Impactul alimentaţiei în controlul hipertensiunii arteriale

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii. În prezent, infarctul miocardic este de 3 ori mai frecvent la persoanele sub vârsta de 40 de ani. De asemenea, femeile cu vârsta între 20 şi 64 de ani fac infarct într-o frecvenţă de 1 femeie la 3 bărbaţi, iar numărul cazurilor de boală la femeile de peste 50 de ani a ajuns aproape la egalitate cu cel al bărbaţilor. Aceasta se datorează alimentaţiei, stresului, fumatului, bolii hipertensive şi a altor factori de risc.

Alimentaţia iraţională conduce la exces de greutate, dislipidemii şi diabet zaharat, devenind un factor important al mortalităţii, indiferent dacă este vorba de atacuri cerebrale sau cardiace, cancer sau ciroză a ficatului.

Hipertensiunea arterială (HTA) este o „boală tăcută”, fără simptome specifice, doar creşterile bruşte şi importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive) se pot manifesta prin cefalee, ameţeli, zgomote în urechi sau tulburări de vedere, greţuri, stare de rău general.

Apariţia medicametelor hipotensive din ce în ce mai active, dar şi din ce în ce mai agresive, nu trebuie să ne facă să uităm de importanţa regulilor de viaţă dietetice în aplicarea raţională a tratamentului acestei boli cu evoluţie lentă, factor de risc important în apariţia aterosclerozei.

Regimul alimentar al hipertensiunii arteriale urmăreşte în primul rând o dietă echilibrată, fără excese.

Principala schimbare va viza scăderea cantităţii de sare din alimentaţie. Un regim cu 1.5-2.3-3 grame de sare maximum în 24 de ore este relativ bine acceptat şi poate fi urmat ani de zile fara riscuri de dezechilibrare.

Un alt criteriu extrem de important care trebuie respectat în regimul alimentar este scăderea surplusului ponderal prin regim hipocaloric (hipolipidic si hipoglucidic).

Alimente permise:

• Lapte degresat, brânza de vaci, urdă dulce
• Carnea de vită, gaină, pui fiart sau la grătar, peştele slab fiert sau copt
• Consumul de ouă va fi limitat la 3-4/săptămână.

Cantitatea de grăsimi din alimentaţie va fi scăzută la cel puţin jumătate din cantitatea consumată anterior.

• Grăsimi permise: unt (10-15 grame/zi), ulei de floarea soarelui, ulei de măsline.
• Pâine albă sau intermediară fără sare
• Legumele (sărace în sodium): morcov, dovlecei, fasole verde, salată verde, roşii, ardei, vinete.
• Fructe sub orice formă.

Se vor consuma 4-5 mese pe zi în volum redus.

Anca BURUCIUC, nutriţionist dietetician – ELYTIS Hospital