Diareea la copii: cauze, simptome, tratament

Diareea reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite la copii, mai ales în primii ani de viață. Deși adesea benignă, în anumite condiții poate duce la complicații grave precum deshidratarea severă, mai ales în cazul sugarilor și copiilor mici. În continuare, specialiștii Elytis Hospital îți vorbesc în detaliu despre cauzele posibile ale diareei, manifestările clinice, metodele moderne de diagnostic și strategiile eficiente de tratament și prevenție. Obiectivul este de a le oferi părinților și celor interesați o înțelegere completă și practică a acestei probleme.

Ce este diareea la copii?

Diareea este definită medical ca eliminarea a trei sau mai multe scaune apoase sau moi într-o perioadă de 24 de ore. La copii, este important de diferențiat între un tranzit intestinal normal – care variază considerabil în funcție de vârstă și alimentație – și un episod diareic. În mod particular, bebelușii alăptați pot avea scaune frecvente și moi fără ca acestea să fie considerate patologice.

Se disting mai multe forme de diaree, în funcție de durata simptomelor:

Diaree acută: durează mai puțin de 14 zile; este de obicei de natură infecțioasă.
Diaree persistentă: durează între 14 și 30 de zile.
Diaree cronică: durează mai mult de 30 de zile și este adesea legată de afecțiuni cronice sau de malabsorbție.

Un alt criteriu important este mecanismul fiziopatologic. Diareea poate fi:

Osmotică: atunci când anumite substanțe atrag apă în lumenul intestinal.
Secretorie: implică secreția activă de apă și electroliți.
Inflamatorie: când mucoasa intestinală este deteriorată (ex: infecții invazive, IBD).
Motilitate accelerată: trecerea rapidă a conținutului intestinal reduce absorbția apei.

Această clasificare ajută la orientarea clinică și terapeutică, permițând personalizarea intervenției medicale. Contactează medicul de familie și discută despre simptomele copilului tău, pentru a primi recomandări adaptate vârstei.

Care sunt cauzele diareei la copii?

Există mai multe cauze posibile ale diareei la copii, despre care detaliem în continuare.

Cauze infecțioase ale diareei la copii

Infecțiile reprezintă principala cauză a diareei acute la copii. Acestea pot fi virale, bacteriene sau parazitare. Rotavirusul este cel mai comun agent viral responsabil, în special la copiii sub 5 ani. Alte virusuri implicate sunt norovirusul, adenovirusul enteric și astrovirusul. Aceste infecții sunt extrem de contagioase și apar frecvent în colectivități (creșe, grădinițe).

Infecțiile bacteriene includ agenți precum Salmonella, Shigella, Escherichia coli (în special E. coli enterotoxigen și enterohemoragic) și Campylobacter. Acestea pot cauza diaree severă, uneori cu sânge, febră mare și dureri abdominale intense. Sursele includ alimente contaminate, apă murdară sau contact cu animale infectate.

Paraziții intestinali, cum ar fi Giardia lamblia și Cryptosporidium, pot cauza diaree persistentă, balonare, crampe și scădere ponderală. Infecțiile parazitare sunt mai frecvente în zone cu igienă deficitară sau după călătorii în țări în curs de dezvoltare.

Cauze neinfecțioase ale diareei la copii

Diareea indusă de medicamente este frecvent întâlnită la copiii tratați cu antibiotice, care pot afecta flora intestinală. În plus, laxativele, metformina sau unele suplimente de fier pot cauza diaree.

Intoleranțele alimentare, cum ar fi cea la lactoză (deficit de lactază) sau gluten (boala celiacă), pot produce episoade recurente de diaree, adesea însoțite de balonare, flatulență și crampe. Alergiile alimentare – în special la proteina laptelui de vacă – pot determina diaree cronică cu mucus și sânge.

Afecțiunile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă) sunt cauze rare, dar importante de diaree cronică la copii. Alte cauze includ sindromul de intestin iritabil (mai frecvent la adolescenți) și tulburările de motilitate intestinală.

Tabel 1. Cauze frecvente ale diareei la copii

Tip de cauză	Exemplu	Caracteristici specifice
Virală	Rotavirus, Norovirus	Debut brusc, febră, vărsături, scaune apoase
Bacteriană	Salmonella, Shigella, E. coli	Diaree cu sânge, febră, crampe abdominale intense
Parazitară	Giardia, Cryptosporidium	Diaree prelungită, balonare, scădere în greutate
Medicamente	Antibiotice	Scaune moi, frecvente în timpul sau după tratament
Intoleranță	Lactoză, gluten	Diaree recurentă, balonare, flatulență
IBD / alergii	Boala Crohn, Alergie la lapte	Diaree cronică, sânge în scaun, afectare generală

Ce simptome se asociază în diareea la copii?

Simptomele diareei la copii pot varia în funcție de cauză, severitate și vârstă. Cel mai evident semn este modificarea consistenței și frecvenței scaunelor. Scaunele apoase, abundente, cu miros fetid, uneori verzui sau cu mucus, sunt tipice pentru infecțiile virale. În cazurile bacteriene, scaunele pot conține sânge și mucus și sunt adesea însoțite de crampe abdominale severe.

Un alt simptom frecvent asociat este febra, care indică un răspuns inflamator al organismului. Febra poate fi ușoară (sub 38,5°C) în infecțiile virale, dar poate depăși 39°C în infecțiile bacteriene sau parazitare. Vărsăturile sunt comune în infecțiile virale, mai ales în debutul bolii, și pot precede episoadele diareice.

Deshidratarea este o complicație majoră la copii și poate apărea rapid, mai ales la sugari. Simptomele includ: gura uscată, plâns fără lacrimi, ochi înfundați, scăderea turgorului cutanat, scăderea cantității de urină și somnolență. În cazurile severe, deshidratarea poate deveni o urgență medicală.

Alte simptome includ dureri abdominale, care pot fi difuze sau localizate, și pot fi însoțite de balonare, flatulență sau zgomote intestinale accentuate. În unele cazuri, mai ales în contextul infecțiilor invazive sau alergiilor, pot apărea scaune cu sânge.

De asemenea, trebuie urmărite semnele generale de alterare a stării de sănătate: letargie, scădere în greutate, refuzul alimentației sau iritabilitate, mai ales la copiii mici care nu pot verbaliza simptomele.

Tabel 2. Semne de alarmă în diareea la copii

Simptom	Semnificație posibilă	Când e nevoie de consult medical urgent
Febră > 39°C	Infecție bacteriană severă	Da
Scaune cu sânge	Colită invazivă, alergii, IBD	Da
Semne de deshidratare	Pierderi de lichide fără înlocuire	Da
Vărsături persistente	Risc de deshidratare, obstrucție	Da
Scădere ponderală rapidă	Malabsorbție, afecțiuni cronice	Da
Durere abdominală severă	Infecție invazivă, apendicită, invaginație	Da

Diagnosticul diareei la copii

Diagnosticul diareei la copii începe întotdeauna cu o anamneză atentă și o examinare clinică detaliată. Medicul va întreba despre debutul, durata și caracteristicile scaunelor, eventuale modificări recente în alimentație, consumul de apă din surse nesigure, contactul cu persoane bolnave sau consumul de antibiotice. Informațiile despre creșterea și dezvoltarea copilului, vaccinări și eventuale călătorii recente sunt, de asemenea, relevante.

Examenul fizic include evaluarea stării generale, a semnelor de deshidratare și a eventualelor manifestări extracolonice (ex: erupții cutanate, limfadenopatie, dureri articulare), care pot sugera o afecțiune sistemică. La sugari, se verifică fontanela, pielea, mucoasele și diureza.

Analizele de laborator pot varia în funcție de severitate și context:

Examen coproparazitologic – util pentru identificarea paraziților intestinali, necesită probe repetate (minim 3).
Coprocultura – indicată în cazurile de diaree cu sânge, febră mare sau diaree severă persistente. Ajută la identificarea bacteriilor patogene.
Testele antigenice sau PCR pentru rotavirus/norovirus – rapide și utile pentru infecții virale.
Hemoleucograma – poate evidenția leucocitoza (infecție bacteriană), anemia (malabsorbție) sau eozinofilia (alergie, parazitoze).
Ionograma și testele de funcție renală – utile în evaluarea severității deshidratării.
Testul de reducători fecali – poate sugera intoleranța la lactoză.
Teste serologice – pentru boala celiacă sau alergii alimentare, atunci când se suspectează o cauză cronică.

În cazurile complexe sau persistente, se poate recomanda și o evaluare imagistică (ecografie abdominală) sau endoscopie digestivă pentru diagnostic diferențial.

Tabel 3. Investigații diagnostice recomandate

Investigație	Scop principal	Indicație
Coprocultură	Identificarea bacteriilor patogene	Diaree severă, cu sânge sau febră
Examen coproparazitologic	Detectarea paraziților	Diaree persistentă, călătorii
Test antigenic rotavirus	Confirmarea etiologiei virale	Diaree acută, sezon rece
Hemoleucogramă	Evaluarea inflamației, anemiei	Suspiciune de infecție, IBD
Ionogramă, creatinină	Evaluarea statusului de hidratare	Copil apatic, cu semne de deshidratare
Teste pentru gluten/lactoză	Diagnosticul intoleranțelor alimentare	Diaree cronică

Cum se tratează diareea la copii?

Tratamentul diareei la copii trebuie să fie individualizat în funcție de cauză, severitate și vârsta pacientului. În majoritatea cazurilor de diaree acută ușoară, mai ales de origine virală, tratamentul este simptomatic și se concentrează pe prevenirea și corectarea deshidratării. În formele moderate și severe sau în diareea cronică, poate fi necesar un tratament etiologic specific.

Tratament simptomatic

Rehidratarea orală este piatra de temelie în tratamentul diareei acute. Se folosesc soluții de rehidratare orală (SRO) care conțin glucoză și electroliți în proporții echilibrate, favorizând absorbția apei și a sodiului la nivel intestinal. În cazurile ușoare, rehidratarea orală este suficientă și poate fi administrată la domiciliu, sub supraveghere. Se recomandă administrarea fracționată (la fiecare 5-10 minute, câte o linguriță sau o gură), mai ales dacă sunt prezente vărsături.

În caz de deshidratare severă, este necesară rehidratarea intravenoasă sub supraveghere medicală, utilizând soluții izotonice (ex. Ringer lactat sau ser fiziologic). Evaluarea statusului de hidratare trebuie făcută frecvent, iar corecția dezechilibrelor electrolitice se face în funcție de analizele de laborator.

Dieta joacă un rol esențial în recuperare. Contrar practicilor mai vechi, copilul nu trebuie înfometat. Se recomandă reluarea rapidă a alimentației normale, adaptată vârstei, în paralel cu rehidratarea. Regimul BRAT (banane, orez, mere rase, pâine prăjită) poate fi util temporar, dar nu este complet nutrițional. Se evită alimentele grase, sucurile dulci și băuturile carbogazoase.

Probioticele, în special cele care conțin Lactobacillus GG sau Saccharomyces boulardii, s-au dovedit eficiente în reducerea duratei și severității diareei, mai ales în cea post-antibiotic sau virală. Administrarea trebuie să fie făcută conform vârstei și indicațiilor medicale.

Medicamentele antidiareice sunt contraindicate la copiii mici, deoarece pot agrava starea clinică și masca simptomele grave. De asemenea, nu se recomandă administrarea empirică de antibiotice fără un diagnostic clar.

Tratament specific

Dacă investigațiile evidențiază o infecție bacteriană severă, se recomandă antibioterapia țintită, în funcție de sensibilitatea agentului patogen. Spre exemplu:

Shigella: azitromicină sau ceftriaxonă
Campylobacter: azitromicină
E. coli enterotoxigen: rehidratare, fără antibiotice, deoarece pot agrava sindromul hemolitic-uremic

În cazul infecțiilor parazitare, se administrează tratament antiparazitar:

Giardia lamblia: metronidazol sau tinidazol
Cryptosporidium: nitazoxanid, mai ales la copiii imunocompromiși

Pentru intoleranțele alimentare (ex: lactoză), se recomandă excluderea temporară a alimentului declanșator. În cazuri persistente, se poate introduce lapte fără lactoză.

Boala celiacă necesită o dietă strictă fără gluten pe viață, iar bolile inflamatorii intestinale se tratează în centre specializate, cu antiinflamatoare, imunomodulatoare și, uneori, intervenții chirurgicale.

Tabel 4. Tratament simptomatic vs. tratament specific

Tip tratament	Măsuri	Indicații principale
Simptomatic	Rehidratare orală/IV, dietă, probiotice	Majoritatea cazurilor virale și ușoare
Antibiotic	Azitromicină, ceftriaxonă etc.	Infecții bacteriene confirmate
Antiparazitar	Metronidazol, nitazoxanid	Giardia, Cryptosporidium
Dietă specială	Fără lactoză/gluten	Intoleranțe alimentare, boala celiacă
Imunomodulator	Corticosteroizi, biologice	Boli inflamatorii intestinale

Cum prevenim diareea la copii?

Prevenția diareei la copii este esențială, în special în colectivități sau în medii cu igienă precară. Una dintre cele mai eficiente măsuri este spălarea corectă și frecventă a mâinilor, cu apă și săpun, în special înainte de mese, după folosirea toaletei sau schimbarea scutecului.

Vaccinarea împotriva rotavirusului este recomandată în primul an de viață și este inclusă în schema națională de vaccinare în multe țări. Studiile arată că vaccinarea reduce semnificativ incidența spitalizărilor pentru gastroenterite severe la sugari.

Igiena alimentară joacă un rol important: laptele și produsele lactate trebuie păstrate la temperaturi adecvate, legumele și fructele spălate bine, iar carnea gătită complet. Apa potabilă trebuie să fie filtrată sau fiartă, mai ales în zonele rurale sau în timpul călătoriilor.

Se recomandă evitarea automedicației cu antibiotice, care poate dezechilibra flora intestinală și favoriza apariția diareei post-antibiotice sau rezistența bacteriană. Administrarea probioticelor în timpul și după tratamentele cu antibiotice poate reduce acest risc.

Educația părinților și a îngrijitorilor este crucială: recunoașterea semnelor de deshidratare, cunoașterea regulilor de igienă și a măsurilor de rehidratare timpurie pot preveni complicațiile grave și spitalizarea.

Când trebuie consultat medicul?

Majoritatea episoadelor de diaree la copii sunt autolimitate și pot fi gestionate acasă, cu rehidratare și alimentație adecvată. Totuși, există situații în care consultația medicală devine obligatorie, pentru a preveni complicațiile sau pentru a identifica cauze mai grave.

Semnele de deshidratare sunt principalele semnale de alarmă care trebuie să determine părinții să solicite ajutor medical. Dacă copilul are gura uscată, plânge fără lacrimi, nu urinează timp de mai multe ore sau prezintă letargie este nevoie de evaluare și, posibil, de rehidratare intravenoasă. De asemenea, scăderea în greutate rapidă este un indiciu serios, în special la sugari.

Prezența febrei persistente (peste 38,5–39°C) sau care nu răspunde la tratament simptomatic poate indica o infecție bacteriană severă sau o altă cauză sistemică ce necesită investigare. La fel, diareea cu sânge, cu mucus abundent sau dureri abdominale severe, trebuie evaluată medical, pentru a exclude infecții invazive sau boli inflamatorii intestinale.

Dacă diareea durează mai mult de 3 zile la un copil altfel sănătos sau mai mult de 24 de ore la un copil sub 6 luni, trebuie consultat medicul. În cazul copiilor cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabet, boli cardiace sau imunodeficiențe, orice episod de diaree poate avea consecințe mai grave și necesită monitorizare atentă.

În plus, vărsăturile persistente care împiedică administrarea lichidelor sau apariția unor simptome asociate (erupții cutanate, dificultăți de respirație, convulsii) necesită îngrijiri medicale urgente. Părinții nu trebuie să amâne consultul din teama de a exagera – în pediatrie, evaluarea timpurie este esențială.

Diareea la copii este o afecțiune comună, dar care poate evolua rapid spre complicații dacă nu este tratată corespunzător. Identificarea cauzei, menținerea unei hidratări adecvate și alimentația corectă sunt elementele de bază ale tratamentului. Cunoașterea semnelor de alarmă și consultarea medicului în timp util sunt esențiale pentru prevenirea evoluției severe. Prin măsuri simple de igienă și vaccinare, multe episoade pot fi prevenite, protejând astfel sănătatea celor mici.

Întrebări frecvente despre diareea la copii

Iată câteva dintre întrebările frecvente pe care ni le adresează părinții referitor la diareea la copii.

Poate fi cauzată diareea de apariția dinților la bebeluși?

Este un mit frecvent. Deși mulți părinți observă diaree ușoară în timpul erupției dentare, studiile arată că apariția dinților în sine nu cauzează diaree. Totuși, bebelușii în această perioadă introduc mai multe obiecte în gură, ceea ce crește expunerea la germeni și riscul de infecții virale sau bacteriene. Diareea coincidentă este, deci, adesea rezultatul unei infecții ușoare.

Ce diferențiază o diaree infecțioasă de una cauzată de alimentație?

Diareea infecțioasă apare brusc, este adesea însoțită de febră, vărsături sau dureri abdominale, și poate fi transmisibilă. Cea alimentară (intoleranțe, exces de zahăr sau grăsimi) apare frecvent după consumul unui aliment nou sau nepotrivit, nu este însoțită de febră și se rezolvă rapid după modificarea dietei. Prezența sângelui sau mucusului în scaun sugerează o cauză infecțioasă sau inflamatorie.

Pot continua alăptarea în timpul diareei?

Da, alăptarea trebuie continuată. Laptele matern este ușor digerabil, oferă anticorpi și ajută la refacerea mucoasei intestinale. Nu există nicio justificare pentru întreruperea alăptării, chiar dacă sugarul are diaree sau vărsături. Dimpotrivă, întreruperea poate agrava starea nutrițională și deshidratarea.

Când trebuie evitat laptele de vacă în diaree?

La unii copii, în special sub 2 ani, diareea poate duce la o intoleranță temporară la lactoză, mai ales după o infecție virală intestinală. În aceste cazuri, consumul de lapte de vacă poate prelungi simptomele. Este recomandat ca laptele să fie înlocuit temporar cu formule fără lactoză, doar la indicația medicului. Această intoleranță este tranzitorie și dispare în 1-2 săptămâni.

Cât timp poate dura o diaree normală după o infecție virală?

După un episod de gastroenterită virală, tranzitul intestinal poate rămâne modificat pentru 1–2 săptămâni. Aceasta se numește „diaree post-infecțioasă” și este frecventă, mai ales la copiii mici. Atât timp cât copilul este hidratat, în stare generală bună și ia în greutate, nu este considerată alarmantă.

Sunt utile sucurile naturale în rehidratarea copilului cu diaree?

Sucurile naturale nu sunt recomandate pentru rehidratare în diaree. Acestea pot conține cantități mari de zahăr (fructoză), care atrag apă în intestin și pot agrava diareea osmotică. Mai potrivită este administrarea de soluții de rehidratare orală, preparate corect sau cumpărate din farmacie.

Poate apărea diareea la un copil care nu mănâncă „nimic nou”?

Da. Diareea nu apare doar din cauza unui aliment nou. Ea poate fi declanșată de virusuri din mediu, stres, modificări ale florei intestinale (inclusiv după antibiotice) sau tulburări de motilitate. Chiar dacă dieta copilului nu s-a schimbat, alți factori externi pot contribui la apariția simptomelor.

Există un risc crescut de diaree la copiii care merg la creșă?

Da. Colectivitățile cresc expunerea la virusuri și bacterii gastrointestinale. Rotavirusul, norovirusul și adenovirusul sunt frecvent întâlniți în grădinițe și creșe. Copiii mici au sistemul imunitar imatur și obiceiuri de igienă neformate, ceea ce face ca diareea să fie una dintre cele mai frecvente afecțiuni în acest context.

Ce este diareea funcțională? Este periculoasă?

Diareea funcțională apare în absența unei cauze organice identificabile. Este frecventă la copiii de vârstă preșcolară și se caracterizează prin scaune moi dimineața, cu stare generală bună, fără semne de deshidratare sau afectare nutrițională. De obicei, nu necesită tratament, dar trebuie exclusă o patologie organică înainte de a pune diagnosticul.

Cât de des se poate administra soluția de rehidratare orală?

Soluțiile de rehidratare orală se administrează în funcție de greutatea copilului și severitatea pierderilor. În general, se recomandă:

50 ml/kg pentru deshidratare ușoară
100 ml/kg pentru deshidratare moderată
Administrarea trebuie să fie fracționată (la fiecare 5-10 minute), pentru a evita vărsăturile. La fiecare episod de scaun diareic, se adaugă încă 10–20 ml/kg de lichide.

Avantajele consultului și tratamentului medical pediatric în Elytis Hospital

La Elytis Hospital, fiecare copil este tratat cu grijă, empatie și competență profesională, într-un mediu sigur și prietenos, adaptat nevoilor specifice ale pediatriei. Alegerea acestei unități spitalicești pentru gestionarea unui episod de diaree sau a oricărei afecțiuni pediatrice aduce o serie de beneficii concrete pentru copii și părinți deopotrivă:

Expertiză pediatrică multidisciplinară

Departamentul de Pediatrie din Elytis Hospital este format din medici pediatri cu experiență vastă, cu supraspecializări în gastroenterologie pediatrică, boli infecțioase, nutriție sau alergologie. Cazurile mai complexe sunt abordate în echipă multidisciplinară, ceea ce permite un diagnostic corect și tratamente personalizate, chiar și pentru formele persistente sau recurente de diaree.

Infrastructură modernă și sigură pentru copii

Elytis oferă salonuri pediatric adaptate, cu dotări moderne, condiții hoteliere excelente și un mediu gândit pentru a reduce anxietatea celor mici. Spitalul dispune de laboratoare de analize performante și aparatură de ultimă generație pentru investigații rapide (ecografii abdominale, teste de digestie și absorbție, analize microbiologice extinse etc.).

Diagnostic rapid și intervenție timpurie

Unul dintre avantajele majore ale consultului în cadrul Elytis Hospital este posibilitatea stabilirii rapide a diagnosticului printr-un pachet integrat de analize și evaluări. Acest lucru este esențial mai ales în cazurile cu risc de deshidratare, unde intervenția precoce poate preveni spitalizarea prelungită sau complicațiile severe.

Acces la soluții terapeutice avansate

Pe lângă tratamentul simptomatic standard, Elytis oferă acces la formule alimentare speciale (fără lactoză, hipoalergenice), probiotice de generație nouă, rehidratare intravenoasă sub monitorizare atentă, protocol modern pentru tratarea diareei post-antibiotic, parazitare sau inflamatorii, ghiduri de urmărire nutrițională și recuperare post-episod

Comunicare deschisă cu părinții și educație medicală

Părinții beneficiază de informații clare și detaliate despre afecțiunea copilului, planul de tratament, regimul alimentar și semnele de alarmă. Consulturile sunt însoțite de consiliere nutrițională și educațională, astfel încât familia să poată gestiona eficient situația acasă și să prevină recidivele.

Continuitate în îngrijire și monitorizare post-tratament

Elytis Hospital asigură monitorizare continuă post-tratament, prin controale periodice sau telemedicină, pentru a verifica recuperarea copilului, adaptarea alimentației și revenirea la o stare generală optimă. În plus, baza de date medicală internă permite o urmărire eficientă a istoricului pacientului în cazul unor recidive sau afecțiuni asociate.

Alegerea Elytis Hospital pentru consultul pediatric oferă părinților siguranța unui diagnostic corect, tratament eficient și îngrijire atentă, într-un mediu medical centrat pe nevoile copilului și ale familiei. Fie că este vorba de o diaree ușoară sau de o afecțiune cronică, expertiza și infrastructura oferite aici sunt garanția unei recuperări rapide și complete. Fă o programare chiar acum!

Surse:

Australia, Healthdirect. “Diarrhoea in Children.” Www.healthdirect.gov.au, 1 Nov. 2021, www.healthdirect.gov.au/diarrhoea-in-children, accesat la 30.07.2025;
“Diarrhea in Children.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/diarrhea-in-children, accesat la 30.07.2025;
“Diarrhea in Children – Pediatrics.” MSD Manual Professional Edition, www.msdmanuals.com/professional/pediatrics/symptoms-in-infants-and-children/diarrhea-in-children, accesat la 30.07.2025;
NHS website. “Diarrhoea and Vomiting.” Nhs.uk, Apr. 2018, www.nhs.uk/symptoms/diarrhoea-and-vomiting/, accesat la 30.07.2025;
World Health Organization. “Diarrhoeal Disease.” Who.int, World Health Organization: WHO, 7 Mar. 2024, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diarrhoeal-disease, accesat la 30.07.2025.

Articole recomandate

Categorii