Uree serică

• Ce este analiza pentru uree serică?
• Când se recomandă analiza ureei serice?
• Cum se efectuează analiza ureei serice?
• Valori de referință ale ureei serice
• Interpretarea rezultatelor: uree serică crescută / scăzută
• Limitări și factori care pot influența rezultatul analizei ureei serice
• Ureea serică în corelație cu alte analize
• Întrebări frecvente despre analiza ureei serice
• Avantajele analizelor efectuate în laboratorul Elytis

Ureea serică este o analiză de sânge utilizată frecvent pentru evaluarea funcției renale și a echilibrului metabolic al organismului. Ureea reprezintă principalul produs de degradare a proteinelor din corp, fiind sintetizată în ficat și eliminată ulterior prin rinichi. Prin măsurarea concentrației de uree în sânge, medicul poate obține informații importante despre capacitatea rinichilor de a filtra și elimina substanțele reziduale, dar și despre funcția hepatică sau starea nutrițională a pacientului.

Testul este simplu, rapid și de mare valoare diagnostică, fiind adesea inclus în profilul biochimic uzual sau în panelul renal. Valorile anormale pot indica fie o afectare renală, fie o alterare a metabolismului proteic, motiv pentru care analiza este utilă atât în diagnostic, cât și în monitorizarea tratamentelor.

Ce este analiza pentru uree serică?

Ureea serică este o analiză biochimică ce măsoară concentrația de uree – un compus azotat rezultat în urma metabolismului proteinelor. Atunci când organismul descompune proteinele alimentare sau tisulare, se formează amoniac, o substanță toxică, care este transformată în uree la nivelul ficatului. Ureea este apoi transportată prin sânge către rinichi, unde este filtrată și eliminată prin urină.

Determinarea nivelului de uree serică oferă informații importante despre:

• Funcția renală – o creștere a valorilor indică adesea o eliminare deficitară a deșeurilor metabolice;
  
• Funcția hepatică – scăderea valorilor poate semnala afectarea ficatului, unde sinteza ureei este compromisă;
  
• Statusul proteic și catabolismul – valori anormale pot apărea în caz de diete bogate în proteine, febră, traumatisme sau stări de efort intens.
  

Analiza face parte, de regulă, din panelul renal (alături de creatinină, acid uric și electroliți) și este esențială în monitorizarea pacienților cu insuficiență renală, boli hepatice, deshidratare sau afecțiuni metabolice.

Când se recomandă analiza ureei serice?

Analiza ureei serice este recomandată în numeroase situații clinice, deoarece oferă informații esențiale despre echilibrul metabolic, funcția renală și starea generală a organismului. Testul este utilizat atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizare.

Evaluarea funcției renale

Este principalul motiv pentru care medicul recomandă analiza. Ureea, împreună cu creatinina, permite aprecierea capacității rinichilor de a filtra produsele reziduale din sânge. O valoare crescută poate sugera:

• Insuficiență renală acută sau cronică;
  
• Obstrucții urinare (litiază, adenom de prostată);
  
• Deshidratare severă;
  
• Hipoperfuzie renală (scăderea fluxului sanguin către rinichi).
  

Monitorizarea pacienților cu boli cronice

Pacienții diagnosticați cu afecțiuni renale, hepatice, cardiovasculare sau diabet trebuie să își controleze periodic nivelul de uree pentru a urmări evoluția bolii și eficiența tratamentului.

Investigarea simptomelor nespecifice

Testul este indicat atunci când apar manifestări precum:

• Oboseală persistentă, lipsă de apetit;
  
• Greață, vărsături;
  
• Umflarea picioarelor, mâinilor sau feței;
  
• Tulburări de urinare (scăderea cantității de urină, modificări de culoare sau miros).
  

Evaluarea funcției hepatice și a metabolismului proteic

O uree scăzută poate semnala afecțiuni hepatice (hepatită, ciroză) sau malnutriție proteică.

Înainte de intervenții chirurgicale sau tratamente medicamentoase

Înaintea administrării unor medicamente care pot afecta rinichii (de exemplu, antiinflamatoare, antibiotice aminoglicozidice, chimioterapice), medicul poate recomanda analiza pentru a verifica dacă funcția renală este normală.

Cum se efectuează analiza ureei serice?

Analiza ureei serice este o investigație simplă, sigură și rapidă, care se realizează dintr-o probă de sânge venos. Procedura nu implică riscuri majore și poate fi efectuată în cadrul unei consultații de rutină sau la recomandarea medicului specialist.

Pregătirea pentru recoltare

Este recomandat ca pacientul să se prezinte pe nemâncate, după un repaus alimentar de cel puțin 8 ore. Se poate consuma apă plată, dar se evită cafeaua, ceaiul, alcoolul și fumatul înainte de recoltare. 

Este indicat să informezi medicul sau personalul de laborator dacă urmezi tratament medicamentos, întrucât unele medicamente pot influența valorile (diuretice, antibiotice, corticoizi etc).

Procedura de recoltare

Se efectuează o puncție venoasă (de obicei la nivelul brațului) și se colectează o cantitate mică de sânge într-un tub special. Procedura durează câteva minute, fiind nedureroasă, cu disconfort minim.

Analiza propriu-zisă

Proba este procesată în laborator prin metode colorimetrice sau enzimatice de ultimă generație. Rezultatele sunt, de obicei, disponibile în aceeași zi, în funcție de fluxul de lucru al laboratorului.

După recoltare

Pacientul poate reveni imediat la activitățile zilnice. Este recomandată o hidratare corespunzătoare în orele următoare.

Frecvența testării

• În cadrul analizelor de rutină, ureea serică se poate determina anual;
  
• În cazul pacienților cu boli renale, hepatice sau cronice, testul se recomandă periodic, conform indicației medicului curant.

Valori de referință ale ureei serice

Valorile normale ale ureei serice pot varia ușor în funcție de vârstă, sex, alimentație, gradul de hidratare și metodologia laboratorului. Rezultatele sunt exprimate de obicei în mg/dL (miligram pe decilitru) sau mmol/L (milimoli pe litru).

Tabel orientativ al valorilor de referință:

Grupa de vârstă	Valori normale (mg/dL)	Valori normale (mmol/L)
Nou-născuți (0–1 lună)	3 – 12	1.1 – 4.3
Copii (1 lună – 14 ani)	7 – 18	2.5 – 6.4
Adulți (15 – 60 ani)	15 – 40	2.5 – 6.7
Vârstnici (>60 ani)	18 – 45	3.0 – 7.5

Valorile pot diferi ușor în funcție de laboratorul unde se efectuează testul.

Factori care pot influența valorile normale:

• Aportul proteic: dietele bogate în carne pot crește valorile ureei; regimurile vegetariene sau hipoproteice le pot scădea.
  
• Starea de hidratare: deshidratarea duce la creșterea concentrației serice de uree, în timp ce hidratarea excesivă o poate diminua.
  
• Efortul fizic intens: favorizează catabolismul proteic și creșterea temporară a ureei.
  
• Medicamentele: corticosteroizii, diureticele și unele antibiotice pot influența rezultatele.
  

Unități de conversie:

1 mg/dL uree ≈ 0.166 mmol/L

Valorile de referință oferă un reper orientativ, dar interpretarea corectă depinde de contextul clinic al pacientului, de alte teste asociate (creatinină, acid uric, electroliți) și de evaluarea medicală.

Interpretarea rezultatelor: uree serică crescută / scăzută

Rezultatul analizei de uree serică oferă informații valoroase despre funcția rinichilor, metabolismul proteinelor și echilibrul hidric al organismului. Totuși, valorile anormale nu trebuie interpretate izolat — ele necesită corelare cu alte analize (precum creatinina, acidul uric, electroliții și testele hepatice) și cu tabloul clinic al pacientului.

Uree serică crescută (azotemie / uremie)

Nivelurile ridicate de uree în sânge indică, de regulă, eliminarea insuficientă a substanțelor azotate prin rinichi sau creșterea excesivă a producției de uree în organism.

Cauze posibile:

• Afectare renală: insuficiență renală acută sau cronică, glomerulonefrită, pielonefrită, obstrucție urinară (litiază, adenom de prostată).
  
• Deshidratare severă – reduce fluxul sanguin renal și concentrația urinară;
  
• Hipoperfuzie renală – cauzată de insuficiență cardiacă, șoc sau hipotensiune;
  
• Aport proteic crescut sau consum exagerat de carne;
  
• Efort fizic intens, traumatisme, febră, infecții severe – duc la catabolism proteic accentuat;
  
• Administrarea unor medicamente – corticosteroizi, antibiotice, diuretice.
  

Simptome posibile:

• Oboseală accentuată, greață, vărsături;
  
• Halitoză (miros urât al respirației);
  
• Edeme (umflarea picioarelor, mâinilor, feței);
  
• Tulburări de urinare (scăderea diurezei, urină închisă la culoare);
  
• În cazuri severe, confuzie sau somnolență excesivă.
  

O valoare crescută de uree necesită investigații suplimentare pentru a stabili dacă este vorba despre o cauză renală, pre-renală (deshidratare, hipoperfuzie) sau post-renală (obstrucție urinară).

Uree serică scăzută (hipouremie)

Valorile scăzute ale ureei sunt mai rare și pot reflecta o sinteză hepatică redusă sau o scădere a producției de amoniac din degradarea proteinelor.

Cauze posibile:

• Afecțiuni hepatice – hepatită acută, ciroză, insuficiență hepatică (ficatul nu mai sintetizează eficient ureea);
  
• Malnutriție proteică, regim alimentar hipoproteic, diete restrictive;
  
• Sarcină – creșterea volumului plasmatic determină diluarea ureei;
  
• Supraproducție urinară (poliurie) sau tratament diuretic intens;
  
• Suprahidratare – perfuzii excesive sau consum mare de lichide.
  

Simptome posibile:
De obicei, ureea scăzută nu determină simptome directe, dar poate fi un indicator al unei afecțiuni hepatice sau al unei carențe nutriționale care necesită investigații.

Limitări și factori care pot influența rezultatul analizei ureei serice

Deși analiza ureei serice este una dintre cele mai frecvent utilizate investigații pentru evaluarea funcției renale și hepatice, valorile pot fi influențate de numeroși factori fiziologici, alimentari sau medicamentoși. Interpretarea corectă necesită, așadar, o înțelegere a acestor limitări.

Aportul proteic și dieta

• O dietă bogată în proteine (carne roșie, ouă, lactate) poate crește temporar valorile ureei;
  
• Regimurile hipoproteice sau malnutriția pot duce la valori scăzute;
  
• Postul prelungit sau dietele hiperproteice de tip “ketogenic” pot modifica metabolismul azotat și implicit nivelul de uree.
  

Starea de hidratare

• Deshidratarea este una dintre cele mai frecvente cauze ale creșterii ureei serice, deoarece scade volumul plasmatic și reduce filtrarea renală;
  
• Suprahidratarea (prin consum excesiv de lichide sau perfuzii) poate dilua valorile, ducând la rezultate fals scăzute.
  

Efortul fizic intens

• Activitatea fizică susținută stimulează catabolismul proteic și poate crește temporar nivelul ureei;
  
• Valorile revin la normal după o perioadă scurtă de repaus și hidratare corespunzătoare.
  

Medicamentele

Numeroase tratamente pot influența concentrația ureei serice:

• Cresc valorile: corticosteroizii, antibioticele (tetracicline), diureticele, medicamentele pentru chimioterapie, fenitoina;
  
• Scad valorile: insulina, hormonii de creștere, unele preparate hepatoprotectoare.
  Este recomandat să informezi laboratorul sau medicul despre toate medicamentele și suplimentele utilizate.
  

Afecțiuni non-renale care modifică valorile

• Febra, infecțiile severe, traumatismele sau arsurile pot crește valorile ureei chiar și în absența unei boli renale;
  
• Boli hepatice, sarcina sau sindroamele de malabsorbție pot determina valori mai mici.
  

Factori tehnici și erori de laborator

• Hemoliza, contaminarea probei sau depozitarea necorespunzătoare pot duce la rezultate eronate;
  
• Analizele efectuate în laboratoare acreditate, cu echipamente moderne și control riguros al calității precum Laboratorul Elytis Hospital, reduc semnificativ aceste riscuri.

Ureea serică în corelație cu alte analize

Analiza ureei serice nu trebuie interpretată izolat. Pentru o evaluare corectă a funcției renale și a metabolismului proteic, rezultatul se corelează întotdeauna cu alte teste biochimice și clinice. Această abordare integrată permite medicului să distingă între cauze renale, hepatice, metabolice sau de hidratare ale valorilor anormale.

Corelarea cu creatinina serică

Creatinina este un alt produs rezidual, rezultat din metabolismul muscular, eliminat prin rinichi. Raportul uree/creatinină ajută la diferențierea cauzelor creșterii ureei:

• Raport crescut → cauze pre-renale (deshidratare, hipoperfuzie, aport proteic mare);
  
• Raport normal sau scăzut → cauze renale (afectare directă a rinichilor).

Interpretarea împreună a celor două analize oferă o imagine clară asupra eficienței filtrării glomerulare (GFR).

Corelarea cu acidul uric

Valorile crescute concomitent ale ureei și acidului uric pot sugera insuficiență renală sau catabolism proteic intens. Acidul uric ajută, de asemenea, la diagnosticarea gutei sau a tulburărilor metabolice asociate.

Corelarea cu testele hepatice (AST, ALT, bilirubină, albumină)

Ureea este sintetizată în ficat, astfel încât valorile scăzute pot indica disfuncție hepatică.  Atunci când ureea este scăzută iar enzimele hepatice (AST, ALT) sunt crescute, este probabil vorba despre o afecțiune hepatică (hepatită, ciroză).

Această corelare este esențială pentru diferențierea unei cauze hepatice de una renală.

Corelarea cu electroliții serici (sodiu, potasiu, clor, calciu)

Dezechilibrele electrolitice sunt frecvente în insuficiența renală. Hiponatremia (sodiu scăzut) sau hiperkaliemia (potasiu crescut) pot însoți valorile mari ale ureei. 

Corelarea acestor parametri ajută la aprecierea gradului de retenție azotată și a severității insuficienței renale.

Corelarea cu hemograma completă și markerii inflamatori (CRP, VSH)

O uree crescută asociată cu valori crescute ale CRP și VSH poate indica inflamații sistemice sau infecții severe. 

În schimb, o uree scăzută cu anemie și proteine totale mici poate sugera malnutriție sau boală hepatică cronică.

Corelarea cu rata de filtrare glomerulară (GFR)

Calculul GFR (din uree, creatinină, vârstă, sex și greutate) este cel mai relevant indicator al funcției renale globale. O scădere a GFR concomitent cu uree crescută confirmă insuficiența renală și ajută la stabilirea stadiului bolii.

Prin integrarea valorilor ureei serice cu aceste analize complementare, medicul poate stabili diagnosticul precis, cauza dezechilibrului metabolic și strategia optimă de tratament sau monitorizare.

Întrebări frecvente despre analiza ureei serice

Analiza ureei serice este una dintre cele mai comune investigații de laborator, însă pacienții au adesea întrebări legate de interpretare, pregătire și semnificația valorilor obținute. Mai jos sunt răspunsurile la cele mai frecvente nelămuriri.

Trebuie să fiu nemâncat(ă) înainte de recoltarea ureei serice?

Da. Este recomandat ca recoltarea să se facă dimineața, pe nemâncate, după un post de aproximativ 8–12 ore. Se poate consuma apă plată, dar se evită cafeaua, ceaiul, alcoolul și mesele bogate în proteine în seara anterioară.

Analiza de uree serică arată dacă am probleme la rinichi?

Da, parțial. O valoare crescută poate indica o funcție renală afectată, dar nu oferă informații suficiente singură. Medicul va corela rezultatul cu alte analize (creatinină, GFR, electroliți, ecografie renală) pentru a stabili dacă este vorba de o boală renală propriu-zisă sau de o cauză temporară (deshidratare, dietă bogată în proteine etc.).

Ce se întâmplă dacă am uree crescută, dar creatinina este normală?

Această situație sugerează adesea o cauză pre-renală, cum ar fi deshidratarea, efortul intens sau aportul mare de proteine. Rinichii pot fi sănătoși, dar volumul de sânge filtrat este mai mic. O hidratare adecvată și o dietă echilibrată pot normaliza valorile.

Ce poate determina ureea scăzută?

De obicei, o valoare scăzută a ureei apare în afecțiuni hepatice (ficatul nu mai produce suficientă uree) sau în situații de alimentație săracă în proteine. Poate apărea și la femei însărcinate sau la persoanele care urmează tratamente diuretice.

Analiza de uree serică poate fi făcută și copiilor?

Da. Testul este sigur și se efectuează inclusiv la copii, pentru evaluarea funcției renale și a metabolismului proteic. Valorile normale diferă însă în funcție de vârstă, fiind în general mai mici la copii decât la adulți.

Cât de des ar trebui verificată ureea serică?

Depinde de contextul medical:

• Pacienții sănătoși pot include analiza în setul anual de analize de rutină;
  
• Persoanele cu boli renale, diabet, hipertensiune sau sub tratamente medicamentoase cu potențial nefrotoxic trebuie monitorizate mai frecvent, conform indicației medicului.
  

Ce pot face pentru a menține valorile ureei în limite normale?

• Hidratează-te corespunzător (1,5–2 L de apă/zi, în funcție de greutate și sezon);
  
• Menține o dietă echilibrată, fără excese proteice;
  
• Evită automedicația și verifică periodic funcția renală, mai ales dacă iei diuretice sau antiinflamatoare;
  
• Adoptă un stil de viață activ și controlează bolile cronice (diabet, hipertensiune).
  

Avantajele analizelor efectuate în laboratorul Elytis

Alegerea unui laborator de încredere este esențială pentru acuratețea rezultatelor și pentru confortul pacientului. Laboratorul Elytis se remarcă prin standarde ridicate de calitate, aparatură modernă și o echipă medicală dedicată, oferind o experiență sigură și completă la fiecare etapă a testării.

Echipamente moderne și tehnologie de ultimă generație

Laboratorul Elytis utilizează analizatoare automate performante, cu acuratețe certificată internațional. Tehnologiile avansate reduc riscul de erori și permit obținerea de rezultate precise și reproductibile, chiar și pentru probe cu volume mici de sânge.

Timp rapid de eliberare a rezultatelor

Pentru analizele uzuale, inclusiv ureea serică, rezultatele sunt disponibile în aceeași zi, uneori chiar în câteva ore. Pacienții pot accesa rezultatele online, în mod securizat, fără a fi nevoie să revină fizic la laborator.

Recoltare confortabilă și sigură

Personalul medical este instruit pentru o recoltare atraumatică și eficientă, inclusiv la copii sau pacienți cu vene dificile. Se respectă protocoale stricte de igienă și sterilizare, asigurând un mediu complet sigur.

Control riguros al calității

Fiecare etapă a procesului analitic — de la recoltare până la validarea rezultatului — este supusă unui control intern și extern de calitate, conform standardelor ISO 15189. Acest sistem garantează fiabilitatea rezultatelor medicale eliberate.

Interpretare medicală personalizată

Rezultatele nu sunt doar cifre — ele sunt analizate de către medici specialiști în laborator clinic, care pot oferi interpretări suplimentare și recomandări pentru analize complementare, dacă este necesar.

Accesibilitate și transparență

Laboratorul Elytis oferă o rețea extinsă de puncte de recoltare, programări rapide și posibilitatea de a obține informații sau clarificări direct de la personalul medical. Tarifele sunt afișate transparent, fără costuri ascunse.

Determinarea nivelului de uree serică este esențială pentru evaluarea funcției renale, a metabolismului proteic și a stării generale de hidratare. Această analiză simplă, dar extrem de informativă, poate ajuta la identificarea timpurie a afecțiunilor renale sau hepatice, precum și la monitorizarea eficienței tratamentului în bolile cronice.

La Elytis Hospital, analiza ureei serice este realizată cu echipamente moderne, de către personal medical specializat, iar rezultatele sunt interpretate în context clinic, corelate cu alte analize pentru a oferi o evaluare completă și precisă.

Pentru a monitoriza sănătatea rinichilor și a metabolismului proteic, programează-te acum pentru un set de analize. Echipa Elytis oferă suport complet, de la recoltare până la interpretarea rezultatelor și recomandări medicale personalizate.

---

Ultima revizuire: 8.11.2025

Referințe: 

• Lab Tests Online. “Urea Test- Understand the Test.” Labtestsonline.org.uk, 29 Aug. 2016, labtestsonline.org.uk/tests/urea-test.
• Mayo Clinic. “Blood Urea Nitrogen (BUN) Test .” Mayoclinic.org, 5 Aug. 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/blood-urea-nitrogen/about/pac-20384821.
• MedlinePlus. “BUN (Blood Urea Nitrogen): MedlinePlus Lab Test Information.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/lab-tests/bun-blood-urea-nitrogen/.