Fumatul și impactul său asupra arterelor

Fumatul este un comportament nociv cu efecte dăunătoare majore asupra sănătății, iar repercusiunile asupra sistemului cardiovascular se numără printre cele mai grave. Arterele sănătoase sunt vitale pentru o circulație sanguină adecvată, asigurând furnizarea de oxigen și substanțe nutritive către toate țesuturile. În schimb, expunerea continuă la compușii toxici din fumul de tutun compromite integritatea acestor vase, crescând semnificativ riscul de afecțiuni cardiovasculare. Află de la specialiștii Elytis Hospital cum îți afectează fumatul vasele de sânge și ce ai de făcut, ca actual sau fost fumător.

Ce este fumatul?

Fumatul reprezintă inhalarea și expunerea la fum generat prin arderea tutunului sau a altor substanțe. Este una dintre cele mai răspândite practici consumatorii de substanțe care conțin nicotină, un alcaloid cu efecte stimulante și extrem de adictive. De-a lungul timpului, metodele de consum al tutunului au evoluat, astfel încât astăzi întâlnim mai multe forme de fumat:

Țigaretele clasice – cel mai comun tip de consum, în care tutunul este rulat în foițe subțiri de hârtie și aprins pentru inhalare.
Tutunul de mestecat – o formă de consum fără ardere, în care tutunul este mestecat sau plasat între gingii și obraz, eliberând nicotină prin mucoasa orală.
Țigările electronice (vape) – dispozitive moderne care încălzesc un lichid ce conține nicotină, producând un aerosol inhalabil, fără arderea efectivă a tutunului.
Pipe și trabucuri – metode tradiționale de fumat în care tutunul este ars și fumul inhalat sau ținut în gură.
Narghilea – o metodă populară în anumite culturi, unde fumul trecut prin apă este inhalat, dar care poate expune la cantități mari de substanțe toxice.

Fiecare tip de fumat aduce cu sine riscuri pentru sănătate, cu impact variabil asupra sistemului cardiovascular și, în special, asupra arterelor.

Statistici globale și locale privind consumul de tutun

Fumatul rămâne una dintre principalele cauze prevenibile de deces la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS):

Aproximativ 1,3 miliarde de persoane consumă tutun la nivel global.
În fiecare an, fumatul cauzează peste 8 milioane de decese, dintre care peste 1 milion sunt din cauza expunerii pasive la fum.
Cele mai mari rate de consum se înregistrează în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la campanii de prevenție este limitat.

La nivel local (în România, de exemplu):

Aproximativ 30% dintre adulți sunt fumători activi.
Fumatul este responsabil pentru o mare parte din cazurile de boli cardiovasculare și cancer pulmonar raportate anual.
Tendința de utilizare a țigărilor electronice este în creștere în rândul tinerilor, ceea ce generează noi provocări pentru sănătatea publică.

Aceste statistici subliniază cât de răspândit și periculos este fenomenul fumatului, justificând necesitatea unor măsuri stricte de prevenție și educație.

Compușii toxici principali din fumul de țigară

Fumul de țigară conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 250 sunt cunoscute ca fiind toxice și peste 70 sunt cancerigene. Printre cele mai periculoase componente se numără:

Nicotina – substanța responsabilă pentru dependență, care afectează sistemul nervos și crește tensiunea arterială.
Monoxidul de carbon (CO) – un gaz toxic care reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, afectând oxigenarea țesuturilor, inclusiv a mușchiului cardiac.
Gudronul – o substanță lipicioasă care irită mucoasa plămânilor și contribuie la formarea plăcilor de aterom în artere.
Formaldehida – un agent cancerigen, utilizat și în conservarea țesuturilor.
Acroleina – un compus care provoacă inflamații și leziuni ale mucoaselor și vaselor de sânge.
Substanțe oxidante și radicali liberi – care cauzează stres oxidativ și deteriorare celulară, în special a pereților arteriali.

Aceste toxine nu doar că afectează plămânii, dar au un impact direct asupra sănătății arterelor, accelerând procesele de îngroșare și rigidizare arterială, crescând astfel riscul de infarct și alte boli cardiovasculare.

Structura și funcția arterelor

Arterele sunt vase de sânge care transportă sângele oxigenat din inimă către toate țesuturile și organele corpului. Ele fac parte din sistemul circulator și au un rol esențial în menținerea unei funcționări normale a organismului.

Structura arterială este compusă din trei straturi principale:

Strat arterial	Compoziție	Funcție principală
Intima	Strat subțire de celule endoteliale	Crează o suprafață netedă pentru fluxul sanguin
Media	Fibre musculare netede și elastice	Controlează diametrul arterei și rezistența vasculară
Adventitia	Țesut conjunctiv rezistent	Oferă suport mecanic și protecție

Această structură permite arterelor să fie elastice, flexibile și capabile să reziste la presiunea ridicată generată de bătăile inimii.

Importanța elasticității și integrității arteriale pentru sănătate

Elasticitatea arterelor este vitală pentru:

Amortizarea pulsului cardiac: arterele elastice pot absorbi șocul pulsului de sânge cu fiecare contracție a inimii, menținând un flux sanguin constant și protejând organele delicate.
Reglarea tensiunii arteriale: contracția și relaxarea stratului muscular medial ajută la adaptarea fluxului sanguin în funcție de nevoile organismului.
Prevenirea formării plăcilor de aterom: un endoteliu arterial sănătos și intact previne acumularea de colesterol și alte substanțe pe pereții arteriali.

Când arterele își pierd elasticitatea sau sunt deteriorate, crește riscul apariției bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza și infarctul miocardic.

Cum susțin arterele funcționarea inimii și a organismului?

Arterele principale, cum ar fi artera aortă, distribuie sângele oxigenat către toate zonele corpului. Pe măsură ce arterele se ramifică în artere mai mici și arteriole, ele reglează volumul de sânge și presiunea pentru a asigura oxigenarea optimă a țesuturilor.

Rolurile cheie ale arterelor

Funcție arterială	Importanță pentru organism
Transportul sângelui oxigenat	Asigură alimentarea celulară cu oxigen și nutrienți
Reglarea presiunii arteriale	Menține stabilitatea fluxului sanguin
Protecția organelor vitale	Previne leziunile datorate fluctuațiilor de presiune
Întreținerea sănătății țesuturilor	Previne ischemia și alte complicații cardiovasculare

Care sunt efectele fumatului asupra arterelor?

Fumatul are un impact profund și complex asupra sănătății arteriale, accelerând procesele patologice care pot duce la boli cardiovasculare grave.

Cum afectează nicotina și alte toxine pereții arteriali?

Nicotina și substanțele toxice din fumul de țigară au multiple efecte nocive asupra arterelor:

Constricția vaselor de sânge – Nicotina stimulează eliberarea de adrenalină, care determină îngustarea arterelor și creșterea tensiunii arteriale.
Deteriorarea endoteliului – Strat subțire de celule care căptușește interiorul arterelor; fumatul cauzează inflamație și leziuni la nivelul acestui strat, facilitând pătrunderea grăsimilor și formarea plăcilor de aterom.
Creșterea coagulabilității sângelui – Fumatul crește agregarea plachetară, favorizând formarea cheagurilor care pot bloca arterele.
Stres oxidativ – Radicalii liberi din fum afectează integritatea celulară și stimulează inflamația cronică.

Procesul de ateroscleroză indus de fumat

Ateroscleroza este acumularea progresivă de plăci formate din grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor, care duce la îngustarea și rigidizarea lor.

Etape ale aterosclerozei influențate de fumat	Descriere
Leziunea endotelială	Fumul de țigară deteriorează stratul interior arterial
Inflamația	Substanțele toxice stimulează reacția inflamatorie
Depunerea lipidelor	Colesterolul se acumulează în zonele afectate
Formarea plăcilor aterom	Plăcile cresc și îngustează lumenul arterial
Complicații	Ruptura plăcii poate provoca tromboză și blocaje arteriale

Reducerea elasticității arteriale și creșterea riscului de hipertensiune

Fumatul determină o pierdere semnificativă a elasticității arteriale, fenomen cunoscut ca rigiditate arterială. Aceasta înseamnă că arterele nu mai pot „absorbi” presiunea sanguină eficient, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și la suprasolicitarea inimii.

Inflamația și deteriorarea endotelială cauzate de fumat

Endoteliul sănătos produce substanțe vasodilatatoare (ex. oxid nitric) care mențin fluxul sanguin optim. Fumatul reduce această capacitate, favorizând contracția arterială, agregarea plachetară și inflamația cronică, care deteriorează permanent funcția arterială.

Formarea plăcilor de aterom și riscul de blocaj arterial

Pe măsură ce plăcile aterosclerotice cresc, ele pot:

Îngusta arterele, reducând fluxul de sânge către inimă și alte organe.
Se pot rupe, declanșând formarea unui cheag de sânge care poate bloca complet artera.
Aceste blocaje pot cauza infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).

Efectele fumatului asupra arterelor

Efect principal	Mecanism	Consecințe posibile
Constricția arterială	Stimularea sistemului nervos simpatic prin nicotină	Creșterea tensiunii arteriale
Deteriorarea endoteliului	Inflamație și leziuni celulare datorate toxinelor	Ateroscleroză, formarea plăcilor
Creșterea coagulabilității	Activarea plachetelor sanguine	Risc crescut de tromboză și embolii
Stres oxidativ	Radicalii liberi cauzează daune celulare	Inflamație cronică, rigiditate arterială
Pierderea elasticității	Reducerea capacității arterelor de a se dilata și contracta	Hipertensiune și risc cardiac ridicat

Consecințele asupra sănătății cardiovasculare

Fumatul are un impact direct și major asupra sănătății inimii și sistemului cardiovascular prin deteriorarea arterelor și creșterea riscului de boli grave.

Riscul crescut de boli coronariene

Boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară cauzată de îngustarea arterelor care alimentează mușchiul cardiac cu sânge oxigenat. Fumatul accelerează:

Formarea plăcilor de aterom în arterele coronare
Inflamația și rigidizarea vaselor sanguine
Creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, solicitând inima suplimentar

Acești factori cresc riscul de angină pectorală, infarct miocardic și insuficiență cardiacă.

Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC)

Blocajele arteriale cauzate de fumat pot duce la:

Complicație	Descriere	Impact asupra sănătății
Infarct miocardic	Ocluzia bruscă a unei artere coronare	Moartea țesutului cardiac, risc mortal
Accident vascular cerebral (AVC) ischemic	Blocajul arterelor cerebrale	Deficite neurologice permanente
AVC hemoragic	Ruptura unui vas cerebral slăbit	Hemoragie cerebrală cu risc major

Fumatul este un factor de risc major pentru toate aceste complicații, mărind probabilitatea producerii lor de câteva ori față de nefumători.

Problemele de circulație periferică și boala arterială periferică

Fumatul afectează și arterele din membrele inferioare și alte regiuni periferice, cauzând:

Boala arterială periferică (BAP): îngustarea arterelor periferice, reducând circulația la nivelul picioarelor și brațelor.
Simptome frecvente: dureri musculare la mers (claudicație), răni care nu se vindecă, risc crescut de gangrenă și amputare.

Alte complicații legate de sănătatea arterială

Hipertensiune arterială cronică, datorată rigidizării arterelor și constricției vasculare.
Anevrisme arteriale – dilatații patologice ale pereților arteriali care pot fi favorizate de inflamație și leziuni.
Tulburări de ritm cardiac datorate ischemiei și stresului asupra inimii.

Impactul fumatului asupra bolilor cardiovasculare

Afecțiune cardiovasculară	Mecanism legat de fumat	Riscuri și consecințe
Boala coronariană	Ateroscleroză accelerată și vasoconstricție	Infarct miocardic, insuficiență cardiacă
Infarct miocardic	Blocaj arterial coronarian	Moarte subită, insuficiență cardiacă
Accident vascular cerebral (AVC)	Embolii și tromboze arteriale	Paralizie, afectare cognitivă
Boala arterială periferică (BAP)	Îngustarea arterelor periferice	Claudicație, gangrenă, amputare
Hipertensiune arterială	Rigiditate arterială și creștere a tonusului vascular	Risc crescut de infarct și AVC

Tehnici de tratament vascular

Tratament medicamentos: antihipertensive, statine, antiagregante plachetare.

Proceduri minim-invazive:

Angioplastie: dilatarea arterei cu balon.
Stentare: implant de stent pentru menținerea deschiderii vasului.

Chirurgie reconstructivă: by-pass arterial sau endarterectomie pentru înlăturarea plăcilor ateromatoase.

Întrebări frecvente (FAQ) despre fumat și sănătatea arterelor

Iată care sunt unele dintre cele mai frecvente întrebări pe care pacienții le adresează medicilor specialiști în sănătate cardiovasculară Elytis Hospital.

Cum afectează fumatul arterele chiar și în cazul fumatului pasiv?

Fumatul pasiv — inhalarea fumului de țigară de către nefumători aflați în preajmă — conține multe dintre aceleași toxine nocive. Studiile arată că expunerea la fumul pasiv poate deteriora endoteliul arterial, reduce elasticitatea arterelor și crește riscul de boli cardiovasculare cu până la 25-30%, chiar și la nefumători.

Există diferențe între efectele fumatului tradițional și ale țigărilor electronice asupra arterelor?

Deși țigările electronice nu ard tutunul și, prin urmare, elimină unele substanțe toxice din fum, ele conțin nicotină și alte chimicale care pot induce stres oxidativ și inflamație arterială. Impactul pe termen lung asupra arterelor nu este încă complet cunoscut, însă datele preliminare indică un risc semnificativ asupra sănătății cardiovasculare, similar cu fumatul clasic.

Ce rol joacă genetica în modul în care fumatul afectează arterele?

Predispoziția genetică poate influența severitatea impactului fumatului asupra arterelor. Unele persoane au gene care favorizează o reacție inflamatorie mai accentuată sau o capacitate redusă de reparare a endoteliului arterial, ceea ce le face mai vulnerabile la ateroscleroză și boli cardiovasculare chiar și în cazul expunerii moderate la fumat.

Pot anumite alimente sau suplimente să atenueze efectele nocive ale fumatului asupra arterelor?

Unele alimente bogate în antioxidanți (fructe de pădure, legume cu frunze verzi, nuci) și suplimente precum vitamina C, vitamina E sau acizii grași omega-3 pot ajuta la reducerea stresului oxidativ și inflamației arteriale. Totuși, aceste măsuri nu pot anula complet efectele toxice ale fumatului, ci doar pot sprijini procesul de protecție arterială.

Cum influențează fumatul capacitatea de vindecare a arterelor după o intervenție chirurgicală cardiovasculară?

Fumatul scade semnificativ capacitatea organismului de a se vindeca după proceduri precum angioplastia sau bypass-ul coronarian. Nicotina și toxinele reduc fluxul sanguin și oxigenarea țesuturilor, cresc riscul de complicații, cum ar fi formarea de cheaguri sau infecții post-operatorii.

Este riscul cardiovascular cauzat de fumat același pentru bărbați și femei?

Femeile fumătoare sunt uneori mai vulnerabile la efectele nocive ale fumatului asupra arterelor, în special dacă folosesc și contraceptive orale, care pot amplifica riscul de tromboză și accident vascular cerebral. De asemenea, femeile prezintă adesea simptome diferite în cazul infarctului miocardic, ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul.

Pentru susținerea procesului de renunțare la fumat, este esențială consilierea psihologică și, după caz, utilizarea terapiei de substituție cu nicotină sau a altor suporturi farmacologice. O echipă multidisciplinară — incluzând medic de familie, cardiolog și psiholog — optimizează șansele de reușită.

Fumatul reprezintă un pericol major pentru sănătatea arterelor, crescând semnificativ riscul de boli cardiovasculare grave. Renunțarea la fumat este cel mai important pas pentru a proteja arterele și a trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă. Contactează-ne astăzi pentru a afla cum te putem ajuta!

Ultima revizuire medicală:

10.08.2025, Dr. Rareş Nechifor – Medic Primar

Referințe:

„How Smoking Affects the Heart and Blood Vessels”. National Heart, Lung, and Blood Institute, 2022, accesat la 10.08.2025;
„Smoking and heart disease”. Better Health Channel, accesat la 10.08.2025.

Articole recomandate

Categorii