Prediabetul: cum putem preveni progresul către diabetul zaharat?

Prediabetul este o afecțiune în care nivelul glicemiei este mai mare decât cel normal, dar nu suficient de ridicat pentru a fi diagnosticat drept diabet zaharat de tip 2. Deși poate suna îngijorător, vestea bună este că prediabetul poate fi reversibil.

La Elytis Hospital, specialiștii noștri în Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice te pot ajuta să înțelegi prediabetul și să iei măsuri pentru a preveni evoluția sa către diabet!

Ce este prediabetul?

Prediabetul reprezintă o stare intermediară între normoglicemie și diabet zaharat, caracterizată prin valori ale glicemiei peste normal, dar sub pragul de diagnostic al diabetului. Este considerat un „avertisment metabolic” și un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului zaharat tip 2 și a bolilor cardiovasculare.

Tabel 1. Criterii de diagnostic pentru prediabet (conform ADA și OMS)

Parametru	Valori normale	Prediabet	Diabet zaharat
Glicemie a jeun (mg/dl)	< 100 mg/dl (<5.6 mmol/l)	100–125 mg/dl (5.6–6.9 mmol/l)	≥ 126 mg/dl (≥7.0 mmol/l)
TTGO – 2h (mg/dl)	< 140 mg/dl (<7.8 mmol/l)	140–199 mg/dl (7.8–11.0 mmol/l)	≥ 200 mg/dl (≥11.1 mmol/l)
HbA1c (%)	< 5.7%	5.7–6.4%	≥ 6.5%

• 
  Glicemie bazală modificată (IFG – impaired fasting glucose): glicemie a jeun între 100–125 mg/dl.
  
• Toleranță alterată la glucoză (IGT – impaired glucose tolerance): glicemie între 140–199 mg/dl la 2 ore după administrarea a 75 g glucoză.
  
• Hemoglobina glicozilată (HbA1c): valori între 5.7–6.4% reflectă un risc crescut de progresie spre diabet.
  

De ce este importantă depistarea precoce?

• Peste 30–50% dintre persoanele cu prediabet pot dezvolta diabet zaharat tip 2 în următorii 5–10 ani, dacă nu intervin modificări ale stilului de viață.
  
• Studiile arată că identificarea și intervenția timpurie reduc cu 58% riscul progresiei la diabet.
  
• Depistarea precoce permite și identificarea complicațiilor subclinice cardiovasculare.
  

Tabel 2. Beneficiile depistării precoce

Beneficiu	Impact clinic
Scăderea riscului de diabet tip 2	↓ cu până la 58% prin modificarea stilului de viață
Reducerea complicațiilor cardiovasculare	Detectare precoce și management al factorilor de risc
Îmbunătățirea calității vieții	Creșterea motivației și a implicării pacientului
Reducerea costurilor sistemului de sănătate	Prevenția este mai ieftină decât tratamentul

Mecanisme fiziopatologice

Prediabetul apare printr-un dezechilibru între secreția de insulină și sensibilitatea țesuturilor la insulină. Cele două mecanisme centrale sunt:

a) Rezistența la insulină

• Țesuturile periferice (mușchi, ficat, țesut adipos) nu răspund corespunzător la insulină.
  
• Rezultatul: glucoza rămâne în circulație → hiperglicemie.
  
• Asociată cu obezitate viscerală, inflamație cronică de grad mic și disfuncție endotelială.
  

b) Scăderea secreției de insulină

• Pancreasul β nu reușește să compenseze prin secreție suplimentară de insulină.
  
• Apare o disfuncție progresivă a celulelor β.
  
• Determină trecerea de la prediabet la diabet zaharat tip 2.
  

Tabel 3. Relația dintre rezistența la insulină și secreția deficitară

Stadiu	Rezistență la insulină	Secreție de insulină	Glicemie
Normal	Absentă / minimă	Normală	Normală
Prediabet	Moderată	Crescută (compensator) → ulterior scade	Ușor crescută
Diabet zaharat tip 2	Pronunțată	Scăzută	Semnificativ crescută

Epidemiologia prediabetului în România

Prediabetul are o prevalență în creștere accelerată în România, reflectând tendințele globale ale obezității, sedentarismului și îmbătrânirii populației.

• Conform studiului PREDATORR (2016), prevalența prediabetului în România era de 18,4% la populația adultă.
  
• Prevalența diabetului zaharat tip 2 a fost estimată la 11,6%, dintre care aproximativ 30% erau cazuri nediagnosticate.
  
• Aproximativ 1 din 3 adulți români are un grad de tulburare a metabolismului glucidic (prediabet sau diabet).
  
• Riscul este mai mare la persoanele supraponderale, sedentare și cu vârsta peste 45 ani.
  

Tabel 4. Date epidemiologice despre prediabet și diabet în România

Indicator	Valoare estimată
Prevalența prediabetului	18,4% din populația adultă
Prevalența diabetului zaharat tip 2	11,6% (30% nediagnosticați)
Persoane cu risc metabolic (prediabet + diabet)	~30% din adulți
Creștere estimată până în 2030	+25–30% cazuri noi

Observații:

• România are o prevalență a prediabetului mai mare decât media europeană (15–16%).
  
• Problemele principale sunt: lipsa screeningului de rutină, diagnosticarea tardivă și educația insuficientă privind stilul de viață sănătos.
  
• Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde accesul la servicii medicale este mai redus.
  

Care sunt factorii de risc pentru prediabet și progresia către diabet zaharat tip 2?

Prediabetul este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori nemodificabili (genetici, vârstă) și factori modificabili (stil de viață, obezitate, alimentație). Înțelegerea lor este esențială pentru prevenție și intervenție personalizată.

Factori nemodificabili

• Vârsta: riscul crește semnificativ după 40–45 de ani.
  
• Ereditatea: un părinte sau frate cu diabet zaharat tip 2 crește riscul de 2–3 ori.
  
• Etnia: populațiile din Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa au risc mai mare comparativ cu populațiile europene.
  

Factori modificabili

• Obezitatea (în special abdominală): principal determinant al rezistenței la insulină.
  
• Sedentarismul: activitatea fizică insuficientă reduce sensibilitatea la insulină.
  
• Alimentația dezechilibrată: consum excesiv de zaharuri rafinate, grăsimi saturate și alimente ultraprocesate.
  
• Hipertensiunea și dislipidemia: contribuie la sindromul metabolic și cresc riscul cardiovascular.
  

Factori suplimentari

• Sindromul metabolic: combinația de obezitate abdominală, HTA, dislipidemie și hiperglicemie.
  
• Istoricul de diabet gestațional: femeile cu antecedente au un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta diabet tip 2.
  
• Sindromul ovarului polichistic (SOP): asociat cu rezistență la insulină.
  
• Somnul insuficient și stresul cronic: afectează secreția de cortizol și metabolismul glucozei.
  

Tabel 5. Factori de risc pentru prediabet – mecanisme și impact clinic

Factor de risc	Mecanism principal	Impact clinic
Vârsta > 45 ani	Scăderea sensibilității la insulină și a funcției celulelor β	Creștere progresivă a riscului de prediabet/diabet
Ereditatea (istoric familial)	Predispoziție genetică pentru rezistență la insulină	Risc de 2–3 ori mai mare
Obezitatea abdominală	Creșterea acizilor grași liberi → rezistență la insulină	Principal determinant al prediabetului
Sedentarismul	Reducerea captării glucozei de către mușchi	Risc crescut independent de greutate
Dietă dezechilibrată	Exces de zaharuri și grăsimi → hiperglicemie și dislipidemie	Creșterea obezității și a rezistenței la insulină
Hipertensiunea arterială	Disfuncție endotelială, stres oxidativ	Crește riscul cardiovascular și de progresie la diabet
Dislipidemia (↑TG, ↓HDL)	Lipotoxicitate pancreatică și hepatică	Favorizează sindromul metabolic
Diabetul gestațional	Insulinorezistență indusă de sarcină	Risc de 7 ori mai mare pentru diabet tip 2
SOP	Hiperandrogenism + rezistență la insulină	Risc crescut la femeile tinere
Somnul insuficient / stres cronic	Hiperactivitate ax HPA → creștere cortizol	Tulburări metabolice și insulinorezistență

Observații clinice importante:

• Combinația mai multor factori (ex. obezitate + sedentarism + istoric familial) multiplică riscul exponențial.
  
• Factorii modificabili sunt principala țintă a intervențiilor de prevenție.
  
• Screeningul trebuie adaptat în funcție de profilul de risc individual.
  

Diagnostic și monitorizare

Diagnosticul de prediabet se bazează pe teste de laborator standardizate care reflectă nivelul glicemiei și controlul glucidic pe termen scurt sau mediu. Nu există un singur test „perfect”, ci fiecare are avantaje și limitări.

Care sunt analizele recomandate?

1. Glicemia a jeun (FPG – Fasting Plasma Glucose)
   
   • Se efectuează dimineața, după 8–12 ore de repaus alimentar.
     
   • Prediabet: 100–125 mg/dl (5,6–6,9 mmol/l).
     
2. Testul de toleranță la glucoză orală (TTGO – OGTT)
   
   • Se administrează 75 g glucoză și se măsoară glicemia după 2 ore.
     
   • Prediabet: 140–199 mg/dl (7,8–11,0 mmol/l).
     
3. Hemoglobina glicozilată (HbA1c)
   
   • Reflectă media glicemiei din ultimele 2–3 luni.
     
   • Prediabet: 5,7–6,4%.
     

Screening populațional

• Cine ar trebui testat?
  
  • Persoane >45 ani
    
  • Persoane supraponderale/obeze cu ≥1 factor de risc (HTA, dislipidemie, istoric familial, sedentarism, SOP, diabet gestațional)
    
• Frecvență recomandată:
  
  • La fiecare 3 ani la persoanele cu risc scăzut.
    
  • Anual la persoanele cu risc crescut.
    

Tabel 7. Metode de diagnostic al prediabetului – comparație

Test	Prag diagnostic prediabet	Avantaje	Limitări
Glicemie a jeun (FPG)	100–125 mg/dl	Simplu, ieftin, disponibil pe scară largă	Variabilitate mare, sensibilitate mai redusă decât TTGO
TTGO (2h post 75g glucoză)	140–199 mg/dl	Cea mai sensibilă metodă, detectează precoce intoleranța la glucoză	Consumă timp, mai greu de acceptat de pacienți
HbA1c	5,7–6,4%	Reflectă media glicemiei pe termen lung, nu necesită repaus alimentar	Cost mai ridicat, influențată de anemie, boli renale, hemoglobinopatii

Monitorizarea pacienților cu prediabet

• Reevaluare anuală prin glicemie și/sau HbA1c.
  
• Evaluarea și managementul factorilor de risc cardiovascular (TA, profil lipidic, IMC, circumferință abdominală).
  
• Monitorizarea stilului de viață și a progresului în scăderea ponderală.
  
• În cazuri selectate: monitorizare prin testele de toleranță la glucoză la intervale regulate.
  

Observații practice:

• În România, glicemia a jeun este testul cel mai frecvent utilizat pentru screening, dar TTGO rămâne standardul de aur pentru depistarea intoleranței la glucoză.
  
• HbA1c începe să fie folosit mai des, dar accesibilitatea și costurile pot limita utilizarea sa pe scară largă.
  
• Alegerea testului trebuie adaptată la profilul pacientului și resursele disponibile.
  

Prevenția progresiei către diabet zaharat 

Prediabetul reprezintă o fereastră de oportunitate pentru prevenirea diabetului zaharat tip 2 și a complicațiilor asociate. Intervențiile eficiente includ modificări ale stilului de viață, suport educațional și, în cazuri selectate, tratament farmacologic. La Elytis Hospital beneficiezi de consult interdisciplinar și recomandări personalizate pentru a controla glicemia și a preveni instalarea diabetului.

Modificări ale stilului de viață

Alimentație sănătoasă

• Reducerea consumului de zaharuri rafinate, băuturi carbogazoase și grăsimi trans.
  
• Creșterea consumului de legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe.
  
• Urmarea modelelor de alimentație recunoscute pentru prevenția diabetului: mediteranean, DASH, vegetariană sau vegană.
  
• Scop: scăderea greutății corporale cu 5–7% din greutatea inițială reduce semnificativ riscul de progresie.
  

Activitate fizică

• Recomandare: 150 minute/săptămână de exerciții aerobice moderate + exerciții de forță 2–3 ori/săptămână.
  
• Beneficii: creșterea sensibilității la insulină, reducerea grăsimii abdominale, controlul tensiunii arteriale și lipidic.
  

Controlul greutății

• Reducerea ponderală chiar moderată (5–10 kg la persoanele supraponderale) reduce riscul progresiei la diabet cu 40–60%.
  
• Menținerea greutății pe termen lung este esențială pentru prevenție durabilă.
  

Intervenții farmacologice (în cazuri selectate)

• Metformin: recomandat persoanelor cu risc foarte crescut (IMC >35 kg/m², vârstă <60 ani, istoric familial puternic).
  
• Alte medicamente pot fi folosite experimental sau în contexte specifice.
  
• Nu înlocuiesc modificările stilului de viață, ci le completează.
  

Suport psihologic și educație medicală

• Educația privind stilul de viață și riscul metabolic crește aderența la recomandări.
  
• Consilierea individuală și grupurile de suport au demonstrat eficiență în menținerea schimbărilor comportamentale pe termen lung.
  

Tabel 8. Strategii de prevenție a progresiei prediabet → diabet tip 2

Intervenție	Mecanism principal	Eficiență estimată	Observații
Modificarea stilului de viață (dietă + exercițiu)	Reducerea rezistenței la insulină și scăderea greutății	40–60% reducere a riscului	Standardul de aur, recomandat tuturor
Scădere ponderală (5–7%)	Reducerea grăsimii viscerale și îmbunătățirea sensibilității la insulină	40–60% reducere a riscului	Ideal combinată cu activitate fizică
Metformin	Creșterea captării glucozei de către țesuturi și reducerea producției hepatice	30% reducere a riscului	Util la persoanele cu risc crescut sau contraindicații pentru stil de viață
Educație și consiliere	Creșterea motivației și aderenței la dietă și exercițiu	Variabil, poate susține eficiența intervențiilor	Necesită urmărire pe termen lung

Observații clinice:

• Intervențiile comportamentale au efect pe termen lung mai mare decât tratamentul medicamentos.
  
• Combinarea dietă + activitate fizică + suport educațional este cea mai eficientă strategie.
  
• Farmacoterapia este complementară și se recomandă numai persoanelor cu risc crescut și în lipsa eficienței schimbărilor de stil de viață.
  

Întrebări frecvente despre prediabet

Prediabetul se poate vindeca?

Da, prin scădere ponderală moderată, activitate fizică regulată și alimentație sănătoasă, prediabetul poate reveni la normoglicemie în multe cazuri.

Cât de repede poate evolua spre diabet?

5–10% dintre persoanele cu prediabet dezvoltă diabet anual, riscul fiind mai mare la cei supraponderali sau cu istoric familial.

Care teste sunt cele mai eficiente pentru depistare?

TTGO este cel mai sensibil, HbA1c reflectă glicemia medie, iar glicemia a jeun este simplă și rapidă, dar poate subestima riscul.

Prediabetul afectează doar persoanele supraponderale?

Nu, chiar și persoanele normoponderale pot avea prediabet, mai ales dacă există rezistență la insulină sau istoric familial.

Suplimentele sau ceaiurile ajută la prevenție?

Unele suplimente pot ușor îmbunătăți glicemia, dar nu înlocuiesc dieta echilibrată, exercițiile și intervențiile medicale.

Prediabetul poate apărea la copii sau adolescenți?

Da, mai ales la copiii supraponderali sau cu factori de risc genetici, iar intervențiile timpurii sunt esențiale.

Ce rol are somnul în prediabet?

Somnul insuficient sau fragmentat crește rezistența la insulină și riscul de progresie la diabet.

De ce este importantă monitorizarea regulată?

Monitorizarea anuală a glicemiei, HbA1c și factorilor de risc cardiovascular permite detectarea timpurie și prevenirea complicațiilor.

Nu ignora semnele prediabetului!

Prediabetul este o afecțiune serioasă, dar reversibilă.

La Elytis Hospital, îți oferim expertiză medicală de top, o abordare personalizată și o echipă multidisciplinară dedicată sănătății tale. Contactează-ne astăzi pentru a programa o consultație și a afla cum te putem ajuta să previi diabetul zaharat!

---

Ultima revizuire medicală:

09.09.2025, Dr. Larisa-Andreea Stan – Medic Specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice

Referințe:

1. Alvarez, Shantal, and Amit M Algotar. “Prediabetes.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 28 Jan. 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459332/, accesat la 9.09.2025;
2. CDC. “Prediabetes – Your Chance to Prevent Type 2 Diabetes.” Diabetes, 2024, www.cdc.gov/diabetes/prevention-type-2/prediabetes-prevent-type-2.html, accesat la 9.09.2025;
3. Cleveland Clinic. “Prediabetes: What Is It, Who’s at Risk, Symptoms, Can It Be Reversed.” Cleveland Clinic, 8 Nov. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21498-prediabetes, accesat la 9.09.2025;
4. Diabetes UK. “Prediabetes.” Diabetes UK, 2019, www.diabetes.org.uk/about-diabetes/type-2-diabetes/prediabetes, accesat la 9.09.2025;
5. Mayo Clinic. “Prediabetes – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 11 Nov. 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/prediabetes/symptoms-causes/syc-20355278, accesat la 9.09.2025.