Cataracta: simptome, evoluție, operație și recuperare

Vederea devine treptat încețoșată. Culorile par mai șterse. Farurile mașinilor deranjează mai mult seara, iar pentru citit este nevoie de o lumină din ce în ce mai puternică. Uneori, primul semn este schimbarea repetată a ochelarilor. 

Atunci când cataracta devine semnificativă, tratamentul capabil să îndepărteze opacifierea cristalinului este intervenția chirurgicală, prin care cristalinul natural este înlocuit cu unul artificial.

Ce este cataracta?

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului natural al ochiului. În loc să permită luminii să treacă și să fie focalizată corect pe retină, cristalinul devine progresiv mai puțin transparent, iar calitatea vederii scade.

Cristalinul este o structură transparentă aflată în interiorul ochiului, în spatele irisului. Rolul său este de a ajuta la focalizarea luminii pe retină. Odată cu înaintarea în vârstă, structura proteinelor din cristalin se modifică. Aceste schimbări pot determina apariția unor zone opace care, în timp, devin mai extinse.

Majoritatea cataractelor sunt legate de procesul de îmbătrânire și pot evolua lent, fără simptome evidente în stadiile inițiale. Cataracta poate apărea la un singur ochi sau la ambii ochi, însă nu se transmite de la un ochi la celălalt.

Care sunt simptomele cataractei?

La început, cataracta poate produce modificări atât de discrete încât pacientul nu le observă.

Pe măsură ce opacifierea cristalinului avansează, pot apărea:

• vedere încețoșată sau ca prin ceață;
• scăderea clarității imaginii;
• culori care par mai puțin intense;
• dificultăți de vedere noaptea;
• sensibilitate crescută la lumină;
• disconfort produs de farurile mașinilor;
• halouri în jurul surselor de lumină;
• vedere dublă la un singur ochi în anumite situații;
• nevoia de mai multă lumină pentru citit;
• schimbarea frecventă a dioptriilor;
• dificultăți la condus, mai ales seara;
• dificultăți la citit sau recunoașterea fețelor.

Acestea sunt printre manifestările tipice descrise de literatura de specialitate.

Un element important este progresia. Cataracta legată de vârstă determină de obicei o deteriorare treptată a vederii, nu o pierdere bruscă a acesteia. O scădere bruscă a vederii necesită evaluare medicală rapidă, deoarece poate avea alte cauze.

Cum vede o persoană cu cataractă?

Mulți pacienți descriu vederea ca și cum ar privi:

• printr-un geam aburit;
• printr-o peliculă;
• într-o lumină prea puternică;
• cu ochelari murdari care nu mai pot fi curățați.

Un simptom foarte caracteristic poate fi dificultatea de a conduce noaptea. Farurile vehiculelor care vin din sens opus pot produce orbire temporară, reflexii sau halouri.

Pe măsură ce cataracta progresează, poate deveni dificil și contrastul dintre obiecte, iar culorile pot căpăta o tentă mai gălbuie sau pot părea mai șterse.

Cataracta doare?

În general, cataracta obișnuită asociată vârstei nu provoacă durere.

De aceea, un ochi roșu și dureros, durerea oculară puternică sau pierderea rapidă a vederii nu trebuie atribuite automat cataractei. Aceste manifestări pot apărea în alte afecțiuni oftalmologice și necesită evaluare.

La ce vârstă apare cataracta?

Riscul crește odată cu vârsta, iar cataracta este mult mai frecventă după 60 de ani. Totuși, cataracta nu este exclusiv o boală a vârstnicului.

Studiile arată că modificările proteinelor cristalinului asociate îmbătrânirii pot începe cu mult înainte ca pacientul să observe probleme de vedere.

Există și situații în care cataracta apare la persoane mai tinere.

Ce factori cresc riscul de cataractă?

Vârsta este principalul factor de risc, dar nu este singurul.

Riscul poate fi mai mare în asociere cu:

• diabetul zaharat;
• fumatul;
• expunerea îndelungată la radiații ultraviolete;
• traumatismele oculare;
• antecedente de chirurgie oculară;
• utilizarea anumitor medicamente corticosteroide pe termen lung;
• antecedente familiale de cataractă;
• anumite boli sau inflamații oculare.

National Eye Institute enumeră diabetul, fumatul, istoricul familial, traumatismele, expunerea solară și tratamentul cu corticosteroizi printre factorii asociați unui risc mai mare.

Diabetul merită o atenție specială deoarece poate afecta ochiul prin mai multe mecanisme, nu doar prin cataractă. Persoanele cu diabet au nevoie și de monitorizarea retinei pentru depistarea retinopatiei diabetice.

Există mai multe tipuri de cataractă?

Da. Cataracta poate fi clasificată în funcție de zona cristalinului în care apare opacifierea.

Printre formele frecvente se numără:

Cataracta nucleară

Afectează în principal partea centrală a cristalinului și este frecvent asociată procesului de îmbătrânire. Poate determina progresiv vedere mai neclară la distanță și modificarea percepției culorilor.

Cataracta corticală

Opacitățile apar inițial în partea periferică a cristalinului și pot avansa spre centru. Pot deveni deranjante mai ales prin reflexii și sensibilitate la lumină.

Cataracta subcapsulară posterioară

Apare în partea posterioară a cristalinului. Poate determina dificultăți importante la citit, scăderea vederii în lumină puternică și halouri în jurul luminilor. Poate evolua mai rapid decât alte tipuri și este întâlnită mai frecvent în anumite contexte, inclusiv în asociere cu diabetul sau utilizarea corticosteroizilor.

Tipul cataractei și gradul său sunt stabilite de medic în timpul examenului oftalmologic.

Cum se diagnostichează cataracta?

Diagnosticul nu se stabilește doar pe baza simptomelor. Examinarea oftalmologică permite medicului să evalueze cristalinul și să stabilească dacă scăderea vederii este explicată de cataractă sau există și alte afecțiuni.

Evaluarea poate include:

• măsurarea acuității vizuale;
• determinarea refracției;
• examinarea cristalinului la biomicroscop;
• măsurarea presiunii intraoculare;
• examinarea fundului de ochi după dilatarea pupilei;
• evaluarea corneei;
• investigații suplimentare atunci când există suspiciunea unei alte patologii.

Serviciul de Oftalmologie Elytis Hospital Iași include consultații și investigații precum OCT, topografie corneană, pahimetrie și ecografie oculară, utilizate în funcție de indicația medicală.

ESCRS recomandă utilizarea OCT de segment posterior înaintea operației atunci când există indicație clinică, de exemplu în degenerescență maculară legată de vârstă, retinopatie diabetică, glaucom sau atunci când vederea este mai slabă decât ar explica aparent cataracta.

Cataractă sau doar nevoie de alți ochelari?

În stadiile timpurii, diferența poate fi greu de observat pentru pacient. Uneori, schimbarea dioptriilor îmbunătățește temporar vederea. Pe măsură ce cataracta avansează, ochelarii nu mai pot compensa pierderea transparenței cristalinului.

O schimbare repetată a dioptriilor într-un interval relativ scurt poate fi unul dintre motivele pentru care este indicată o evaluare oftalmologică.

Cataractă sau glaucom?

Cataracta și glaucomul sunt două boli diferite.

Cataracta afectează cristalinul și produce o pierdere progresivă a transparenței acestuia.

Glaucomul afectează nervul optic și poate determina pierderea ireversibilă a câmpului vizual.

Una dintre diferențele importante este că pierderea vederii provocată de cataractă poate fi, în multe cazuri, ameliorată considerabil prin înlocuirea cristalinului opac. Leziunile nervului optic produse de glaucom nu pot fi inversate prin operația de cataractă.

Cele două afecțiuni pot exista simultan. Mai multe informații sunt disponibile în materialul despre glaucom, diagnostic și monitorizare.

Cum evoluează cataracta?

În majoritatea cazurilor asociate vârstei, cataracta evoluează progresiv. Viteza nu este însă aceeași la toți pacienții. Unele cataracte evoluează lent timp de ani. Altele pot determina o deteriorare mai rapidă a funcției vizuale.

De aceea, simpla prezență a cataractei nu spune automat când trebuie făcută operația. Sunt luate în calcul:

• tipul cataractei;
• densitatea opacifierii;
• acuitatea vizuală;
• calitatea vederii;
• afectarea activităților cotidiene;
• existența altor boli oculare;
• nevoile vizuale ale pacientului.

Cataracta poate fi oprită cu picături?

În prezent, nu există picături oftalmice, suplimente sau medicamente care să facă din nou transparent un cristalin opacifiat și să elimine cataracta formată.

În stadiile timpurii, vederea poate fi ajutată temporar prin:

• schimbarea ochelarilor;
• iluminare mai bună;
• reducerea reflexiilor;
• utilizarea unor instrumente de mărire.

Aceste măsuri pot ameliora funcția vizuală, dar nu îndepărtează cataracta.

ESCRS și National Eye Institute identifică chirurgia drept tratamentul eficient prin care cristalinul opac este îndepărtat.

Cataracta trebuie operată imediat după diagnostic?

Nu, diagnosticul de cataractă nu înseamnă automat că operația trebuie făcută imediat.

Ghidul ESCRS recomandă ca indicația să ia în calcul:

• existența și aspectul cataractei;
• acuitatea vizuală;
• calitatea vederii;
• limitările resimțite de pacient;
• beneficiul estimat al operației;
• bolile oculare asociate;
• riscul chirurgical.

Decizia trebuie luată împreună de pacient și medicul oftalmolog.

Când se recomandă operația de cataractă?

Intervenția poate fi discutată atunci când pierderea vederii începe să interfereze semnificativ cu viața pacientului.

De exemplu:

• nu mai poate conduce în siguranță;
• cititul devine dificil chiar și cu ochelari;
• nu mai vede bine televizorul;
• are dificultăți în activitatea profesională;
• reflexiile și halourile devin foarte deranjante;
• nu mai poate desfășura activitățile obișnuite în siguranță;
• cataracta împiedică examinarea sau tratamentul unei alte boli a retinei.

Intervenția este de obicei luată în calcul atunci când cataracta afectează activități precum cititul, condusul sau vizionarea televizorului.

Cum se face operația de cataractă?

Principiul intervenției este îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea lui cu un cristalin artificial, numit și lentilă intraoculară sau IOL.

În chirurgia modernă a cataractei, cristalinul natural este de obicei fragmentat și îndepărtat printr-o incizie mică, iar în capsula sa este implantată lentila artificială. Cristalinul artificial rămâne în interiorul ochiului.

În majoritatea cazurilor, intervenția se realizează cu anestezie locală, de obicei topică. ESCRS arată că anestezia topică este tehnica utilizată cel mai frecvent atunci când este potrivită pentru pacient.

Operația de cataractă doare?

În mod obișnuit, procedura este realizată sub anestezie locală, iar scopul este ca pacientul să nu resimtă durere semnificativă.

Poate exista percepția luminii, a unor mișcări sau o senzație de presiune.

Experiența diferă de la o persoană la alta, iar metoda de anestezie este aleasă în funcție de particularitățile pacientului și intervenției.

Ce este cristalinul artificial?

Cristalinul artificial sau IOL este lentila implantată în ochi după îndepărtarea cristalinului natural afectat de cataractă. Puterea sa optică este calculată înainte de operație prin măsurători specifice.

Alegerea lentilei nu trebuie făcută doar pe baza ideii de „cea mai performantă lentilă”. ESCRS recomandă ca obiectivul refractiv să fie ales printr-o decizie comună, luând în considerare tipul IOL, nevoile și preferințele pacientului.

Ce tipuri de cristalin artificial există?

Există mai multe categorii, fiecare cu avantaje și limite.

Cristalin monofocal

Este proiectat în principal pentru o anumită distanță de focalizare. De exemplu, pacientul poate avea o vedere bună la distanță, dar poate necesita ochelari pentru citit.

Cristalin cu profunzime extinsă de focalizare

Lentilele EDOF urmăresc extinderea intervalului în care pacientul poate vedea clar, în special pentru distanță și vedere intermediară.

Cristalin multifocal

Poate permite vedere utilă la mai multe distanțe și poate reduce dependența de ochelari în anumite situații. Nu este însă potrivit pentru orice pacient.

ESCRS atrage atenția că halourile, reflexiile și alte fenomene vizuale nedorite sunt mai frecvente cu lentilele multifocale decât cu cele monofocale. Selecția pacientului trebuie să țină cont de bolile oculare asociate și de așteptările realiste.

Cristalin toric

Este conceput pentru pacienții care au și astigmatism cornean regulat.

Recomandările ESCRS indică luarea în considerare a unui IOL toric în cazul unui astigmatism cornean de aproximativ 1 dioptrie sau mai mare, evaluarea fiind individualizată.

Alegerea cristalinului artificial merită discutată separat înainte de operație, deoarece influențează vederea postoperatorie și dependența ulterioară de ochelari.

Poți scăpa complet de ochelari după operația de cataractă?

Este posibil pentru anumite activități, dar nu poate fi garantat pentru orice pacient.

Rezultatul depinde de:

• tipul cristalinului implantat;
• dioptriile existente;
• astigmatism;
• anatomia ochiului;
• starea corneei și retinei;
• existența glaucomului sau a altor afecțiuni;
• obiectivul refractiv stabilit înainte de intervenție.

Un pacient cu cristalin monofocal ales pentru vederea la distanță poate avea în continuare nevoie de ochelari pentru citit.

Din acest motiv, discuția despre stilul de viață și așteptările pacientului este importantă înainte de intervenție.

Dacă am cataractă la ambii ochi, se operează amândoi?

Cataracta este frecvent bilaterală. Intervențiile pot fi efectuate separat sau, în anumite situații atent selectate, în aceeași zi.

ESCRS consideră chirurgia bilaterală secvențială imediată o opțiune care poate fi discutată cu pacienți selectați, cu respectarea unor protocoale stricte de siguranță. Decizia depinde de particularitățile pacientului și de practica centrului chirurgical.

Cum este recuperarea după operația de cataractă?

Vederea se poate îmbunătăți rapid, dar vindecarea completă necesită timp.

În primele zile pot exista:

• vedere ușor încețoșată;
• senzație discretă de corp străin;
• sensibilitate la lumină;
• lăcrimare;
• disconfort ocular minor.

Ochiul se poate simți mai bine după una sau două zile, însă vindecarea completă poate dura aproximativ opt săptămâni. Ritmul de vindecare este individual și trebuie urmărit prin controalele recomandate de oftalmolog.

Ce trebuie făcut după operația de cataractă?

Pacientul primește indicații specifice după intervenție. În general, acestea pot include:

• administrarea picăturilor conform schemei prescrise;
• evitarea frecării ochiului;
• protejarea ochiului conform indicațiilor;
• evitarea pătrunderii apei în ochi în perioada indicată;
• evitarea efortului important în primele zile;
• prezentarea la controalele programate;
• reluarea condusului numai după ce medicul confirmă că vederea permite acest lucru.

Recomandările ESCRS pentru îngrijirea postoperatorie subliniază importanța administrării corecte a picăturilor și a solicitării rapide a ajutorului medical dacă vederea scade după ce inițial se îmbunătățise, apar puncte negre noi, flash-uri luminoase, durere accentuată sau roșeață.

Prescripția finală pentru ochelari este frecvent stabilită după ce refracția se stabilizează, în funcție de evoluția individuală.

Cât timp trebuie evitat efortul?

Nu există o regulă valabilă pentru toți pacienții. În primele zile după intervenție sunt de obicei recomandate precauții pentru a proteja ochiul și a evita activitățile care cresc riscul de traumatism sau contaminare.

Momentul revenirii la:

• sport;
• ridicarea greutăților;
• înot;
• activitate profesională;
• condus;

trebuie stabilit în funcție de evoluția postoperatorie și recomandările chirurgului.

Care sunt rezultatele operației de cataractă?

Chirurgia cataractei este una dintre cele mai frecvente intervenții medicale. Se estimează că aproximativ 9 din 10 persoane văd mai bine după operație.

Rezultatul individual depinde însă și de starea celorlalte structuri oculare. De exemplu, dacă pacientul are și:

• degenerescență maculară;
• retinopatie diabetică;
• glaucom avansat;
• afecțiuni ale corneei;
• afectarea nervului optic;

îndepărtarea cataractei poate îmbunătăți vederea, dar nu poate corecta leziunile produse de aceste boli. Tocmai de aceea, evaluarea preoperatorie este importantă.

Operația de cataractă are riscuri?

Da. Nicio intervenție chirurgicală nu este complet lipsită de riscuri. Complicațiile sunt neobișnuite, dar pot include:

• inflamație;
• infecție intraoculară;
• modificări ale presiunii intraoculare;
• edem cornean;
• edem macular;
• ruptură de capsulă posterioară;
• dezlipire de retină;
• modificări refractive diferite de rezultatul estimat;
• opacifierea capsulei posterioare.

ESCRS include printre evenimentele postoperatorii posibile inflamația, edemul cornean, creșterea presiunii intraoculare, opacifierea capsulei posterioare și rezultatul refractiv diferit de cel estimat. Riscul individual trebuie discutat înainte de operație.

Ce este „cataracta secundară”?

După operație, cristalinul natural a fost îndepărtat, deci cataracta propriu zisă nu apare din nou. În schimb, la unii pacienți se poate opacifia capsula posterioară care susține cristalinul artificial. Această situație se numește opacifierea capsulei posterioare și este cunoscută popular drept „cataractă secundară”.

Problema poate apărea la săptămâni, luni sau ani după operație și poate determina din nou vedere încețoșată. Tratamentul se poate realiza printr-o procedură laser specifică, capsulotomia YAG.

Cataracta poate fi prevenită?

Nu toate cataractele pot fi prevenite, în special cele asociate procesului natural de îmbătrânire. Există însă factori asupra cărora se poate interveni.

Pot fi utile:

• quitting smoking;
• protecția ochilor față de radiațiile ultraviolete;
• controlul diabetului;
• protejarea ochilor împotriva traumatismelor;
• controalele oftalmologice regulate.

Se recomandă protecția împotriva razelor UV, prevenirea traumatismelor oculare și renunțarea la fumat ca măsuri utile pentru sănătatea oculară.

Când este recomandat un consult oftalmologic?

Evaluarea este indicată dacă observi:

• vedere progresiv încețoșată;
• dificultăți la condus seara;
• halouri în jurul luminilor;
• sensibilitate crescută la lumină;
• culori mai șterse;
• schimbări repetate ale dioptriilor;
• scăderea vederii la un ochi sau la ambii.

Persoanele care doresc o evaluare a vederii pot consulta informațiile despre Pachetul Oftalmologie cu bilet de trimitere, disponibil în limita fondurilor CAS și în condițiile de eligibilitate prezentate pe site.

Cataracta, pe scurt

Întrebare	Răspuns
Ce este cataracta?	Opacifierea progresivă a cristalinului natural
Care este simptomul cel mai frecvent?	Vedere progresiv încețoșată
Cataracta doare?	De regulă, nu
Poate apărea la ambii ochi?	From
Poate fi tratată cu picături?	Nu există în prezent picături care să elimine cataracta formată
Trebuie operată imediat?	Nu. Momentul depinde de afectarea funcției vizuale și de situația pacientului
Cum se tratează definitiv?	Prin îndepărtarea cristalinului opac și implantarea unui cristalin artificial
Mai sunt necesari ochelari după operație?	Depinde de IOL, anatomia ochiului și obiectivul refractiv
Cataracta poate reveni?	Cataracta propriu zisă nu. Poate apărea opacifierea capsulei posterioare

Consultații de Oftalmologie în Iași

Serviciul de Oftalmologie Elytis Hospital Iași asigură evaluarea acuității vizuale, diagnosticul afecțiunilor oculare și investigații oftalmologice efectuate în funcție de indicația medicului.

Pentru cataractă, consultația permite stabilirea diagnosticului, evaluarea gradului de afectare a vederii și discutarea conduitei potrivite fiecărui pacient.

📲 Programări: 031 9006

Întrebări frecvente despre cataractă

Ultima revizuire medicală: 09.09.2026

References: 

• European Society of Cataract and Refractive Surgeons. European Society of Cataract and Refractive Surgeons Guideline for Cataract Surgery. ESCRS. Ghidul ESCRS pentru chirurgia cataractei
• National Eye Institute. „Cataracts.” National Institutes of Health, actualizat 19 aug. 2026. National Eye Institute, Cataracts
• National Eye Institute. „Cataract Surgery.” National Institutes of Health. National Eye Institute, Cataract Surgery
• World Health Organization. „Blindness and Vision Impairment.” WHO, 10 feb. 2026. WHO, Blindness and Vision Impairment
• World Health Organization. Summary of Recommendations for Quality of Care in Cataract Surgery Management. WHO, 2026. WHO, recomandari privind calitatea chirurgiei cataractei