Ce mănânci și ce bei dacă ai gută? Alimente care influențează acidul uric

Dacă ai gută, probabil ai auzit deja o listă lungă de alimente pe care „nu mai ai voie” să le consumi: carne, pește, leguminoase, roșii, cafea și multe altele. În realitate, recomandările actuale sunt mai nuanțate.

Alimentația poate influența nivelul acidului uric și poate contribui la declanșarea unor crize, dar guta nu este provocată doar de ceea ce mănânci. Predispoziția genetică, funcția rinichilor, greutatea corporală, anumite medicamente și alte afecțiuni metabolice au, de asemenea, un rol important.

De aceea, obiectivul nu este eliminarea unui număr cât mai mare de alimente, ci construirea unei alimentații echilibrate și reducerea factorilor care pot favoriza hiperuricemia sau crizele.

Dieta poate scădea acidul uric?

Da, dar de obicei efectul este moderat. American College of Rheumatology recomandă persoanelor cu gută să limiteze:

• consumul de alcool;
• alimentele foarte bogate în purine;
• produsele cu cantități mari de fructoză adăugată.

Pentru persoanele cu exces ponderal este recomandată și scăderea în greutate.

Totuși, modificările alimentare nu produc în mod obișnuit o reducere suficientă a acidului uric pentru a înlocui tratamentul medicamentos atunci când acesta este necesar.

NICE subliniază, de asemenea, că nu există dovezi suficient de bune pentru a recomanda o anumită „dietă pentru gută” ca tratament. Recomandarea generală este o alimentație sănătoasă și echilibrată. 

Pentru informații complete despre boală poți consulta ghidul Guta: de ce crește acidul uric, cum se manifestă și cum se previn crizele.

Ce alimente pot crește riscul de gută?

Sursele alimentare de purine au efecte variabile asupra cantității de acid uric și asupra atacurilor de gută. Datele disponibile asociază mai ales consumul ridicat de carne roșie, anumite fructe de mare, alcool și fructoză cu un risc mai mare de hiperuricemie sau gută.

Organele

Ficatul, rinichii și alte organe au un conținut ridicat de purine. Dacă ai gută sau acid uric crescut persistent, este rezonabil ca aceste alimente să fie consumate rar sau evitate, în funcție de recomandarea medicului.

Carnea roșie

Carnea de vită, porc sau miel nu trebuie neapărat eliminată complet. Contează însă cantitatea și frecvența consumului. Porțiile mari și consumul foarte frecvent pot contribui la un aport crescut de purine. O strategie mai realistă este reducerea porțiilor și alternarea surselor de proteine.

Fructele de mare și anumite tipuri de pește

Unele fructe de mare și anumite tipuri de pește au un conținut mai mare de purine. Asta nu înseamnă că peștele trebuie eliminat complet din alimentație, mai ales deoarece poate avea beneficii cardiovasculare importante.

Dacă observi că anumite alimente preced în mod repetat crizele, discută cu medicul despre ajustarea cantității și frecvenței.

Trebuie să eviți legumele care conțin purine?

În general, nu. Spanacul, conopida, ciupercile, mazărea, fasolea și alte alimente vegetale pot conține purine, dar studiile nu arată același tip de asociere cu guta ca în cazul consumului ridicat de carne sau fructe de mare.

O meta-analiză recentă a studiilor observaționale nu a identificat un risc crescut de gută asociat consumului de legume în ansamblu. Prin urmare, nu este recomandată eliminarea inutilă a legumelor doar pentru că apar pe o listă online de alimente cu purine. Legumele rămân importante într-o alimentație sănătoasă.

Berea trebuie evitată dacă ai gută?

Consumul excesiv de alcool este unul dintre factorii cel mai bine documentați în relație cu guta. Berea este frecvent menționată deoarece conține atât alcool, cât și purine provenite din drojdie. Dar problema nu se limitează la bere. Și alte băuturi alcoolice pot favoriza apariția crizelor, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari.

Dacă ai gută, recomandarea practică este să limitezi alcoolul și să eviți excesele, în special dacă observi că acestea preced crizele. În timpul unei crize acute este prudent să eviți alcoolul.

Vinul este sigur?

Nu există o băutură alcoolică pe care să o putem declara complet sigură pentru fiecare persoană cu gută. Riscul depinde de cantitate, frecvență, nivelul acidului uric, tratament și susceptibilitatea individuală.

Mai importantă decât alegerea între bere și vin este evitarea consumului excesiv de alcool.

De ce trebuie evitate sucurile și băuturile îndulcite?

Fructoza are un efect particular asupra metabolismului acidului uric. Atunci când este consumată în cantități mari, mai ales sub forma băuturilor îndulcite, poate favoriza creșterea producției de urat.

Din acest motiv merită limitate:

• băuturile carbogazoase îndulcite;
• băuturile energizante cu mult zahăr;
• ceaiurile și alte băuturi comerciale cu zahăr adăugat;
• produsele cu cantități mari de sirop de porumb bogat în fructoză.

Apa rămâne cea mai simplă alegere pentru hidratarea zilnică.

Fructele conțin fructoză. Trebuie limitate?

Nu trebuie confundat fructul întreg cu o băutură îndulcită cu zahăr sau cu fructoză adăugată. Fructele oferă fibre, vitamine și alți nutrienți și fac parte dintr-o alimentație echilibrată. Pentru majoritatea persoanelor cu gută nu există motiv să fie eliminate fructele în ansamblu.

Contează însă contextul metabolic individual, mai ales dacă există diabet, obezitate sau alte probleme pentru care medicul ori specialistul în nutriție recomandă anumite cantități.

Pentru evaluare nutrițională și metabolică există apelează la un medic specialist în Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Elytis Hospital Iași.

Lactatele sunt permise?

Da. Datele observaționale sugerează chiar o asociere între consumul de produse lactate și un risc mai redus de gută.

Asta nu înseamnă că iaurtul sau laptele reprezintă un tratament pentru gută, dar produsele lactate pot fi utilizate ca parte a unei alimentații echilibrate și pot reprezenta o sursă de proteine atunci când încerci să reduci cantitatea de carne.

În funcție de necesarul caloric și de celelalte afecțiuni, pot fi preferate variantele cu un conținut moderat sau redus de grăsimi.

Poți bea cafea dacă ai gută?

În general, da. Studiile observaționale au asociat consumul de cafea cu un risc mai mic de apariție a gutei în anumite populații. Totuși, aceasta este o asociere statistică și nu înseamnă că trebuie să începi să bei cafea pentru a trata sau preveni guta.

Dacă obișnuiești să bei cafea și nu ai alte contraindicații medicale, nu există o recomandare generală de eliminare a acesteia doar pentru că ai gută.

Roșiile provoacă gută?

Nu există recomandări medicale care să impună eliminarea roșiilor pentru toate persoanele cu gută. Unele persoane spun că observă o asociere între anumite alimente și propriile crize, dar aceasta nu înseamnă că alimentul respectiv trebuie interzis tuturor pacienților.

Dacă suspectezi un declanșator personal, poate fi util să observi dacă legătura se repetă înainte de a elimina definitiv alimentul din dietă.

Cireșele scad acidul uric?

Cireșele și extractele de cireșe au fost studiate în relație cu guta, iar unele cercetări au sugerat un posibil beneficiu. Totuși, dovezile nu sunt suficient de solide pentru a recomanda cireșele sau suplimentele cu extract de cireșe drept tratament al gutei.

Le poți consuma ca parte a unei alimentații normale, dar nu trebuie considerate un substitut pentru terapia indicată de medic.

Vitamina C ajută?

Vitamina C poate influența ușor metabolismul uratului, dar American College of Rheumatology recomandă să nu fie adăugate de rutină suplimente cu vitamina C în scopul tratării gutei.

Suplimentele nu trebuie începute doar pentru a încerca să reduci acidul uric fără o recomandare medicală. Continuă  să consumi fructe și legume bogate în vitamina C, ca parte a unei diete echilibrate și variate.

Cât de importantă este apa?

Hidratarea adecvată este importantă pentru sănătatea generală și pentru funcția renală. Nu există însă o anumită cantitate de apă care să garanteze prevenirea crizelor.

Necesarul diferă în funcție de:

• greutate;
• temperatură;
• activitate fizică;
• funcția renală;
• bolile cardiovasculare;
• tratamentele utilizate.

Dacă ai insuficiență cardiacă, boală renală sau o altă afecțiune pentru care ți s-a recomandat restricția de lichide, urmează indicațiile medicului.

Slăbitul poate ajuta?

Pentru persoanele cu exces ponderal sau obezitate, scăderea în greutate poate fi benefică. Studiile sugerează că reducerea ponderală poate contribui la scăderea acidului uric și la reducerea frecvenței crizelor. Dar slăbirea trebuie să fie graduală.

Postul prelungit, dietele extreme și pierderea foarte rapidă în greutate pot modifica temporar metabolismul și pot chiar favoriza creșterea acidului uric în anumite situații. Obiectivul este o schimbare sustenabilă, nu o cură drastică.

Cum ar putea arăta alimentația unei persoane cu gută?

Nu este necesară o „dietă pentru gută” complet separată de alimentația familiei. Un model alimentar rezonabil poate include:

• multe legume;
• fructe în cantități adaptate necesarului;
• cereale integrale;
• lactate;
• ouă;
• surse vegetale de proteine;
• pește în cantități moderate;
• porții controlate de carne;
• grăsimi nesaturate;
• apă ca principală băutură.

În paralel, merită reduse excesele de carne, organele, alcoolul și băuturile cu cantități mari de zahăr.

Modelele alimentare de tip DASH sau mediteranean pot fi opțiuni utile mai ales deoarece contribuie și la controlul tensiunii, greutății și riscului cardiovascular. Studiile asupra dietei DASH au arătat reduceri modeste ale acidului uric, mai pronunțate la unele persoane cu valori inițiale crescute.

Ce este cel mai important?

Nu încerca să controlezi o gută activă doar prin dietă dacă ai indicație pentru tratament medicamentos.

Pentru pacienții cu crize repetate sau alte indicații pentru terapia de scădere a uratului, obiectivul este menținerea acidului uric sub valoarea țintă stabilită de medic. Alimentația poate ajuta, dar efectul ei asupra acidului uric este în general modest.

Dacă ai acidul uric crescut, dar nu ai avut niciodată o criză, situația este diferită. Vezi și Acid uric mare fără dureri: înseamnă că ai gută?.

Ce poți schimba de mâine?

În loc să începi cu o listă de 30 de alimente interzise, poți începe cu câteva măsuri mai utile:

• redu alcoolul și evită excesele;
• înlocuiește băuturile îndulcite cu apă;
• redu porțiile foarte mari de carne și consumul de organe;
• nu elimina inutil legumele și leguminoasele;
• urmărește o scădere ponderală graduală dacă ai exces de greutate;
• respectă tratamentul prescris pentru gută;
• discută cu medicul dacă ai crize repetate.

Consultații pentru gută în Iași

Dacă ai crize articulare repetate, acid uric persistent crescut sau diagnosticul de gută nu este clar, evaluarea în cadrul specialității de Reumatologie Elytis Hospital Iași poate ajuta la stabilirea strategiei de tratament și monitorizare.

Pentru evaluarea acidului uric sunt disponibile și analize medicale Elytis Hospital.

Pentru programări, sună la 031 9006. Poți solicita o programare și online prin intermediul formularului de pe site.

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 16.09.2026

Referințe: 

• FitzGerald, John D., et al. “2020 American College of Rheumatology Guideline for the Management of Gout.” Arthritis Care & Research, vol. 72, no. 6, 2020, pp. 744-760, https://acrjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/acr.24180. 
• National Institute for Health and Care Excellence. Gout: Diagnosis and Management. NICE Guideline NG219, 9 June 2022, https://www.nice.org.uk/guidance/ng219. 
• National Institute for Health and Care Excellence. Evidence Reviews for Diet and Lifestyle Modifications for Managing Gout. NICE Guideline NG219, 2022, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK590600/. 
• Li, Rongrong, Kang Yu, and Chunwei Li. “Dietary Factors and Risk of Gout and Hyperuricemia: A Meta-analysis and Systematic Review.” Asia Pacific Journal of Clinical Nutrition, vol. 27, no. 6, 2018, pp. 1344-1356, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30485934/.
• Zhang, et al. “Effects of Dietary Factors on Hyperuricaemia and Gout: A Systematic Review and Meta-analysis of Observational Studies.” Journal of Human Nutrition and Dietetics, 2024, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39289820/.
• Juraschek, Stephen P., et al. “Effects of the Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) Diet and Sodium Intake on Serum Uric Acid.” Arthritis & Rheumatology, vol. 68, no. 12, 2016, pp. 3002-3009, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27523583/. 
• Nielsen, Sabrina M., et al. “Weight Loss for Overweight and Obese Individuals with Gout: A Systematic Review of Longitudinal Studies.” Annals of the Rheumatic Diseases, vol. 76, no. 11, 2017, pp. 1870-1882, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28866649/.