Articole recomandate

Categorii

femeie cu doua fete si masca

Tulburarea afectivă bipolară: cauze, simptome, tratament

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) este o afecțiune cronică caracterizată prin alternanța episoadelor maniacale și depresive, care afectează semnificativ viața personală, socială și profesională a pacienților. Cunoscută anterior sub denumirea de „boală maniaco-depresivă”, TAB reprezintă o provocare complexă pentru diagnosticul și tratamentul psihiatric. Recunoașterea precoce și intervenția adecvată sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor, reducerea riscului suicidar și menținerea funcționalității. Specialiștii Elytis Hospital îți oferă informații detaliate despre această afecțiune.

Ce este tulburarea afectivă bipolară?

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) este o afecțiune psihiatrică cronică caracterizată prin alternanța episoadelor de dispoziție crescută (manie sau hipomanie) și dispoziție scăzută (depresie), separate sau nu de perioade de dispoziție normală (eutimia). Aceste fluctuații afective sunt însoțite de modificări marcate ale nivelului de energie, ale comportamentului și ale capacității de funcționare socială, profesională și personală.
TAB este încadrată, conform ICD-11 și DSM-5, în categoria tulburărilor afective majore, fiind considerată o boală cu componentă neurobiologică importantă, influențată de factori genetici și de mediu.

Istoricul tulburării afective bipolare

Conceptul de tulburare bipolară își are originile în secolul al XIX-lea:

  • 1854 – Psihiatrul francez Jean-Pierre Falret descrie „la folie circulaire” (nebunia circulară), observând alternanța între faze depresive și maniacale.
  • Kraepelin, la începutul secolului XX, folosește termenul de „manic-depressive insanity” (psihoză maniaco-depresivă), integrând mania, hipomania și depresia într-un spectru comun.
  • În anii ’80, manualul DSM-III introduce termenul modern de bipolar disorder („tulburare bipolară”), subliniind natura „în două poli” a tulburării, înlocuind termenul „boala maniaco-depresivă”, considerat stigmatizant.
    Această schimbare terminologică a avut scopul de a reflecta mai fidel spectrul simptomatic și de a reduce percepțiile negative asociate cu denumirea anterioară.

Importanța recunoașterii precoce și tratamentului corect

Recunoașterea timpurie a TAB este esențială din mai multe motive:

  • Reducerea riscului de complicații – În absența tratamentului, TAB este asociată cu un risc semnificativ de suicid (aproximativ 15–20% dintre pacienți au tentative suicidare), deteriorarea funcționării sociale și profesionale, și afectarea relațiilor interpersonale.
  • Prevenirea deteriorării neurocognitive – Studiile sugerează că episoadele recurente, netratate, pot contribui la modificări structurale cerebrale și la scăderea capacităților cognitive.
  • Îmbunătățirea prognosticului – Intervențiile precoce, farmacologice și psihosociale, pot reduce frecvența și severitatea episoadelor, crescând calitatea vieții pacientului.
  • Reducerea costurilor socio-economice – TAB are un impact economic major prin pierderea productivității și costurile de tratament; diagnosticul și tratamentul precoce reduc acest impact.

TAB este o tulburare complexă, dar gestionabilă, iar identificarea ei rapidă, urmată de un plan terapeutic adecvat, poate transforma semnificativ evoluția bolii, permițând pacientului o viață activă și funcțională. Echipa medicală din secția de Psihiatrie Elytis Hospital este pregătită să gestioneze rapid și eficient aceste situații.

Cât de răspândită este tulburarea afectivă bipolară?

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) afectează aproximativ 1–3% din populația generală atunci când se utilizează criterii diagnostice stricte (DSM-5/ICD-11). Dacă includem formele subclinice și spectrul bipolar lărgit, prevalența poate ajunge la 4–5%.
În România, datele epidemiologice precise sunt limitate, însă estimările bazate pe studii europene sugerează o prevalență de 1,5–2% pentru formele diagnosticate, cu o tendință de subdiagnosticare, în special a tipului II și a formelor ciclotimice.

Distribuție pe sexe

  • TAB afectează în mod aproximativ egal bărbații și femeile în cazul tipului I.
  • Tipul II și episoadele depresive predomină ușor la femei.
  • Femeile prezintă mai frecvent episoade mixte și ciclicitate rapidă, iar bărbații mai des episoade maniacale „pure”.

Debut tipic

  • Vârsta medie de debut: între 18 și 25 de ani pentru TAB tip I, respectiv între 20 și 30 de ani pentru tipul II.
  • În 60–70% din cazuri, primul episod este depresiv, ceea ce poate duce la diagnostic eronat de tulburare depresivă majoră.
  • La adolescenți și tineri, debutul poate fi asociat cu comportamente de risc, abuz de substanțe sau tulburări de conduită.

Factori de risc populaționali

  • Genetici: Rudele de gradul I ale persoanelor cu TAB au un risc de 5–10 ori mai mare de a dezvolta tulburarea.
  • Factori socioeconomici: stres cronic, instabilitate profesională, evenimente de viață majore.
  • Factori biologici: tulburări endocrine (ex. tiroidiene), consum excesiv de alcool sau substanțe psihoactive.

Tendințe recente

  • Creșterea numărului de cazuri diagnosticate în ultimele două decenii se datorează, în parte, conștientizării mai mari și accesului îmbunătățit la servicii psihiatrice, dar și criteriilor de diagnostic mai nuanțate.
  • Persistă problema întârzierii diagnosticului — media este de 5–7 ani între debutul simptomelor și stabilirea unui diagnostic corect, în special la pacienții care debutează cu depresie.

Care sunt tipurile de tulburare afectivă bipolară?

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) cuprinde un spectru clinic variat, definit de tipul și severitatea episoadelor afective. Clasificarea actuală se bazează în principal pe criteriile DSM-5 și ICD-11, care disting mai multe forme majore și subtipuri.

Bipolar I

  • Definiție: Prezența a cel puțin un episod maniacal documentat, cu sau fără episoade depresive majore.
  • Caracteristici clinice:
    • Mania este severă, durează ≥ 7 zile (sau mai puțin dacă necesită spitalizare)
    • Poate fi însoțită de elemente psihotice (deliruri, halucinații)
    • Impact funcțional major — afectează grav viața profesională, socială sau necesită internare
  • Evoluție: Alternanța între episoade maniacale, depresive și perioade de eutimie.

Bipolar II

  • Definiție: Alternanță între episoade depresive majore și cel puțin un episod hipomaniacal (fără manie completă).
  • Hipomania: dispoziție crescută și energie sporită timp de ≥ 4 zile, cu impact funcțional moderat, fără elemente psihotice.
  • Diagnostic diferențial important: Frecvent confundat cu tulburarea depresivă recurentă.
  • Particularitate: Morbiditate depresivă mai mare decât în Bipolar I, cu risc crescut de suicid.

Tulburarea ciclotimică

  • Definiție: Perioade ≥ 2 ani (≥ 1 an la copii/adolescenți) cu multiple simptome hipomaniacale și depresive care nu îndeplinesc criteriile complete pentru episoade majore.
  • Evoluție: Oscilații afective frecvente, de intensitate moderată, dar persistente.
  • Impact: Poate progresa către TAB tip I sau II.

Alte forme specifice

  • Tulburare bipolară cu debut postpartum: Episoade maniacale, hipomaniacale sau depresive în primele 4 săptămâni după naștere (mai frecvent la femeile cu istoric de TAB).
  • Tulburare bipolară indusă de substanțe: Simptome declanșate de droguri, medicamente (corticosteroizi, antidepresive) sau toxice.
  • Tulburare bipolară secundară unei afecțiuni medicale: Ex. tumori cerebrale, leziuni traumatice, scleroză multiplă, tulburări endocrine.

Caracteristici episodice

  • Episod maniacal: dispoziție euforică sau iritabilă, hiperactivitate, logoree, impulsivitate, scăderea nevoii de somn.
  • Episod hipomaniacal: simptomatologie similară cu mania, dar mai puțin intensă, fără afectare majoră a funcționării.
  • Episod depresiv: dispoziție depresivă, anhedonie, tulburări de somn/apetit, oboseală, sentimente de inutilitate, gânduri suicidare.
  • Stări mixte: coexistă simptome maniacale și depresive, asociate cu un risc suicidar crescut și o evoluție mai dificilă.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru tulburarea afectivă bipolară?

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) are o etiologie multifactorială, rezultată din interacțiunea complexă dintre predispoziția genetică, modificările neurobiologice și influențele mediului. Nu există un factor unic responsabil, ci o combinație de elemente care contribuie la apariția și evoluția bolii.

Factori genetici

  • Ereditatea joacă un rol major — riscul de a dezvolta TAB este:
    • ~10% pentru rudele de gradul I ale unei persoane afectate
    • 40–70% pentru gemenii monozigoți (identici)
  • Cercetările genetice au identificat mai multe gene candidate implicate în reglarea neurotransmițătorilor și a plasticității neuronale (ex. ANK3, CACNA1C), însă mecanismele exacte rămân parțial înțelese.
  • Istoricul familial este cel mai puternic factor de predicție pentru apariția tulburării.

Factori neurobiologici

  • Dezechilibre ale neurotransmițătorilor:
    • Dopamina – hiperactivitate în manie, hipoactivitate în depresie
    • Serotonina – niveluri reduse corelate cu simptome depresive
    • Noradrenalina – variații importante între fazele bolii
  • Modificări structurale cerebrale:
    • Reducerea volumului materiei cenușii în cortexul prefrontal
    • Modificări în amigdala și hipocamp (zone implicate în reglarea emoțiilor)
  • Funcționarea anormală a axei HPA (hipotalamo–hipofizo–adrenocorticală), cu niveluri crescute de cortizol în fazele acute.

Factori psihosociali

  • Evenimente stresante majore (deces, divorț, pierderea locului de muncă) pot precipita episoade la persoanele vulnerabile.
  • Traume din copilărie (abuz fizic, emoțional sau neglijare) cresc riscul de debut timpuriu și de evoluție severă.
  • Perturbarea ritmului circadian – schimbări de fus orar, ture de noapte, lipsa somnului pot declanșa episoade maniacale sau depresive.

Factori medicali și de mediu

  • Afecțiuni endocrine (hipertiroidism, boala Cushing)
  • Tulburări neurologice (traumatisme craniene, scleroză multiplă)
  • Consumul de substanțe psihoactive (alcool, stimulente, cannabis)
  • Sezonabilitate: episoadele maniacale apar mai frecvent primăvara/vara, iar cele depresive iarna.

Modelul vulnerabilitate–stres

Cea mai acceptată teorie explicativă integrează:

  • Vulnerabilitatea biologică (genetică + neurochimică)
  • Factori declanșatori externi (stres, lipsa somnului, substanțe)
  • Procese de întreținere (cicluri neurobiologice și comportamente care perpetuează boala)

Ce se întâmplă în corpul pacientului în timpul episoadelor active?

Fiziopatologia tulburării afective bipolare (TAB) este rezultatul interacțiunii dintre modificări neurochimice, alterări ale circuitelor cerebrale și disfuncții ale mecanismelor de reglare a ritmului biologic. Aceste procese influențează modul în care creierul procesează emoțiile, energia și comportamentul.

Dezechilibre neurochimice

  • Dopamina
    • Manie: niveluri crescute → hiperactivitate, euforie, impulsivitate
    • Depresie: niveluri scăzute → anhedonie, apatie
  • Serotonina
    • Deficitul este corelat cu simptomele depresive și cu impulsivitatea crescută în fazele maniacale.
  • Noradrenalina
    • Creșterea activității în manie și scăderea în depresie.
  • GABA și glutamatul
    • Dezechilibre între sistemele inhibitor (GABA) și excitator (glutamat), cu excitabilitate neuronală crescută în manie.

Alterări structurale și funcționale

Studii de neuroimagistică (RMN funcțional și structural) au arătat:

  • Reducerea volumului în cortexul prefrontal dorsolateral și ventromedial → control deficitar al impulsurilor și reglării emoțiilor.
  • Amigdala hiperactivă în episoadele maniacale și hipoactivă în depresie → reacții emoționale disproporționate.
  • Hipocamp micșorat → afectarea memoriei și a reglării răspunsului la stres.

Disfuncții ale rețelelor neuronale

  • Circuitul cortico-limbic (cortex prefrontal – amigdala – hipocamp) prezintă dereglări în conectivitate, afectând reglarea afectivă.
  • Rețelele de „default mode” și „salience” sunt implicate în trecerea rapidă între stări emoționale și cognitive.
  • Dezechilibre în neuroplasticitate → dificultăți în adaptarea la schimbările de mediu și la stres.

Dereglarea axei HPA (hipotalamo–hipofizo–adrenocorticală)

  • În episoadele acute (atât manie, cât și depresie) se observă hiperactivitate a axei HPA, cu secreție excesivă de cortizol.
  • Cortizolul cronic crescut contribuie la afectarea neuronilor hipocampici și la accentuarea simptomelor.

Dereglarea ritmului circadian

  • Persoanele cu TAB au o sensibilitate crescută la modificările ciclului somn–veghe.
  • Gena CLOCK și alte gene implicate în reglarea ceasului biologic prezintă polimorfisme asociate cu vulnerabilitatea la TAB.
  • Privarea de somn poate declanșa manie; hipersomnia este frecventă în depresie.

Inflamația și stresul oxidativ

  • Creșterea markerilor inflamatori (IL-6, TNF-α, CRP) în episoadele acute.
  • Stresul oxidativ crescut poate contribui la deteriorarea neuronală și la progresia bolii.

Care sunt simptomele în tulburarea afectivă bipolară?

Manifestările clinice ale tulburării afective bipolare (TAB) variază în funcție de tipul episodului afectiv și de severitatea acestuia. În mod caracteristic, boala alternează între perioade de dispoziție crescută (manie sau hipomanie) și perioade de dispoziție scăzută (depresie), cu posibilitatea apariției stărilor mixte și a intervalelor de dispoziție normală (eutimia).

Episod maniacal

Definiție: Perioadă distinctă, de minimum 7 zile (sau mai puțin dacă necesită spitalizare), caracterizată prin dispoziție anormal de crescută, expansivă sau iritabilă și nivel crescut de energie.

Simptome principale:

  • Euforie sau iritabilitate excesivă
  • Hiperactivitate psihomotorie
  • Logoree (vorbire accelerată, presiunea de a vorbi)
  • Gândire accelerată, „fuga ideilor”
  • Distractibilitate pronunțată
  • Reducerea nevoii de somn (ex. 3 ore/noapte fără senzație de oboseală)
  • Impulsivitate și comportamente riscante (cheltuieli necontrolate, conduite sexuale riscante, investiții hazardate)
  • În forme severe: elemente psihotice (deliruri de grandoare, halucinații)

Impact: afectare semnificativă a funcționării sociale și profesionale; adesea necesită spitalizare.

Episod hipomaniacal

Definiție: Perioadă distinctă, de minimum 4 zile consecutive, cu dispoziție crescută/iritabilă și energie crescută, dar fără afectare majoră a funcționării și fără simptome psihotice.

Diferențe față de manie:

  • Intensitate mai redusă
  • Pacientul poate rămâne funcțional sau chiar performant pe termen scurt
  • Este frecvent trecut cu vederea de pacient și familie, fiind perceput ca „o perioadă bună”

Episod depresiv

Definiție: Perioadă de cel puțin 2 săptămâni cu dispoziție depresivă persistentă și/sau pierderea interesului și plăcerii (anhedonie).

Simptome tipice:

  • Tristețe profundă, plâns facil
  • Pierderea interesului pentru activități obișnuite
  • Oboseală, lipsă de energie
  • Tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie)
  • Modificări ale apetitului și greutății
  • Sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă
  • Dificultăți de concentrare, indecizie
  • Gânduri suicidare (până la tentative)

Notă: În TAB, episoadele depresive pot fi mai severe și mai rezistente la tratament decât în tulburarea depresivă majoră. Află mai multe despre cum recunoști depresia și care sunt opțiunile de tratament eficient.

Stări mixte

Definiție: Prezența simultană a simptomelor maniacale și depresive, aproape zilnic, pentru cel puțin o săptămână.

Manifestări posibile:

  • Agitație și energie crescută asociate cu disperare și iritabilitate
  • Gânduri suicidare concomitent cu impulsivitate crescută
  • Vorbire accelerată, dar conținut pesimist sau negativ

Importanță clinică: Asociate cu risc suicidar foarte crescut și evoluție mai dificilă; necesită intervenție rapidă.

Caracteristici suplimentare

  • Cicluri rapide: ≥4 episoade afective pe an (maniacale, hipomaniacale, depresive sau mixte)
  • Simptome reziduale: simptome afective ușoare persistente între episoade
  • Comorbidități frecvente: tulburări anxioase, tulburări de personalitate, abuz de substanțe

Cum se diagnostichează tulburarea afectivă bipolară?

Diagnosticul tulburării afective bipolare (TAB) este clinic, bazat pe anamneză detaliată, observație directă și aplicarea criteriilor standardizate (DSM-5, ICD-11). Nu există un test de laborator sau imagistică ce poate confirma boala, însă investigațiile pot ajuta la excluderea altor cauze.

Criterii DSM-5 de diagnostic

Episod maniacal

  • Perioadă distinctă de cel puțin 1 săptămână (sau mai puțin dacă necesită spitalizare), cu dispoziție anormală și persistentă, crescută/expansivă/iritabilă și energie crescută.
  • Prezența a ≥ 3 simptome (sau ≥4 dacă dispoziția e doar iritabilă):
    1. Stima de sine exagerată sau idei de grandoare
    2. Reducerea nevoii de somn
    3. Vorbire accelerată
    4. Fugă de idei
    5. Distractibilitate
    6. Creșterea activității orientate către scop
    7. Implicare în activități cu potențial mare de consecințe negative
  • Afectare funcțională majoră sau simptome psihotice.

Episod hipomaniacal

  • Durată minimă 4 zile consecutive.
  • Aceleași simptome ca în manie, dar fără afectare majoră a funcționării și fără elemente psihotice.

Episod depresiv major

  • Durată minimă 2 săptămâni.
  • Dispoziție depresivă sau pierderea interesului/plăcerii plus ≥ 4 alte simptome: tulburări somn, modificări apetit, oboseală, sentimente de vină, dificultăți de concentrare, gânduri suicidare.

Clasificarea ICD-11

  • Folosește termeni similari, dar include specificații pentru severitate, stări mixte și factori precipitanți.
  • Diagnostic diferențial explicit pentru tulburări induse de substanțe și cauze medicale.

Interviul clinic

  • Istoric detaliat al simptomelor: debut, evoluție, tipare, factori declanșatori.
  • Istoric familial de tulburări afective.
  • Informații de la familie/prieteni (pacientul poate minimaliza sau nega simptomele maniacale/hipomaniacale).

Instrumente standardizate

  • YMRS (Young Mania Rating Scale) – evaluarea severității maniei.
  • MADRS (Montgomery–Åsberg Depression Rating Scale) – evaluarea depresiei.
  • HCL-32 (Hypomania Checklist) – screening pentru hipomanie.

Investigații paraclinice

Scopul lor este excluderea altor cauze:

  • Analize de sânge: TSH, glicemie, teste hepatice/renale
  • Toxicologie pentru droguri/alcool
  • RMN cerebral sau CT (la suspiciune de leziuni cerebrale)
  • EEG (la suspiciune de epilepsie temporală)

Diagnosticul diferențial în tulburarea afectivă bipolară

Diagnosticul diferențial al tulburării afective bipolare (TAB) este esențial pentru a evita tratamente incorecte și întârzieri în instituirea terapiei adecvate. Numeroase afecțiuni psihiatrice și medicale pot prezenta simptome asemănătoare.

Tulburarea depresivă majoră (TDM)

  • Asemănări: Episoade depresive severe, simptome afective și cognitive similare.
  • Diferențe: În TDM nu apar episoade de dispoziție crescută (manie/hipomanie). Dacă un pacient cu depresie are în istoric perioade de dispoziție anormal crescută, diagnosticul se orientează spre TAB.
  • Risc de confuzie: Major, mai ales la debut, când primul episod al TAB este depresiv.

Tulburarea schizoafectivă

  • Asemănări: Pot exista simptome afective și psihotice concomitent.
  • Diferențe: În tulburarea schizoafectivă, simptomele psihotice persistă cel puțin 2 săptămâni în absența simptomelor afective, ceea ce nu se întâmplă în TAB.
  • TAB poate include elemente psihotice, dar acestea apar exclusiv în contextul episoadelor afective.

Tulburări de personalitate

  • Borderline: Oscilații emoționale rapide, impulsivitate, instabilitate relațională.
  • Diferențe: În borderline, schimbările afective sunt de durată scurtă (ore-zile), declanșate de factori interpersonali, nu episoade bine delimitate de săptămâni/luni.
  • Antisocială/narcisică: Pot mima comportamentele impulsive și grandioase din manie, dar fără pattern ciclic.

Citește despre tulburarea de personalitate borderline și află mai multe despre simptome și opțiuni de tratament.

Tulburări anxioase severe

  • Asemănări: Agitație psihomotorie, insomnie, iritabilitate.
  • Diferențe: În anxietate, nu există creșterea patologică a energiei și dispoziției caracteristică maniei/hipomaniei.

Psihoze primare (schizofrenia)

  • Asemănări: Halucinații, idei delirante.
  • Diferențe: În schizofrenie, simptomatologia psihotică este de durată lungă și nu se corelează neapărat cu variații afective.

Tulburări induse de substanțe

  • Droguri stimulante (cocaină, amfetamine): pot produce euforie, agitație, logoree.
  • Alcool: fazele de intoxicație și sevraj pot altera dispoziția.
  • Diferențierea se face prin anamneză, teste toxicologice și observarea evoluției după abstinență.

Afecțiuni medicale

  • Endocrine: hipertiroidism, hipercortizolism
  • Neurologice: epilepsie temporală, scleroză multiplă, tumori cerebrale
  • Infecțioase: neurosifilis, HIV – pot provoca tulburări afective cu componente maniacale/depresive.
  • Diagnosticul corect necesită examinare medicală completă și investigații paraclinice.

Considerații speciale la adolescenți și vârstnici

La adolescenți, schimbările afective pot fi confundate cu comportamente „normale” ale vârstei, iar la vârstnici debutul poate fi secundar unei afecțiuni neurologice sau somatice.

Care sunt complicațiile și prognosticul în tulburarea afectivă bipolară?

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) este o afecțiune cronică, cu risc ridicat de complicații psihice, fizice și sociale dacă nu este tratată corespunzător. Evoluția și prognosticul depind de tipul bolii, frecvența episoadelor, prezența comorbidităților și aderarea la tratament.

Complicații psihice

  • Suicid și comportament auto-vătămător:
    • Riscul suicidar este de aproximativ 15–20% pe parcursul vieții.
    • Cel mai mare risc apare în episoadele depresive și în stările mixte.
  • Psihoze secundare: în episoade severe maniacale sau depresive cu caracter psihotic.
  • Depresie reziduală și simptomatologie cronică: prezența simptomelor ușoare între episoade afective poate afecta funcționarea socială și profesională.
  • Declin cognitiv: afectarea memoriei, atenției și funcțiilor executive, mai frecvent după multiple episoade.

Complicații sociale și profesionale

  • Pierderea locului de muncă sau scăderea performanței profesionale.
  • Deteriorarea relațiilor familiale și sociale.
  • Probleme legale și financiare asociate comportamentului impulsiv din episoadele maniacale.

Complicații medicale

  • Tulburări cardiometabolice (obezitate, diabet, hipertensiune), parțial din cauza tratamentului cu stabilizatori de dispoziție și antipsihotice.
  • Probleme de somn și oboseală cronică.
  • Abuz de substanțe ca mecanism de coping, care agravează boala și crește riscul de accidente.

Factorii care influențează prognosticul

  • Pozitiv: diagnostic precoce, tratament adecvat, suport social, aderență la terapie.
  • Negativ: debut precoce, frecvență mare a episoadelor (cicluri rapide), comorbidități psihiatrice și medicale, antecedente familiale de TAB severă, evenimente stresante repetate.

Prognostic pe termen lung

  • TAB este o boală cronică, cu evoluție ciclică.
  • Cu tratament adecvat, pacienții pot menține perioade de eutimie și funcționare normală.
  • Evoluția fără tratament duce la episoade frecvente, deteriorarea funcțiilor cognitive și sociale, și creșterea riscului suicidar.

Care sunt opțiunile de tratament în tulburarea afectivă bipolară?

Tratamentul tulburării afective bipolare (TAB) este complex și pe termen lung, vizând atât stabilizarea dispoziției, cât și prevenirea recăderilor, ameliorarea simptomelor acute și reducerea riscului suicidar. Managementul optim combină tratament farmacologic, psihoterapie și intervenții psihosociale.

Tratament farmacologic

Există mai multe opțiuni de tratament medicamentos, schema de tratament fiind stabilită de medicul psihiatru și ajustată în funcție de eficiență și de reacția pacientului. 

Stabilizatori ai dispoziției

  • Litiu: gold standard pentru prevenția recăderilor maniacale și depresive. Reduce riscul suicidar. Necesită monitorizare a funcției renale și tiroidei.
  • Anticonvulsivante cu efect stabilizator: valproat, carbamazepină, lamotrigină.
    • Lamotrigina este eficientă mai ales pentru prevenția episoadelor depresive.
    • Valproatul și carbamazepina sunt mai eficace în prevenția maniei.

Antipsihotice atipice

  • Exemple: quetiapină, olanzapină, risperidonă, aripiprazol, lurasidonă.
  • Eficace în episoade maniacale și mixte și ca tratament de menținere.
  • Monitorizare metabolică și cardiacă obligatorie.

Antidepresive

  • Utilizare cu precauție, de preferat în combinație cu stabilizatori ai dispoziției pentru a preveni inducerea maniei sau hipomaniei.
  • Exemple: inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), bupropion.

Psihoterapie și intervenții psihosociale

  • Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): ajută la recunoașterea semnelor timpurii ale episoadelor și la gestionarea simptomelor depresive.
  • Psihoterapia de familie: reduce conflictele familiale și crește aderența la tratament.
  • Terapia interpersonală și de ritm social: stabilizarea rutinei zilnice, somnului și activităților sociale pentru prevenirea recăderilor.
  • Educația pacientului și a familiei: înțelegerea bolii, recunoașterea simptomelor timpurii, managementul factorilor declanșatori.

Intervenții de urgență

  • Episoade maniacale severe sau stări mixte cu risc suicidar pot necesita spitalizare pentru stabilizare rapidă.
  • Tratamente intravenoase sau ajustări rapide ale medicației pot fi necesare în crize severe.

Măsuri complementare

  • Igienă a somnului: menținerea unui program regulat de somn și activitate fizică.
  • Managementul stresului: tehnici de relaxare, mindfulness.
  • Abordarea comorbidităților: tratarea hipertensiunii, diabetului, tulburărilor anxioase, abuzului de substanțe.
  • Monitorizarea pe termen lung: vizite regulate la medicul psihiatru și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție.

Tratamentul TAB trebuie să fie individualizat, bazat pe tipul tulburării, severitatea episoadelor, comorbiditățile și toleranța la medicație. Colaborarea pacient-medic-familie este esențială pentru succesul pe termen lung.

Tulburarea afectivă bipolară poate fi prevenită?

Managementul tulburării afective bipolare (TAB) nu se limitează la tratarea episoadelor acute, ci implică strategii preventive menite să reducă frecvența și severitatea recăderilor și să mențină funcționarea optimă pe termen lung.

Prevenția primară și secundară

  • Educația pacientului și a familiei: recunoașterea semnelor timpurii ale maniei sau depresiei permite intervenția rapidă.
  • Stabilizarea stilului de viață: somn regulat, alimentație echilibrată, exercițiu fizic constant.
  • Managementul stresului: tehnici de relaxare, mindfulness, reducerea factorilor declanșatori.
  • Aderența la tratament: respectarea medicației și vizitelor de control este esențială pentru prevenirea recăderilor.

Monitorizarea clinică

  • Vizite regulate la psihiatru: evaluarea simptomelor, ajustarea medicației.
  • Scale de evaluare: utilizarea periodică a YMRS, MADRS sau HCL-32 pentru monitorizarea stării afective.
  • Monitorizare biologică: pentru pacienții care iau litiu sau antipsihotice, controlul funcției renale, tiroidiene și parametrii metabolici este obligatoriu.

Monitorizarea semnelor de avertizare

  • Pentru manie/hipomanie: insomnie, iritabilitate, creșterea activității sau a cheltuielilor, vorbire rapidă.
  • Pentru depresie: apatie, retragere socială, tulburări de somn și apetit, gânduri negative.
  • Intervenția precoce la apariția acestor semne reduce severitatea episoadelor și riscul suicidar.

Intervenții suplimentare

  • Suport psihosocial: grupuri de suport, consiliere familială.
  • Abordarea comorbidităților: anxietate, abuz de substanțe, tulburări metabolice.
  • Plan de urgență: stabilirea unui plan clar pentru episod maniacal sau depresiv sever, inclusiv contacte de urgență și opțiuni de spitalizare dacă este necesar.

Beneficiile monitorizării și prevenirii

  • Reducerea frecvenței și severității episoadelor.
  • Menținerea funcționalității sociale și profesionale.
  • Scăderea riscului suicidar.
  • Îmbunătățirea calității vieții pacientului și a familiei.

Întrebări frecvente (FAQ) despre tulburarea afectivă bipolară

Iată care sunt unele dintre cele mai frecvente întrebări referitoare la tulburarea afectivă bipolară.

TAB poate fi vindecată complet?

În prezent, tulburarea bipolară este considerată o afecțiune cronică, dar poate fi gestionată eficient prin tratament adecvat și monitorizare regulată.

Obiectivul nu este vindecarea completă, ci stabilizarea dispoziției, prevenirea recăderilor și menținerea funcționalității.

Care este diferența între TAB de tip I și II în viața de zi cu zi?

TAB I: episoade maniacale complete pot duce la comportamente impulsive majore, iar riscul de spitalizare este mai mare.

TAB II: predomină episoadele depresive și hipomania poate fi ușor trecută cu vederea, ceea ce face diagnosticul mai dificil.

Ambele tipuri afectează performanța socială și profesională, dar manifestările diferă în intensitate și recunoaștere.

Cum influențează genetica riscul de TAB?

Persoanele cu rude de gradul I cu TAB au risc de 5–10 ori mai mare de a dezvolta boala. Totuși, factorii de mediu (stres, traume, tulburări de somn) joacă un rol important în declanșarea episoadelor.

Poate TAB să afecteze sarcina și nașterea?

Anumite medicamente stabilizatoare (ex. litiu) pot avea riscuri teratogene, dar întreruperea tratamentului poate duce la recăderi severe. Managementul trebuie realizat în colaborare cu psihiatru și obstetrician, cu ajustări sigure ale tratamentului și monitorizare atentă.

Alimentația și stilul de viață pot influența TAB?

Rutina regulată a somnului și activitatea fizică ajută la prevenirea episoadelor. Dieta echilibrată și hidratarea contribuie la menținerea energiei și funcțiilor cognitive. Evitarea consumului excesiv de alcool și substanțe stimulante este esențială.

Este TAB o tulburare rare sau frecventă?

Aproximativ 1–3% din populație are TAB I sau II, ceea ce o face o tulburare relativ frecventă în psihiatrie. Totuși, diagnosticarea corectă poate fi întârziată din cauza asemănării cu depresia majoră sau alte tulburări.

Se poate lucra sau studia cu TAB?

Da, cu tratament adecvat, monitorizare și adaptări rezonabile, pacienții pot menține o carieră și o viață socială activă. Strategii utile includ program flexibil, reducerea stresului și evitarea suprasolicitării.

Care sunt cele mai frecvente mituri despre TAB?

  • Mit: „TAB înseamnă doar schimbări de dispoziție bruște” → realitatea: episoadele durează săptămâni sau luni, nu ore.
  • Mit: „Pacienții nu pot fi productivi” → realitatea: mulți pacienți funcționează normal cu tratament adecvat.
  • Mit: „TAB este rară și foarte ciudată” → realitatea: este mai frecventă decât se crede și poate fi gestionată eficient.

Tulburarea afectivă bipolară este o patologie care poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții pacientului și îl expune unui risc suicidar crescut. De aceea, diagnosticul precoce și corect este esențial pentru bunăstare și integrare socială. Medicii psihiatri Elytis sunt pregătiți să diagnosticheze și să gestioneze această afecțiune, oferind totodată pacientului și familiei un sprijin empatic și sfaturi personalizate. 

Este important ca persoanele care se confruntă cu simptomele tulburării afective bipolare să solicite ajutor medical specializat, pentru a primi un tratament adecvat. Contactează Elytis Hospital azi și îmbunătățește-ți viața!

Referințe: 

Ultima revizuire medicală: 15.08.2025