Riscurile la care îţi supui copilul dacă îl laşi să petreacă prea mult timp on-line!
Ultimele studii efectuate la nivel mondial arată că 70% dintre copii folosesc în fiecare zi internetul.
Rezultatele cercetarilor arată ca majoritatea adolescenţilor au control asupra felului în care utilizează internetul. De fapt, cei care sunt predispuşi la utilizare în exces şi vulnerabili la consecinţe negative sunt cei mai în vârsta, cei cu probleme emoţionale şi cei pe care îi caracterizează „căutarea de senzaţii”.
Internetul – fără el nu se poate
Initiatorii studiului au întrebat copiii cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani cât de des manifestă semne de utilizare excesivă, cum ar fi: lipsa somnului sau neglijarea nutriţiei, neglijarea temelor sau neglijarea prietenilor din cauza timpului petrecut online. În plus, i-au intrebat şi despre încercarea nereuşita de a reduce timpul petrecut online.
Din fericire, doar 1% dintre copiii europeni manifestă 5 din cei 5 factori legaţi de utilizarea internetului în exces, deci sunt în situaţie de risc de utilizare patologică. Copiii care declară ca au manifestat mai multe simptome de utilizare excesivă sunt cei care se confruntă şi cu o serie de probleme psihologice şi emoţionale, care le afectează comportamentul atât online cât şi offline.
Procentul copiilor care au raspuns pozitiv la cel puţin unul dintre itemii legaţi de utilizarea internetului în exces variază de la 17% în Italia, la 49% în Estonia. În România, 30% dintre copiii care au participat la studiu au răspuns pozitiv la unul din cinci itemi referitor la utilizarea în exces. Raportul arată că tinerii declară ca cel mai frecvent simptom este „navigarea fără scop”(când nu sunt interesaţi de fapt de nimic); 42% au experimentat acest fenomen. Copiii au raportat cel mai puţin auto-privarea de somn sau mâncare din cauza internetului – doar 17% au răspuns afirmativ.
Ce trebuie să facă parinţii
– Cercetătorii recomandă ca părinţii să fie implicaţi în activităţile online ale copiilor lor prin oferirea de sprijin şi discuţii, în mod special atunci când copilul a fost deranjat de ceva pe internet.
– Cand aspectele neplacute sunt discutate direct cu copiii, este mult mai probabil ca timpul petrecut online să fie folositor pentru dezvoltarea unor competenţe digitale şi a unor obiceiuri de utilizare pozitivă a internetului, pe măsura ce copiii cresc.
– Strategiile de protecţie a copiilor ar trebui să înceapă offline şi la o vârstă mică, observând manifestarea unor caracteristici psihologice, cum ar fi „căutarea de senzaţii” sau probleme emoţionale.
– Restricţionarea timpului petrecut de copii pe internet nu este cea mai potrivită metoda de combatere a utilizării excesive şi a dependentei; de fapt, aceasta strategie ignoră cauzele comportamentelor respective.
– În cazul în care un copil manifestă utilizare excesiva a internetului (măsurata de obicei prin manifestarea tuturor simptomelor: lipsa somnului, neglijarea nutriţiei, neglijarea temelor sau a prietenilor, încercarea nereuşita de a reduce timpul petrecut online), recomandarea cercetătorilor pentru părinţi este de a solicita ajutorul unor persoane competente, cum ar fi un psiholog clinician sau un consilier şcolar sau pe probleme educaţionale; aceştia pot oferi ajutor în identificarea şi rezolvarea problemelor din viaţa de zi cu zi a copilului.
