Când este momentul potrivit pentru operația de cataractă?

„Mai pot să aștept?” este una dintre cele mai frecvente întrebări după diagnosticul de cataractă.

Uneori vederea este doar puțin încețoșată. Alteori pacientul încă citește bine la cabinet, dar nu mai conduce confortabil seara, este deranjat puternic de farurile mașinilor sau are dificultăți în activitățile zilnice.

Nu există o vârstă, un număr de dioptrii sau o valoare a acuității vizuale care să stabilească pentru toată lumea momentul operației de cataractă.

Recomandările actuale ale European Society of Cataract and Refractive Surgeons, ESCRS, arată că decizia trebuie să țină cont de mai mulți factori: cât de mult afectează cataracta vederea și calitatea acesteia, dificultățile pe care pacientul le întâmpină în viața de zi cu zi, beneficiul așteptat de la operație, existența altor boli oculare și riscul individual al intervenției.

Cataracta trebuie operată imediat după diagnostic?

Nu. Diagnosticul de cataractă nu înseamnă automat că pacientul trebuie programat imediat pentru operație.

În stadiile inițiale, dacă vederea este încă suficient de bună pentru activitățile obișnuite, poate fi indicată monitorizarea. Uneori, schimbarea ochelarilor, utilizarea unei lumini mai puternice pentru citit sau reducerea reflexiilor poate ajuta temporar.

National Eye Institute precizează că majoritatea persoanelor nu trebuie să se grăbească să facă intervenția imediat după diagnostic și că, în multe situații, cataracta poate fi urmărită până când începe să interfereze cu activitățile cotidiene.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că trebuie așteptat până când pacientul vede foarte puțin. Pentru o prezentare completă a afecțiunii, simptomelor, evoluției și tratamentului, poți consulta și Cataracta: simptome, evoluție, operație și recuperare.

Operația trebuie amânată până la un anumit punct din evoluția cataractei?

Nu. Acesta este un mit care provine în mare parte dintr-o perioadă în care tehnicile chirurgicale erau diferite. Chirurgia modernă a cataractei nu impune, în general, așteptarea până când cristalinul devine foarte opac.

De fapt, recomandările actuale mută accentul de la ideea de „cataractă matură” către impactul funcțional al bolii asupra pacientului.

Dacă o persoană are dificultăți importante de vedere, operația poate fi justificată chiar dacă la testarea clasică acuitatea vizuală pare încă relativ bună.

Ce contează mai mult decât cifra de pe testul de vedere?

Acuitatea vizuală este importantă, dar nu descrie întreaga experiență vizuală. O persoană poate citi destul de bine literele negre ale optotipului într-un cabinet iluminat și, în același timp, să aibă probleme importante în viața reală.

De exemplu:

• nu mai conduce confortabil noaptea;
• farurile mașinilor produc orbire sau halouri;
• contrastul dintre obiecte este mai slab;
• culorile par mai șterse;
• cititul devine obositor;
• are nevoie de mult mai multă lumină;
• recunoaște mai greu fețele;
• activitatea profesională devine dificilă;
• are probleme la mers pe scări sau pe suprafețe cu contrast redus.

NICE recomandă explicit ca accesul la operația de cataractă să nu fie stabilit exclusiv pe baza acuității vizuale. Printre elementele importante sunt menționate cititul, condusul pe timp de noapte, activitățile profesionale și casnice, orbirea produsă de lumină și pierderea contrastului.

Care sunt semnele că a venit momentul să discuți despre operație?

Operația poate deveni o opțiune atunci când cataracta începe să limiteze activități care sunt importante pentru pacient.

Nu mai conduci în siguranță

Condusul, mai ales seara și noaptea, este una dintre situațiile în care cataracta poate deveni deranjantă devreme. Pot apărea:

• reflexii puternice;
• halouri în jurul farurilor;
• scăderea contrastului;
• dificultăți în identificarea pietonilor sau obstacolelor;
• vedere mai slabă în lumină redusă.

Un pacient poate avea încă o acuitate vizuală aparent bună în cabinet, dar o calitate a vederii insuficientă pentru condusul în siguranță.

Cititul a devenit dificil chiar și cu ochelari

În stadiile inițiale ale cataractei, schimbarea ochelarilor poate ajuta. Pe măsură ce cristalinul devine mai opac, simpla modificare a dioptriilor nu mai rezolvă complet problema.

Dacă textul rămâne neclar în ciuda unei corecții optice potrivite sau este nevoie de foarte multă lumină pentru a citi, poate fi momentul pentru reevaluarea cataractei.

Munca sau activitățile zilnice sunt afectate

Nevoile vizuale diferă foarte mult. O persoană care lucrează zilnic la calculator, conduce, coase, desenează, lucrează cu instrumente de precizie sau are alte activități cu cerințe vizuale importante poate resimți efectele cataractei mai devreme decât o altă persoană cu aceeași acuitate vizuală măsurată.

De aceea, momentul operației este individual.

Cataracta îți reduce independența

Dacă vederea afectează capacitatea de a:

• face cumpărături;
• citi etichetele medicamentelor;
• găti;
• coborî scările;
• recunoaște fețele;
• merge singur în anumite locuri;

impactul asupra calității vieții devine un argument important în decizia terapeutică.

Trebuie să ajungi să vezi foarte prost înainte de operație?

Nu. Ghidurile actuale nu recomandă așteptarea unei pierderi severe a vederii doar pentru ca o cataractă să atingă un anumit stadiu.

ESCRS recomandă ca medicul și pacientul să ia împreună decizia, analizând:

• prezența și aspectul cataractei;
• acuitatea vizuală;
• calitatea vederii;
• limitările resimțite de pacient;
• beneficiul așteptat;
• bolile oculare asociate;
• riscurile intervenției.

NICE adoptă aceeași abordare și subliniază că decizia nu trebuie limitată la o valoare a acuității vizuale.

Se poate aștepta dacă vederea încă este bună?

În multe situații, da. În cazul în care cataracta este discretă și nu afectează semnificativ activitățile obișnuite, medicul poate recomanda monitorizare.

National Eye Institute precizează că, pentru majoritatea persoanelor, așteptarea nu afectează ochiul și nu face automat intervenția ulterioară mai dificilă. Este însă importantă monitorizarea periodică, deoarece cataracta poate progresa.

Situația trebuie reevaluată atunci când pacientul observă schimbări ale vederii sau ale activităților pe care le poate realiza.

Există situații în care operația poate fi recomandată chiar dacă pacientul încă vede relativ bine?

Da. Operația nu este făcută întotdeauna numai pentru îmbunătățirea directă a acuității vizuale. O cataractă avansată poate împiedica medicul să examineze corespunzător retina sau să monitorizeze și trateze alte afecțiuni oculare.

Poate fi cazul unor pacienți cu:

• retinopatie diabetică;
• degenerescență maculară;
• anumite forme de glaucom;
• alte patologii ale segmentului posterior.

ESCRS arată că intervenția poate fi luată în considerare atunci când cataracta împiedică evaluarea sau tratamentul unei boli retiniene. În astfel de cazuri, momentul operației este influențat și de boala oculară asociată.

Ce se întâmplă dacă pacientul are și glaucom?

Cataracta și glaucomul pot exista simultan, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Glaucomul afectează nervul optic, în timp ce cataracta afectează cristalinul.

Operația cataractei poate îmbunătăți vederea pierdută din cauza opacifierii cristalinului, dar nu poate recupera leziunile nervului optic deja produse de glaucom. Acest lucru este important pentru stabilirea unor așteptări realiste înaintea operației.

Poți afla mai multe despre această afecțiune în articolul Glaucomul: diagnostic si monitorizare.

La pacienții cu glaucom sau hipertensiune oculară, ESCRS recomandă și monitorizarea presiunii intraoculare după operația de cataractă.

Dar dacă există retinopatie diabetică?

Retinopatia diabetică activă și edemul macular diabetic pot influența atât rezultatul vizual, cât și riscul unor complicații postoperatorii.

ESCRS recomandă identificarea acestor afecțiuni înainte de operație și, atunci când este posibil, efectuarea chirurgiei cataractei când patologia retiniană este stabilizată.

Există însă și situații în care cataracta este atât de densă încât împiedică examinarea și tratamentul retinei. În acest caz, îndepărtarea cataractei poate deveni necesară tocmai pentru gestionarea bolii retiniene.

Dacă există degenerescență maculară, mai are rost operația?

Cataracta și degenerescența maculară afectează vederea prin mecanisme diferite. Îndepărtarea cataractei nu tratează degenerescența maculară, dar poate elimina componenta de scădere a vederii produsă de cristalinul opac.

ESCRS arată că pacienții cu degenerescență maculară pot beneficia de îmbunătățirea funcției vizuale după operația de cataractă, dar momentul trebuie individualizat, mai ales în formele neovasculare active.

În unele situații poate fi recomandat și OCT înainte de operație pentru evaluarea maculei.

Ce investigații se fac înainte de operația de cataractă?

O evaluare preoperatorie are mai multe obiective. Medicul trebuie să confirme că scăderea vederii este explicată de cataractă și să identifice eventualele probleme care ar putea influența rezultatul.

Evaluarea poate include:

• măsurarea acuității vizuale;
• refracție;
• examinare biomicroscopică;
• măsurarea presiunii intraoculare;
• examinarea retinei;
• biometrie oculară;
• keratometrie;
• OCT în cazurile în care există indicație;
• topografie sau tomografie corneană în anumite situații.

Biometria este importantă pentru calcularea puterii cristalinului artificial care va fi implantat.

Dacă dorești o evaluare a vederii, informațiile despre consultații și investigații sunt disponibile în pagina Oftalmologie Elytis Hospital Iasi.

Trebuie ales cristalinul artificial înainte de operație?

Da. Momentul operației nu este singura decizie importantă. Înaintea intervenției trebuie stabilit și obiectivul vizual postoperator și ales tipul potrivit de lentilă intraoculară.

În funcție de particularitățile pacientului pot fi discutate:

• cristalinul monofocal;
• cristalinul toric;
• lentile cu profunzime extinsă de focalizare;
• anumite lentile destinate reducerii dependenței de ochelari.

Alegerea depinde de anatomia ochiului, astigmatism, bolile oculare asociate, activitățile zilnice și așteptările pacientului.

Dacă ai cataractă la ambii ochi, care se operează primul?

De regulă, decizia ține cont de ochiul mai afectat, de diferența dintre cei doi ochi, de nevoile pacientului și de strategia chirurgicală aleasă.

ESCRS arată că intervenția la cei doi ochi poate fi realizată secvențial, iar pentru pacienți selectați poate fi discutată și chirurgia bilaterală secvențială imediată. În practică, strategia trebuie stabilită individual.

Important este că decizia privind cel de al doilea ochi trebuie să țină cont, la fel ca pentru primul, de funcția vizuală și de impactul cataractei asupra pacientului.

Ce se întâmplă dacă amâni operația?

Dacă amâni operația, în multe cazuri, cataracta continuă să evolueze treptat. Asta poate însemna:

• vedere din ce în ce mai încețoșată;
• sensibilitate mai mare la lumină;
• scăderea contrastului;
• dificultăți mai mari la condus;
• reducerea independenței;
• limitarea activităților cotidiene.

Amânarea nu este neapărat periculoasă și, pentru numeroși pacienți cu o cataractă ușoară, monitorizarea este o opțiune rezonabilă. Problema apare atunci când pacientul amână intervenția deși vederea îi limitează deja semnificativ activitatea sau siguranța.

Există și situații speciale în care o cataractă foarte avansată poate face mai dificilă evaluarea altor structuri ale ochiului.

Este mai bine să fac operația mai devreme „ca să scap de grijă”?

Orice intervenție chirurgicală are beneficii, dar și riscuri. Dacă pacientul are cataractă foarte discretă, vede bine și nu are limitări funcționale, beneficiul suplimentar al operației poate fi mic.

ESCRS recomandă tocmai această evaluare individuală a raportului dintre beneficiile așteptate și profilul de risc.

Prin urmare, cele două extreme sunt de evitat: nici nu trebuie să te operezi imediat de cataractă, nici nu trebuie să amâni intervenția până la pierderea vederii. 

Cât de sigură este operația de cataractă?

Chirurgia cataractei este una dintre cele mai frecvente intervenții oftalmologice. National Eye Institute arată că aproximativ 9 din 10 persoane văd mai bine după intervenție.

Totuși, ca orice procedură chirurgicală, operația poate avea complicații, printre care infecția, inflamația, modificările presiunii intraoculare, edemul macular, problemele retiniene sau un rezultat refractiv diferit de cel anticipat.

Riscul individual poate fi influențat de alte afecțiuni ale ochiului. Din acest motiv, decizia nu se bazează numai pe întrebarea „pot să mai aștept?”, ci și pe ce beneficiu vizual este realist în cazul fiecărui pacient.

Un test simplu: 7 întrebări pe care să ți le pui ca sa afli dacă ai cataractă

Dacă ai fost diagnosticat cu cataractă, încearcă să răspunzi la aceste întrebări:

• Conduc mai greu seara sau am început să evit condusul noaptea?
• Farurile și lumina puternică mă deranjează mai mult decât înainte?
• Îmi este greu să citesc chiar și cu ochelarii potriviți?
• Am nevoie de mult mai multă lumină pentru activitățile apropiate?
• Vederea îmi afectează munca sau hobby-urile?
• Mă simt mai puțin sigur când merg, cobor scări sau mă deplasez în lumină redusă?
• Am renunțat la anumite activități pentru că nu mai văd suficient de bine?

Cu cât răspunsul este „da” la mai multe dintre aceste întrebări, cu atât impactul funcțional al cataractei merită discutat cu medicul oftalmolog.

Acest test nu stabilește indicația operatorie, dar poate ajuta pacientul să descrie mai bine modul în care cataracta îi afectează viața.

Momentul potrivit pentru operație este diferit pentru fiecare pacient

Doi oameni pot avea aceeași acuitate vizuală și nevoi complet diferite. Unul conduce zilnic sute de kilometri și este foarte afectat de reflexiile nocturne. Celălalt nu conduce, citește fără dificultate și nu simte că vederea îi limitează activitatea.

De aceea, ghidurile moderne pun accent pe shared decision making, decizia luată împreună de pacient și medic.Medicul evaluează cataracta, starea ochiului, riscurile și beneficiul estimat. Pacientul explică ce activități îi sunt afectate, ce nevoi vizuale are și ce așteaptă de la operație.

Cele două perspective trebuie analizate împreună.

Deci: când este momentul potrivit pentru operația de cataractă?

În esență, momentul potrivit este atunci când cataracta afectează suficient de mult vederea sau activitățile pacientului încât beneficiul estimat al intervenției să justifice operația.

Nu trebuie să aștepți neapărat ca vederea să devină foarte slabă, dar nici simpla existență a cataractei nu reprezintă automat o indicație de intervenție imediată.

Contează:

• cum vezi în viața reală;
• ce activități au devenit dificile;
• cât de mult te afectează reflexiile și pierderea contrastului;
• dacă ochelarii mai pot compensa suficient problema;
• starea retinei, nervului optic și corneei;
• existența altor boli oculare;
• beneficiul estimat;
• riscul individual;
• preferințele pacientului.

Consultații de Oftalmologie în Iași

Evaluarea oftalmologică permite stabilirea gradului cataractei, a impactului acesteia asupra vederii și identificarea altor afecțiuni care pot influența rezultatul unei eventuale intervenții. În cadrul Elytis Hospital Iași poți beneficia de consultații complete de Oftalmologie, efectuate de către medici cu experiență, cu ajutorul tehnologiei moderne. Pacienții asigurați pot consulta și condițiile pentru Pachetul Oftalmologie cu bilet de trimitere.

Programări: 031 9006

Frequently Asked Questions

Ultima revizuire medicală: 10.09.2026

References: 

• European Society of Cataract and Refractive Surgeons. European Society of Cataract and Refractive Surgeons Guideline for Cataract Surgery. ESCRS. ESCRS Recommendations for Cataract Surgery
• National Institute for Health and Care Excellence. Cataracts in Adults: Management. NG77. NICE, Cataracts in Adults: Management
• National Institute for Health and Care Excellence. Quality Statement 2: Referral for Cataract Surgery. NICE, Referral for Cataract Surgery
• National Eye Institute. Cataract Surgery. National Institutes of Health. National Eye Institute, Cataract Surgery
• National Eye Institute. Cataracts. Actualizat 19 august 2026. National Eye Institute, Cataracts