Mituri și adevăruri despre digestie: Demistificarea unor credințe populare
Digestia, acest proces fundamental care transformă alimentele în energie și nutrienți esențiali pentru organismul nostru, este adesea înconjurată de o aură de mister. De-a lungul timpului, s-au format numeroase mituri și concepții greșite despre digestie, transmise din generație în generație. Aceste mituri, deși aparent inofensive, pot crea confuzie și pot duce la adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase.
La Elytis Hospital, înțelegem importanța unei digestii sănătoase și ne dedicăm oferirii de informații corecte și complete pentru a vă ajuta să vă mențineți sistemul digestiv în formă maximă. Echipa noastră de medici gastroenterologi cu experiență vastă, susținută de tehnologie de ultimă generație, vă stă la dispoziție cu o gamă completă de servicii, de la consultații și investigații non-invazive la proceduri avansate precum endoscopia, colonoscopia și Fibroscan-ul.
Cele mai răspândite mituri despre digestie
Citește în continuare pentru a descoperi câteva dintre cele mai răspândite mituri despre alimentație și digestie și realitatea medicală care le contrazice.
Mitul 1: „Digestia începe în stomac”
Adevăr: Digestia începe încă din gură, imediat ce alimentele intră în contact cu enzimele salivare.
Procesul digestiv este unul complex și nu începe în stomac, cum se crede frecvent. Masticația (mestecarea alimentelor) are un rol esențial: fragmentează alimentele și le amestecă cu saliva, pregătindu-le pentru a fi mai ușor de descompus ulterior.
Amilaza salivară (ptialina) este enzima din salivă care descompune carbohidrații (pâine, paste, cartofi) încă din gură. Astfel, stomacul nu este punctul de start, ci mai degrabă un „rezervor” unde alimentele sunt mixate și pregătite pentru etapele următoare ale digestiei. O bună masticație ajută digestia și reduce disconfortul abdominal.
Mitul 2: „Dacă mănânci noaptea, mâncarea se transformă în grăsime”
Adevăr: Nu ora la care mănânci contează, ci aportul caloric total și modul în care organismul îl procesează.
Creșterea în greutate apare atunci când aportul caloric depășește consumul energetic, indiferent de ora la care se consumă alimentele. Totuși, există câteva aspecte de luat în considerare:
- Metabolismul poate fi mai scăzut seara, ceea ce înseamnă că alimentele consumate târziu se digeră mai lent.
- Mesele nocturne bogate în grăsimi și zaharuri pot duce la reflux gastroesofagian sau tulburări de somn.
- Ritmul circadian influențează secrețiile digestive și hormonale, motiv pentru care mesele târzii pot deregla metabolismul dacă devin o obișnuință.
Așadar, nu simplul fapt că mănânci seara duce la acumulare de grăsime, ci calitatea și cantitatea alimentelor raportate la nevoile tale zilnice. O gustare ușoară seara nu este o problemă, dar mesele copioase și frecvente la ore târzii pot afecta digestia și somnul.
Mitul 3: „Lactatele provoacă mereu probleme digestive”
Adevăr: Majoritatea persoanelor pot consuma lactate fără probleme. Doar cei cu intoleranță la lactoză sau cu alergie la proteinele din lapte prezintă dificultăți digestive semnificative.
Intoleranța la lactoză apare atunci când organismul nu produce suficientă lactază, enzima responsabilă de digerarea lactozei (zahărul din lapte). Simptomele pot include balonare, crampe, diaree sau gaze.
Alergia la lapte este diferită: este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din lapte și poate provoca simptome mai severe (urticarie, dificultăți respiratorii).
Mulți pacienți confundă o simplă indigestie sau balonare cu intoleranța la lactoză, deși nu există o legătură directă. În plus, există produse lactate fără lactoză sau fermentate (iaurt, kefir), care sunt mult mai bine tolerate chiar și de cei sensibili.
Lactatele nu trebuie eliminate complet decât dacă există un diagnostic medical clar. În rest, ele pot fi o sursă importantă de calciu, proteine și probiotice benefice pentru microbiom.
Mitul 4: „Cafeaua este cauza principală a ulcerului”
Adevăr: Cafeaua nu cauzează ulcer gastric sau duodenal. Principalele cauze sunt infecția cu Helicobacter pylori și utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
Helicobacter pylori este o bacterie care infectează mucoasa gastrică și slăbește bariera protectoare a stomacului, favorizând apariția ulcerului. Medicamentele antiinflamatoare (ibuprofen, aspirină) pot afecta mucoasa gastrică și favoriza leziunile ulcerative.
Cafeaua, deși poate irita mucoasa gastrică la unele persoane, nu produce ulcer. Ea poate doar agrava simptomele deja existente (arsuri, reflux, durere gastrică). Cercetările arată că riscul real nu vine din consumul moderat de cafea, ci din combinația de factori: fumat, stres intens, alimentație dezechilibrată și consum excesiv de alcool sau medicamente iritante. Cafeaua poate accentua simptomele la cei cu probleme gastrice, dar nu este cauza directă a ulcerului.
Mitul 5: „Fibrele sunt bune pentru toată lumea, în orice cantitate”
Adevăr: Fibrele sunt benefice pentru sănătatea digestivă, dar trebuie consumate în cantități adaptate fiecărei persoane și în funcție de tipul de fibre.
Fibrele solubile (ovăz, mere, semințe de in) absorb apa, formează un gel și ajută la reglarea tranzitului (utile în constipație și diaree). Fibrele insolubile (tărâțe de grâu, legume crude) accelerează tranzitul intestinal, dar pot agrava balonarea și crampele la pacienții cu sindrom de colon iritabil (SCI).
Un consum excesiv de fibre poate duce la disconfort abdominal, gaze și chiar la reducerea absorbției unor minerale. Introducerea fibrelor în dietă trebuie să fie graduală, însoțită de hidratare adecvată. Fibrele sunt importante, dar trebuie adaptate fiecărui tip de digestie și patologie.
Mitul 6: „Detoxifierea cu sucuri curăță colonul”
Adevăr: Colonul are propriile mecanisme naturale de curățare, prin activitatea microbiomului și tranzitul intestinal.
Organismul are un sistem complex de detoxifiere format din ficat, rinichi, piele și plămâni. Dietele de „detoxifiere” cu sucuri sau ceaiuri nu curăță colonul și pot chiar duce la dezechilibre (deficiențe de nutrienți, diaree, dezechilibre electrolitice).
Colonul sănătos se curăță prin motilitatea intestinală și prin acțiunea bacteriilor benefice din microbiom. Ceea ce susține cu adevărat detoxifierea organismului: alimentația echilibrată, fibrele solubile, probioticele, hidratarea și activitatea fizică.
Detoxul cu sucuri este un mit; adevărata „curățare” a colonului se face printr-un stil de viață sănătos și un microbiom echilibrat.
Mitul 7: „Balonarea înseamnă întotdeauna intoleranță alimentară”
Adevăr: Balonarea are multiple cauze și nu indică întotdeauna o intoleranță alimentară.
Intoleranțele (lactoză, gluten, fructoză) pot provoca balonare, dar nu sunt singura cauză. Sindromul de colon iritabil, disbioza microbiomului, mesele rapide sau bogate în grăsimi, stresul și sedentarismul pot contribui la balonare.
Balonarea ocazională este normală, dar cea persistentă necesită consult medical pentru excluderea unor afecțiuni precum boala celiacă, boala inflamatorie intestinală sau suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO).
Balonarea nu este sinonimă cu intoleranța alimentară – evaluarea medicală este esențială pentru a afla cauza reală.
Mitul 8: „Digestia este la fel pentru toată lumea”
Adevăr: Digestia este un proces extrem de personalizat, influențat de microbiom, genetică, vârstă și stil de viață.
Microbiomul intestinal diferă de la o persoană la alta și determină modul în care digerăm și metabolizăm alimentele.
Genetica influențează predispoziția la intoleranțe (ex. intoleranța la lactoză este mai frecventă în anumite populații). Vârsta aduce modificări: secreția de enzime digestive scade, iar tranzitul intestinal poate deveni mai lent. Stresul, somnul și obiceiurile alimentare fac ca aceeași masă să fie tolerată diferit de două persoane.
Digestia este unică pentru fiecare individ – ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu fie benefic pentru alta.
Mitul 9: „Guma de mestecat rămâne în stomac 7 ani.”
Adevăr: Guma de mestecat nu este digerată, dar nu rămâne blocată în stomac ani de zile. Organismul o elimină prin tranzitul intestinal, asemenea altor materiale nedigerabile.
Guma de mestecat conține baze de gumă (polimeri), îndulcitori și arome care nu pot fi descompuse de enzimele digestive. Totuși, stomacul și intestinul nu păstrează aceste substanțe: ele sunt propulsate prin peristaltism și eliminate natural în câteva zile.
Mitul provine probabil din faptul că guma nu se „topește” ca alte alimente, dar nu există cazuri documentate de gume rămase în stomac ani întregi. Excepție fac unele situații excepționale sau extreme, cum ar fi consumul excesiv de gumă sau înghițirea unor cantități mari deodată, care poate provoca, rar, blocaje intestinale la copii.
O gumă înghițită accidental nu este periculoasă; organismul o elimină singur.
Mitul 10: „A bea apă în timpul mesei diluează sucurile gastrice și îngreunează digestia.”
Adevăr: Apa nu diluează sucurile gastrice în mod semnificativ și nu afectează digestia. Dimpotrivă, ajută la descompunerea alimentelor și la absorbția nutrienților.
Sucurile gastrice sunt produse constant și în cantități adaptate la tipul și volumul de alimente ingerate. Consumul de apă în timpul mesei poate chiar:
- să înmoaie bolul alimentar,
- să faciliteze transportul către stomac și intestin,
- să reducă riscul de constipație.
Nu există dovezi științifice că apa ar neutraliza acidul gastric sau enzimele digestive.
Mitul 11: „Toate alimentele picante sunt dăunătoare pentru stomac.”
Adevăr: Alimentele picante nu sunt dăunătoare pentru toată lumea. Ele pot agrava simptomele în gastrită sau reflux, dar consumate moderat, nu afectează un stomac sănătos.
Capsaicina, substanța activă din ardeii iuți, stimulează secreția gastrică și poate provoca arsuri la persoanele sensibile. Totuși, studiile arată că la multe persoane capsaicina are chiar efecte benefice: stimulează metabolismul, are acțiune antiinflamatoare și poate reduce riscul de obezitate.
Problema apare atunci când există afecțiuni preexistente (gastrită, reflux gastroesofagian, ulcer), unde alimentele picante pot accentua simptomele. Pentru majoritatea oamenilor, alimentele picante în cantități moderate nu sunt dăunătoare.
Mitul 12: „Trebuie să mănânc 3 mese principale pe zi.”
Adevăr: Nu există o regulă fixă pentru numărul de mese. Important este ca alimentația să fie echilibrată și adaptată ritmului de viață și nevoilor organismului.
Tradițional, modelul celor 3 mese (mic dejun, prânz, cină) este considerat sănătos pentru menținerea energiei pe parcursul zilei. Totuși, unele persoane preferă 5 mese mici sau chiar 2 mese consistente, fără efecte negative asupra sănătății.
Cercetările arată că nu frecvența meselor contează, ci calitatea alimentelor, controlul porțiilor și aportul caloric zilnic total. Ascultarea semnalelor corpului (foame, sațietate) este mai importantă decât respectarea strictă a unui tipar. Așadar, mănâncă în funcție de nevoile și preferințele tale, păstrând echilibrul nutrițional.
Mitul 13: „Consumul de fructe după masă provoacă fermentație și balonare.”
Adevăr: Fructele pot fi consumate și după masă, fără riscuri pentru sănătate. Balonarea apare doar la unele persoane și depinde de toleranța individuală și de tipul de fruct.
Fructele conțin fibre, apă și zaharuri naturale (fructoză) care susțin digestia. La unele persoane, fructele bogate în FODMAP (mere, pere, prune) pot produce gaze și balonare dacă sunt consumate în exces.
Nu există dovezi că fructele „fermentează” în stomac. Ele sunt digerate ca parte a mesei, împreună cu restul alimentelor. Fructele pot fi consumate dimineața, la prânz sau seara – important este să fie integrate într-o dietă variată.
Fructele nu dăunează după masă; ele sunt benefice indiferent de momentul consumului.
Mitul 14: „Trebuie să aștept cel puțin 2 ore după masă înainte de a face baie.”
Adevăr: Baia după masă nu prezintă riscuri pentru sănătate. Poți să faci duș sau baie fără probleme, chiar și imediat după ce ai mâncat.
Acest mit provine din credința că apa caldă ar direcționa sângele către piele și ar lăsa sistemul digestiv „fără resurse”. În realitate, organismul își reglează fluxul sanguin astfel încât să asigure atât digestia, cât și confortul termic.
Singurul efect posibil este o ușoară senzație de lentoare, dar nu există dovezi că baia ar bloca digestia sau ar cauza probleme medicale. Poți face baie oricând după masă – corpul știe să își distribuie resursele.
Mitul 15: „Stresul cauzează ulcer.”
Adevăr: Stresul poate accentua simptomele digestive, dar ulcerul este cauzat în principal de infecția cu Helicobacter pylori și de utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Stresul psihologic sau fizic poate modifica secrețiile gastrice și motilitatea intestinală, dar nu provoacă leziuni ulcerative. Helicobacter pylori afectează mucoasa stomacului și favorizează apariția ulcerului gastric și duodenal. Medicamentele antiinflamatoare slăbesc protecția mucoasei stomacale și duc la ulcerații.
Stresul intens poate face simptomele mai vizibile (arsuri, dureri abdominale), dar nu este cauza principală. Ulcerul este o boală infecțioasă sau medicamentoasă, nu un „efect direct al stresului”.
Mitul 16: „Lactatele cresc aciditatea stomacului și calmează arsurile gastrice.”
Adevăr: Laptele poate calma temporar senzația de arsură, dar ulterior stimulează secreția de acid gastric, ceea ce poate agrava refluxul.
Laptele acoperă mucoasa gastrică și dă o senzație temporară de calmare. Proteinele și calciul din lapte stimulează însă producția de acid clorhidric. Rezultatul: după o ușoară ameliorare, simptomele pot reveni mai puternice.
Persoanele cu reflux sau gastrită ar trebui să evite laptele ca „tratament” și să consulte un medic pentru opțiuni reale; laptele nu tratează arsurile gastrice; poate chiar să le agraveze.
Mitul 17: „Flatulența excesivă înseamnă că ai o boală gravă.”
Adevăr: Gazele intestinale apar în mod natural și sunt, de cele mai multe ori, legate de alimentație, nu de boli grave.
Gazele se formează în urma fermentației fibrelor de către microbiomul intestinal. Alimentele care produc mai multe gaze sunt fasolea, varza, ceapa, băuturile carbogazoase.
Doar atunci când flatulența este persistentă, însoțită de durere, diaree, scădere în greutate sau sânge în scaun, poate indica o problemă serioasă (boală inflamatorie intestinală, intoleranță, cancer).
Gazele sunt normale; devin îngrijorătoare doar când se asociază cu alte simptome.
Mitul 18: „Dacă nu mergi zilnic la toaletă, ai constipație.”
Adevăr: Constipația nu se definește prin lipsa scaunului zilnic, ci prin dificultate la eliminare și scaune tari.
Frecvența normală a scaunului variază de la 3 pe zi până la 3 pe săptămână. Constipația înseamnă: scaune tari, senzația de evacuare incompletă, durere sau efort excesiv la defecație.
Unii oameni merg la toaletă zilnic, dar au constipație (scaune dure). Alții au scaun o dată la două zile, dar normal ca formă și consistență. Constipația se referă la calitatea tranzitului, nu la numărul exact de scaune.
Mitul 19: „Refluxul gastric apare doar la persoanele supraponderale.”
Adevăr: Excesul de greutate este un factor de risc, dar refluxul poate afecta și persoane normoponderale.
Refluxul apare atunci când sfincterul esofagian inferior (valva dintre stomac și esofag) nu se închide corect. Factorii declanșatori pot fi: hernia hiatală, fumatul, alcoolul, mesele bogate în grăsimi sau alimentele acide/picante. Chiar și persoanele slabe pot suferi de reflux, mai ales dacă există o predispoziție anatomică.
Refluxul nu ține doar de greutate, ci de mai mulți factori.
Mitul 20: „Digestia cărnii durează 3 zile.”
Adevăr: Carnea este mai greu de digerat decât fructele sau legumele, dar nu rămâne blocată în stomac sau intestin zile întregi.
Carnea roșie poate fi digerată în 24–72 de ore, în funcție de metabolism, gătire și combinația cu alte alimente. Nu există situații normale în care carnea să „stagneze” 3 zile în stomac.
Mitul provine din faptul că proteinele și grăsimile sunt digerate mai lent, dar tranzitul continuă permanent. Carnea se digeră lent, dar în ritmul normal al organismului, nu în 3 zile.
Mitul 21: „Arsura la stomac înseamnă prea mult acid gastric.”
Adevăr: Arsura apare de obicei din cauza refluxului acidului gastric în esofag, nu neapărat din exces de acid.
Unele persoane au reflux chiar dacă produc acid gastric în cantitate normală sau chiar redusă. Problema este de obicei funcționarea defectuoasă a sfincterului esofagian inferior. De aceea, tratamentul nu constă doar în reducerea acidului, ci și în corectarea factorilor declanșatori (dietă, stil de viață). Reține: refluxul ≠ acid gastric în exces; este o problemă de „barieră” între stomac și esofag.
Mitul 22: „Digestia rapidă este un semn de sănătate excelentă.”
Adevăr: Un tranzit prea rapid poate fi un semn de boală sau intoleranță alimentară.
Digestia sănătoasă durează câteva ore și asigură absorbția nutrienților. Tranzitul prea rapid (diaree) poate împiedica absorbția vitaminelor și mineralelor. Cauzele posibile includ: infecții, sindrom de colon iritabil, intoleranțe alimentare (lactoză, gluten).
Digestia „prea rapidă” nu este ideală; echilibrul este cheia sănătății digestive.
Mitul 23: „Probioticele sunt bune pentru toată lumea.”
Adevăr: Probioticele pot fi benefice, dar efectele lor depind de tipul de bacterii, doza și patologia pacientului.
Există sute de tulpini probiotice, fiecare cu efecte diferite (ex: Lactobacillus vs. Bifidobacterium). Unele probiotice ajută la diaree, altele la constipație sau la refacerea florei după antibiotice. La persoanele cu SIBO (suprapopulare bacteriană a intestinului subțire), probioticele pot agrava simptomele.
Efectele variază de la persoană la persoană; nu există „probiotic universal bun”. Probioticele trebuie recomandate personalizat, nu luate „după ureche”.
Sfaturi pentru o digestie sănătoasă
- Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe.
- Mestecă bine alimentele.
- Hidratează-te corespunzător.
- Fă mișcare regulată.
- Gestionează stresul.
- Evită fumatul și consumul excesiv de alcool.
- Consultă un medic gastroenterolog dacă ai probleme digestive persistente.
Elytis Hospital: Expertiză și grijă dedicată pentru sănătatea digestivă
Departamentul de Gastroenterologie din cadrul Elytis Hospital oferă o gamă completă de servicii pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor digestive. Echipa noastră de medici gastroenterologi cu experiență vastă asigură diagnostic precis, tratament personalizat și monitorizare atentă.
La Elytis Hospital beneficiezi de:
- Consultații și controale gastroenterologice
- Investigații neinvazive, precum ecografii abdominale
- Endoscopii și colonoscopii
- Proceduri avansate, precum polipectomia și Fibroscan-ul
Elytis Hospital se distinge prin:
- Expertiză medicală completă
- Tehnologie modernă
- Abordare personalizată
- Prevenție și educație
Nu ignora semnalele digestive! Programează o consultație la departamentul de Gastroenterologie din cadrul Elytis Hospital și beneficiază de expertiza și grija de care ai nevoie.
Ultima revizuire medicală:
01.10.2025, Dr. Diana Elena David – Medic Specialist Gastroenterologie
