Tiroidita Hashimoto: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Tiroidita Hashimoto reprezintă o afecțiune autoimună cronică ce determină distrugerea progresivă a glandei tiroide, ceea ce conduce la scăderea producției hormonale tiroidiene și, în consecință, la hipotiroidism. Această boală poartă numele medicului Hakaru Hashimoto, care a descris-o pentru prima oară în 1912. Tiroidita Hashimoto este una dintre cele mai comune cauze ale hipotiroidismului, mai ales în zonele unde deficitul de iod este rar.
Importanța diagnosticării și tratamentului adecvat a acestei afecțiuni este vitală pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung și menținerea calității vieții pacienților.
Ce este tiroidita Hashimoto?
Tiroidita Hashimoto, cunoscută și ca tiroidită cronică autoimună, este o boală în care sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele proprii ale glandei tiroide. Acest atac autoimun declanșează inflamația și distrugerea progresivă a țesutului tiroidian, conducând la o scădere semnificativă a producției hormonilor tiroidieni, în special tiroxina (T4) și triiodotironina (T3).
Tiroida este o glandă endocrină situată la nivelul gâtului, responsabilă pentru secreția hormonilor care reglează metabolismul, temperatura corporală, funcțiile cognitive și cardiovasculare. În lipsa unei cantități adecvate de hormoni tiroidieni, metabolismul organismului încetinește, generând simptome diverse și potențial severe.
Cauzele și factorii de risc ai tiroiditei Hashimoto
Cauza exactă a tiroiditei Hashimoto nu este complet elucidată. Cel mai frecvent, boala apare printr-o combinație de factori genetici și de mediu care declanșează un răspuns imun anormal:
- Predispoziția genetică: aproximativ 80% din riscul de a dezvolta tiroidita Hashimoto este moștenit. Prezența în familie a altor boli autoimune sau afecțiuni tiroidiene crește riscul.
- Sexul: femeile au un risc de 10 ori mai mare decât bărbații.
- Vârsta: boala apare frecvent la persoanele cu vârste între 30 și 50 de ani, dar poate apărea la orice vârstă.
- Expunerea la iod: consumul excesiv de iod poate precipita boala în cazul persoanelor predispuse.
- Alte boli autoimune: pacienții cu afecțiuni precum diabet zaharat tip 1, lupus, artrită reumatoidă, boala Addison sunt mai susceptibili.
- Factori de mediu: infecțiile virale sau bacteriene pot declanșa sau agrava răspunsul autoimun.
Simptomele tiroiditei Hashimoto
Boala progresează lent și simptomele pot fi inițial absente sau nespecifice. Pe măsură ce funcția tiroidiană scade, pot apărea:
- Oboseală persistentă și somnolență excesivă.
- Intoleranță la frig.
- Creștere ponderală ușoară, dificil de explicat prin alimentație.
- Constipație.
- Piele uscată, unghii fragile.
- Căderea părului sau încetinirea creșterii acestuia.
- Senzație de nod în gât sau umflarea glandei tiroide (gușă).
- Tulburări cognitive: dificultăți de concentrare, amnezie ușoară.
- Stări de depresie sau dispoziție scăzută.
- Ralentizarea ritmului cardiac (bradicardie).
- Dureri musculare și articulare.
- Tulburări menstruale: menstruații neregulate sau abundente.
- Scăderea libidoului.
- Infertilitate.
Este important de reținut că prezența gușei poate fi un semn precoce, dar nu toți pacienții o dezvoltă. Simptomele pot varia în intensitate și manifestare, iar diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și testele de laborator.
Diagnosticul tiroiditei Hashimoto
Diagnosticarea implică o combinație între examenul clinic, anamneză și teste paraclinice:
- Evaluarea clinică: palparea tiroidei pentru detectarea gușei sau nodulilor, precum și evaluarea simptomelor.
- Testele de sânge:
- TSH (hormonul de stimulare tiroidiană): niveluri crescute indică o funcție tiroidiană scăzută.
- T4 liber (tiroxina liberă): nivel scăzut confirmă hipotiroidismul.
- Anticorpi anti-TPO (anti-tireoperoxidază): prezența acestora este caracteristică tiroiditei Hashimoto și confirmă natura autoimună.
- Ecografia tiroidiană: evaluează mărimea glandei și prezența nodulilor.
În cazuri mai complexe, pot fi recomandate teste suplimentare pentru anticorpi anti-tiroglobulină sau determinarea T3.
Tratamentul tiroiditei Hashimoto
Tratamentul este centrat pe corectarea deficitului hormonal și controlul inflamației:
Terapia de substituție hormonală
Tratamentul de bază pentru hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto este levotiroxina, un hormon tiroidian sintetic (T4) administrat oral zilnic. Scopul este restabilirea nivelurilor normale de hormoni tiroidieni, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
- Doza inițială se individualizează în funcție de vârstă, greutate și severitatea hipotiroidismului.
- Monitorizarea TSH la 6-8 săptămâni după ajustarea dozei este esențială.
- Efectele secundare pot apărea dacă doza este prea mare, incluzând palpitații, insomnie sau pierdere în greutate.
Tratament suplimentar și modificări ale stilului de viață
- Suplimentele cu selenium și vitamina D pot susține funcția tiroidiană și reduce inflamația.
- Dieta echilibrată și evitarea unor alimente care pot interfera cu absorbția levotiroxinei (ex. suplimente de calciu sau fier) sunt recomandate.
- Gestionarea stresului și somnul adecvat contribuie la îmbunătățirea simptomelor.
Tratamente moderne și cercetări recente
În ultimii ani, s-au investigat opțiuni noi, inclusiv:
- Terapia cu celule stem mezenchimale: Aceasta are potențialul de a reduce inflamația, modula răspunsul autoimun și regenera țesutul tiroidian deteriorat. Deși promițătoare, această terapie este încă în faza experimentală și nu este standard în practica clinică.
- Metformin: Studiile inițiale indică un posibil rol în scăderea nivelului de TSH și reducerea activității autoimune, dar sunt necesare cercetări suplimentare.
- Corticosteroizi: Folosiți în cazuri selecte pentru reducerea inflamației, dar nu sunt o opțiune pe termen lung.
Complicații ale tiroiditei Hashimoto netratate
Netratată, tiroidita Hashimoto poate determina:
- Creșterea colesterolului și risc cardiovascular.
- Insuficiență cardiacă.
- Tulburări psihice, inclusiv depresie severă.
- Gușă de dimensiuni mari.
- Infertilitate și complicații în sarcină (avort spontan, preeclampsie).
- Comă mixedematoasă – o urgență medicală, ce pune viața în pericol.
Importanța monitorizării și a consultului medical regulat
Pacienții diagnosticați cu tiroidita Hashimoto trebuie să efectueze controale regulate pentru:
- Ajustarea dozei de levotiroxină în funcție de necesități.
- Detectarea precoce a complicațiilor.
- Evaluarea simptomelor noi sau agravante.
În cadrul Spitalului Elytis Iași, evaluarea endocrinologică se realizează cu echipamente moderne și o echipă dedicată de specialiști, asigurând un management personalizat și de calitate.
Tiroidita Hashimoto este o boală autoimună frecventă care necesită diagnostic și tratament precoce pentru a preveni hipotiroidismul și complicațiile acestuia. Terapia de substituție hormonală cu levotiroxină reprezintă standardul actual, însă noile terapii, cum ar fi terapia cu celule stem, oferă perspective promițătoare pentru viitor.
Dacă observați simptome sugestive sau aveți antecedente familiale de boli tiroidiene, consultați un specialist endocrinolog pentru evaluare și tratament adecvat. Tratamentul corect poate menține o calitate bună a vieții și preveni complicațiile pe termen lung.
Ultima revizuire medicală:
23.07.2025, Dr. Daniela Drăgan – Medic Primar Endocrinologie
Referințe:
- „Hashimoto’s Disease”. Cleveland Clinic, 2023.
- „Hashimoto’s Thyroiditis (Chronic Lymphocytic Thyroiditis or Autoimmune Thyroiditis)”. American Thyroid Association.
- „TIROIDA HASHIMOTO”. Asociația pacienților cu afecțiuni autoimune.
- „Tiroidita Hashimoto: cauze, simptome, diagnostic și tratament”. Bioclinica, 2022.
- Hitch, Alex.„Tratamente noi pentru tiroidita Hashimoto în 2025”. Swiss Medica, 2025.