Recommended articles

Categories

colesterol in vase de sange

Lipoproteina(a): analiza recomandată cel puțin o dată în viață și ce schimbă un rezultat crescut

Lipoproteina(a), abreviată Lp(a), este o particulă lipidică din sânge al cărei nivel este determinat în mare parte genetic. O valoare crescută poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare chiar și atunci când LDL-colesterolul nu pare foarte ridicat.

Tocmai de aceea, recomandările internaționale actuale propun ca Lp(a) să fie măsurată cel puțin o dată în viața fiecărui adult. Actualizarea ghidului ESC/EAS din 2025 și ghidul american ACC/AHA din 2026 includ această recomandare în evaluarea riscului cardiovascular.

Analiza se face din sânge și poate scoate la iveală un factor de risc pe care profilul lipidic obișnuit, cu colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, nu îl identifică.

Ce este lipoproteina(a) sau Lp(a)?

Lipoproteina(a) este o particulă asemănătoare LDL, dar cu o structură suplimentară: de particula care conține colesterol este atașată o proteină numită apolipoproteina(a).

Această particularitate contează deoarece Lp(a) are proprietăți care pot favoriza ateroscleroza și inflamația vasculară. Studiile genetice și epidemiologice arată o relație cauzală între nivelurile crescute de Lp(a) și boala cardiovasculară aterosclerotică. Lp(a) este asociată și cu un risc crescut de stenoză aortică calcifică.

Pe scurt:

LDL-colesterolul și Lp(a) nu sunt același lucru.

O persoană poate avea un LDL relativ bun și, în același timp, o Lp(a) foarte crescută. De aceea, analiza Lp(a) poate identifica o componentă de risc cardiovascular care rămâne ascunsă în profilul lipidic obișnuit.

Pentru mai multe informații despre colesterolul LDL și rolul său în evaluarea cardiovasculară, poate fi consultată pagina dedicată colesterolului LDL.

De ce este Lp(a) diferită de colesterolul obișnuit?

Una dintre cele mai importante particularități ale lipoproteinei(a) este faptul că valoarea sa este predominant determinată genetic. Conform ESC/EAS, peste 90% din concentrația Lp(a) este explicată genetic.

Aceasta înseamnă că nivelul Lp(a):

  • este relativ stabil de-a lungul vieții;
  • este mult mai puțin influențat de dietă și activitate fizică decât LDL-colesterolul sau trigliceridele;
  • poate fi crescut chiar și la persoane slabe, active și cu o alimentație echilibrată;
  • poate apărea la mai mulți membri ai aceleiași familii.

Din acest motiv, o valoare mare a Lp(a) nu trebuie privită ca o consecință directă a stilului de viață.

Stilul de viață rămâne însă foarte important, deoarece poate reduce ceilalți factori care contribuie la riscul cardiovascular total.

De ce se recomandă analiza Lp(a) cel puțin o dată în viață?

Pentru majoritatea analizelor lipidice este necesară monitorizarea periodică. În cazul Lp(a), situația este diferită.

Deoarece nivelul este în mare măsură genetic și rămâne relativ stabil, o singură măsurare efectuată în viața adultă poate fi suficientă pentru majoritatea persoanelor.

Actualizarea ESC/EAS 2025 recomandă luarea în considerare a măsurării Lp(a) cel puțin o dată în viața fiecărui adult, ideal odată cu primul profil lipidic sau la următoarea evaluare dacă acesta a fost deja efectuat. Ghidul ACC/AHA 2026 formulează o recomandare similară.

Aproximativ 20% până la 30% din populație prezintă niveluri crescute de Lp(a), ceea ce înseamnă că nu vorbim despre o situație rară.

Cine ar trebui să își măsoare lipoproteina(a)?

Recomandarea actuală este largă: fiecare adult ar trebui să aibă cel puțin o determinare a Lp(a).

Analiza devine cu atât mai relevantă atunci când există:

  • infarct miocardic, accident vascular cerebral sau altă boală cardiovasculară apărută la o vârstă neobișnuit de mică;
  • rude apropiate cu infarct sau accident vascular cerebral precoce;
  • hipercolesterolemie familială;
  • rude despre care se știe că au Lp(a) foarte crescută;
  • boală cardiovasculară care pare disproporționată față de factorii de risc cunoscuți;
  • risc cardiovascular aflat în apropierea pragului la care trebuie decisă inițierea sau intensificarea tratamentului.

În aceste situații, Lp(a) poate explica o parte din riscul cardiovascular care nu este evident din valorile clasice ale colesterolului.

Pentru informații despre evaluarea completă a colesterolului și trigliceridelor poate fi consultat și materialul despre dislipidemie.

Cum se face analiza Lp(a)?

Lipoproteina(a) se determină printr-o analiză de sânge.

Pentru măsurarea Lp(a) în sine, recoltarea à jeun nu este în general necesară. Dacă analiza este efectuată împreună cu alte teste care necesită o anumită pregătire, trebuie respectate recomandările laboratorului pentru întregul set de analize.

Informații generale despre recoltare pot fi găsite în ghidul Analizele medicale: recomandări înainte de recoltare și pe pagina Laborator Analize Medicale Elytis.

Rezultatul poate fi exprimat în mg/dL sau în nmol/L, în funcție de metoda utilizată de laborator.

Un detaliu important: aceste două unități nu trebuie convertite printr-o formulă fixă. Structura Lp(a) diferă de la o persoană la alta, iar organismele internaționale recomandă interpretarea rezultatului în unitatea în care a fost măsurat.

Ce valori ale lipoproteinei(a) sunt considerate crescute?

Riscul cardiovascular asociat Lp(a) nu începe brusc, de la o anumită cifră. El crește progresiv odată cu valoarea Lp(a).

Pentru orientarea clinică sunt însă utilizate anumite intervale:

Sub 30 mg/dL sau sub aproximativ 75 nmol/L

În general, valoarea este considerată asociată unui risc redus din perspectiva Lp(a).

Între 30 și 50 mg/dL sau aproximativ 75 până la 125 nmol/L

Este o zonă intermediară în care interpretarea depinde mai mult de ceilalți factori de risc.

50 mg/dL sau mai mult

Este pragul utilizat frecvent pentru identificarea unei Lp(a) crescute și a unui factor suplimentar de risc cardiovascular.

Există mici diferențe între recomandările internaționale atunci când valorile sunt exprimate în nmol/L. ESC/EAS 2025 discută o valoare de peste 50 mg/dL, aproximativ 105 nmol/L, în timp ce ACC/AHA 2026 utilizează pragul de 125 nmol/L, echivalent clinic cu aproximativ 50 mg/dL. Diferența reflectă inclusiv dificultatea conversiei între cele două sisteme de măsurare.

De aceea, rezultatul Lp(a) trebuie interpretat împreună cu valoarea LDL-colesterolului, tensiunea arterială, glicemia, istoricul familial, fumatul și existența sau absența unei boli cardiovasculare.

Ce înseamnă dacă Lp(a) este crescută?

Un rezultat crescut nu înseamnă că persoana are automat o boală cardiovasculară și nici că va face obligatoriu un infarct.

Înseamnă că există un factor suplimentar, în mare parte genetic, care trebuie inclus în calculul riscului cardiovascular.

Conform ghidului ACC/AHA 2026, valori de cel puțin 125 nmol/L, aproximativ 50 mg/dL, sunt asociate cu un risc de boală cardiovasculară aterosclerotică de aproximativ 1,4 ori mai mare, iar valori în jur de 250 nmol/L, aproximativ 100 mg/dL, sunt asociate cu aproximativ dublarea riscului estimat.

Impactul absolut diferă însă mult de la o persoană la alta.

O Lp(a) crescută la o persoană tânără, nefumătoare, fără hipertensiune sau diabet nu are aceeași semnificație imediată ca aceeași valoare la o persoană care are deja boală coronariană, diabet, hipertensiune și LDL-colesterol crescut.

Ce influență are un rezultat crescut al Lp(a) asupra pacientului?

Aceasta este, de fapt, cea mai importantă întrebare. Identificarea unei valori crescute a Lp(a) are următoarele efecte potențiale:

1. Poate modifica estimarea riscului cardiovascular

Lp(a) este considerată un factor care amplifică riscul cardiovascular.

În special în cazul persoanelor aflate într-o zonă de risc intermediar sau aproape de pragul la care trebuie luată o decizie terapeutică, valoarea crescută poate determina medicul să considere riscul real mai mare decât arată evaluarea inițială.

2. Controlul LDL-colesterolului devine și mai important

În prezent, principala strategie pentru o persoană cu Lp(a) crescută este reducerea cât mai eficientă a factorilor de risc care pot fi modificați.

Unul dintre cei mai importanți este LDL-colesterolul.

Ghidul ACC/AHA 2026 precizează că prezența unei Lp(a) crescute justifică o abordare mai intensivă a LDL-colesterolului și a celorlalți factori cardiovasculari.

Ținta concretă de LDL nu este stabilită numai în funcție de Lp(a), ci de riscul cardiovascular global și de eventualele boli deja existente.

3. Se acordă mai multă atenție tuturor factorilor modificabili

În funcție de situația fiecărui pacient, medicul va urmări cu atenție: tensiunea arterială, LDL-colesterolul, diabetul sau prediabetul, fumatul, greutatea corporală, activitatea fizică și alimentația.

Aceste măsuri nu elimină predispoziția genetică reprezentată de Lp(a), dar pot reduce semnificativ riscul cardiovascular total.

Pentru evaluarea individuală a riscului cardiovascular programați o consultație de Cardiologie.

4. În anumite situații pot fi luate în calcul investigații suplimentare

O Lp(a) crescută nu înseamnă că fiecare persoană are nevoie automat de investigații imagistice.

În cazurile în care riscul cardiovascular este incert, medicul poate lua însă în considerare alte informații sau investigații pentru a stabili mai precis dacă există ateroscleroză subclinică și cât de intensă trebuie să fie prevenția.

5. Rezultatul poate fi relevant și pentru familie

Deoarece Lp(a) este puternic determinată genetic, identificarea unei valori mari poate avea implicații și pentru rudele apropiate.

Ghidurile și consensurile internaționale susțin testarea în cascadă a rudelor de gradul I, mai ales atunci când există Lp(a) foarte crescută, hipercolesterolemie familială sau antecedente de boală cardiovasculară precoce.

Cu alte cuvinte, un rezultat crescut poate explica nu doar riscul unei singure persoane, ci poate identifica o predispoziție cardiovasculară prezentă în familie.

Poți scădea lipoproteina(a) prin dietă?

Nu în mod semnificativ, cel puțin nu în majoritatea cazurilor.

Spre deosebire de LDL-colesterol și trigliceride, valoarea Lp(a) este determinată în principal de gene, iar dieta, scăderea în greutate și activitatea fizică au un efect redus asupra concentrației sale.

Aceasta nu înseamnă însă că stilul de viață nu contează.

Dacă o persoană are un factor genetic de risc pe care nu îl poate modifica direct, devine cu atât mai important să controleze factorii asupra cărora poate interveni: fumatul, sedentarismul, tensiunea arterială, greutatea, glicemia și celelalte componente ale profilului lipidic.

Există tratament pentru Lp(a) crescută?

Nu există încă un medicament aprobat special pentru reducerea Lp(a) cu scopul demonstrat de a preveni evenimentele cardiovasculare.

Unele medicamente utilizate pentru reducerea LDL-colesterolului, inclusiv inhibitorii PCSK9, pot reduce și Lp(a) într-o anumită măsură, dar indicația lor se stabilește în funcție de profilul cardiovascular complet al pacientului.

Statinele nu sunt medicamente pentru reducerea Lp(a). Unele studii au arătat chiar creșteri mici ale acesteia în timpul tratamentului. Acest lucru nu reprezintă un motiv pentru întreruperea unei statine indicate medical, deoarece beneficiul reducerii LDL-colesterolului și al riscului cardiovascular depășește acest efect.

Pentru situații foarte rare, cu Lp(a) foarte crescută și boală cardiovasculară progresivă în ciuda tratamentului optim, poate fi luată în considerare afereza lipoproteică, conform criteriilor și practicii centrelor specializate.

Vor exista medicamente care scad direct Lp(a)?

Aceasta este una dintre cele mai active direcții de cercetare din cardiologia preventivă.

Mai multe terapii bazate pe ARN sunt dezvoltate pentru a reduce producția apolipoproteinei(a) în ficat. În studiile clinice, unele dintre aceste molecule au produs reduceri foarte mari ale concentrației Lp(a), de aproximativ 80% până la peste 90%.

La data publicării acestui articol, studiile majore care urmăresc să demonstreze dacă reducerea Lp(a) se traduce efectiv într-un număr mai mic de infarcte, accidente vasculare cerebrale și alte evenimente cardiovasculare sunt încă în desfășurare sau nu au rezultate finale publicate.

Prin urmare, scăderea spectaculoasă a unei valori de laborator este promițătoare, dar mai trebuie demonstrat în studii clinice dacă aceasta determină și reducerea corespunzătoare a riscului cardiovascular.

Este nevoie să repeți analiza Lp(a)?

În majoritatea cazurilor, nu este necesară măsurarea periodică a Lp(a) dacă a fost obținută o determinare validă în viața adultă.

Există însă situații în care medicul poate considera utilă repetarea, de exemplu dacă prima determinare a fost efectuată într-un context medical care ar putea influența valoarea.

Actualizarea ESC/EAS 2025 menționează și o situație particulară: nivelul Lp(a) poate crește după menopauză, iar o nouă determinare poate fi rezonabilă la femeile care au avut anterior valori aflate în zona de graniță.

Lp(a) crescută înseamnă că trebuie să mergi la cardiolog?

Nu orice rezultat crescut reprezintă o urgență medicală. Este însă util ca valoarea să fie analizată împreună cu întregul profil cardiovascular, mai ales dacă există și colesterol LDL crescut, hipertensiune, diabet, fumat, antecedente familiale sau boală cardiovasculară cunoscută.

Evaluarea cardiologică poate stabili dacă Lp(a) schimbă categoria de risc și dacă sunt necesare măsuri suplimentare de prevenție.

Pentru informații despre disponibilitatea determinării Lp(a) și pentru programări contactează Elytis Hospital la numărul de telefon 031 9006 sau fă o programare rapidă online!

Întrebări frecvente despre lipoproteina(a)

Ce este analiza Lp(a)?

Analiza Lp(a) este un test de sânge care măsoară concentrația lipoproteinei(a), o particulă lipidică determinată în mare parte genetic și asociată cu riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică și stenoză aortică.

Lipoproteina(a) este același lucru cu LDL-colesterolul?

Nu. Lp(a) seamănă structural cu o particulă LDL, dar conține suplimentar apolipoproteina(a). De aceea, poate constitui un factor suplimentar de risc chiar și atunci când LDL-colesterolul este în limite bune.

Cât de des trebuie făcută analiza Lp(a)?

Pentru majoritatea adulților, ghidurile actuale recomandă cel puțin o determinare în timpul vieții. Deoarece nivelul este predominant genetic și relativ stabil, testarea repetată de rutină nu este în general necesară.

Care este valoarea normală a lipoproteinei(a)?

Valorile sub 30 mg/dL sau sub aproximativ 75 nmol/L sunt considerate în general asociate cu risc redus. Valorile de cel puțin 50 mg/dL sunt considerate crescute și pot modifica evaluarea riscului cardiovascular.

Ce înseamnă Lp(a) peste 50 mg/dL?

O valoare de cel puțin 50 mg/dL este considerată un factor care crește riscul cardiovascular. Nu înseamnă că există obligatoriu o boală, dar poate determina o abordare mai atentă a LDL-colesterolului și a celorlalți factori de risc.

Lp(a) crescută poate fi moștenită?

Da. Concentrația Lp(a) este în mare parte determinată genetic. Din acest motiv, atunci când este identificată o valoare foarte mare poate fi recomandată testarea rudelor apropiate.

Dieta scade Lp(a)?


Alimentația și activitatea fizică au un efect redus asupra nivelului genetic al Lp(a). Ele rămân însă esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular global.

Dacă LDL este normal, mai contează Lp(a)?

Da. Lp(a) reprezintă un factor de risc independent, iar un nivel crescut poate crește riscul cardiovascular chiar și atunci când LDL-colesterolul este bine controlat.

Există medicamente pentru Lp(a) crescută?

În prezent nu există încă un tratament aprobat special pentru reducerea Lp(a) cu beneficii cardiovasculare demonstrate. Mai multe terapii specifice se află în studii clinice avansate.

Ce fac dacă am Lp(a) crescută?

Rezultatul trebuie interpretat în contextul riscului cardiovascular complet. Medicul poate evalua LDL-colesterolul, tensiunea arterială, glicemia, fumatul, istoricul familial și eventualele boli cardiovasculare pentru a stabili strategia potrivită de prevenție.

Ultima revizuire medicală: 01.09.2026

References: