării de noi vase de sânge.
  
• Terapia genică – pentru creșterea angiogenezei (vascularizare nouă).
  
• Tehnici endovasculare moderne – stenturi acoperite cu medicamente, dispozitive de aterectomie.

Acestea sunt încă în fază de studii sau disponibile în centre specializate.

Se poate vindeca boala arterială periferică sau doar controla?

BAP nu poate fi vindecată complet, pentru că ateroscleroza este o boală cronică. Totuși, prin tratament și schimbarea stilului de viață, simptomele pot fi reduse semnificativ, iar riscul de complicații scade.

Boala arterială periferică poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, dar cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, complicațiile pot fi prevenite. La Elytis, suntem dedicați să oferim pacienților noștri cea mai bună îngrijire posibilă, utilizând tehnologii avansate și expertiza unei echipe de specialiști de top.

Dacă prezentați simptome de BAP sau aveți factori de risc, nu ezitați să ne contactați pentru o evaluare completă și un plan de tratament sigur și eficient!

---

Ultima revizuire medicală:

02.09.2025, Dr. Maria Călugăru – Medic Specialist

Referințe: 

1. Cleveland Clinic. “Peripheral Arterial Disease (PAD) | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 24 Nov. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad, accesat la 2.09.2025;
2. Mayo Clinic. “Peripheral Artery Disease (PAD) – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 9 Aug. 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350557, accesat la 2.09.2025;
3. National Health Service. “Overview – Peripheral Arterial Disease (PAD).” NHS, 20 Mar. 2023, www.nhs.uk/conditions/peripheral-arterial-disease-pad/, accesat la 2.09.2025;
4. “Peripheral Artery Disease | Society for Vascular Surgery.” Vascular.org, 2024, vascular.org/your-vascular-health/vascular-conditions/common-conditions/peripheral-artery-disease, accesat la 2.09.2025;
5. Zemaitis, Michael R, et al. “Peripheral Arterial Disease.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 23 May 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/, accesat la 2.09.2025.