De ce nu sunt toate cicatricile la fel? Cicatrizarea și estetica în chirurgia generală
Cicatrizarea reprezintă un proces fiziologic complex, rezultat al reparației tisulare după o intervenție chirurgicală. Aspectul final al cicatricii este influențat de o multitudine de factori, atât intrinseci, cât și extrinseci.
În cadrul chirurgiei generale, optimizarea rezultatelor estetice, alături de cele funcționale, reprezintă un aspect important al managementului postoperator.
Factori care influențează cicatrizarea
- Tehnica de sutură:
- Alegerea materialului de sutură (resorbabil sau neresorbabil) și a tehnicii de sutură (simplă, intradermică, etc.) influențează direct tensiunea la nivelul plăgii și, implicit, aspectul cicatricii.
- Suturile intradermice, de exemplu, sunt asociate cu cicatrici liniare mai fine.
- Tehnica chirurgicală:
- Intervențiile minim invazive (laparoscopice, robotice) generează incizii de dimensiuni reduse, diminuând astfel dimensiunea și vizibilitatea cicatricilor.
- Precizia chirurgicală și respectarea liniilor de tensiune ale pielii sunt esențiale pentru un rezultat estetic optim.
- Îngrijirea postoperatorie:
- Managementul adecvat al plăgii, incluzând curățarea, aplicarea pansamentelor sterile și evitarea tensiunii asupra plăgii, contribuie la o cicatrizare corectă.
- Utilizarea agenților topici (geluri sau creme pe bază de silicon) poate influența pozitiv aspectul cicatricilor.
- Factori individuali:
- Predispoziția genetică, vârsta, tipul de piele și comorbiditățile (diabet, afecțiuni vasculare) pot afecta procesul de cicatrizare.
- Tendința la formarea cicatricilor keloide sau hipertrofice este determinată genetic.
Tipuri de suturi și implicații clinice
- Suturi resorbabile:
- Sunt descompuse prin hidroliză sau enzime tisulare.
- Utilizate frecvent în sutura planurilor profunde sau a pielii cu vindecare rapidă.
- Suturi neresorbabile:
- Necesită îndepărtare mecanică.
- Asigură suport mecanic pe termen lung, fiind indicate în zonele cu tensiune crescută.
- Suturi intradermice:
- Plasate în derm, cu minimă reacție tisulară.
- Rezultă în cicatrici liniare fine.
Management postoperator al cicatricilor
- Curățarea plăgii:
- Se efectuează cu soluții antiseptice blânde, pentru a preveni infecțiile.
- Pansamente sterile:
- Mențin un mediu umed, favorizând reepitelizarea.
- Protejează plaga de contaminare.
- Protecție solară:
- Expunerea la radiații UV poate induce hiperpigmentare.
- Se recomandă utilizarea cremelor cu factor de protecție solară.
- Agenți topici:
- Produsele pe bază de silicon hidratează pielea și reduc tensiunea la nivelul cicatricii.
- Pot diminua aspectul cicatricilor hipertrofice.
Considerații Clinice
- Evaluarea preoperatorie a factorilor de risc individuali este esențială.
- Alegerea tehnicii chirurgicale și a materialelor de sutură trebuie individualizată.
- Educația pacientului privind îngrijirea postoperatorie este crucială pentru rezultate optime.
Aspectul cicatricilor postoperatorii, este influentat de o serie complexa de factori. O abordare clinica riguroasa, care include evaluarea individualizata a pacientului, o tehnica chirurgicala precisa si un management postoperator adecvat, este esentiala pentru a obtine rezultate estetice si functionale optime.
Ultima revizuire medicală:
10.06.2025, Dr. Anamaria Enăchescu – Medic Specialist Chirurgie Generală
Referințe:
- „Scars”. NHS, 2023.
- Commander, Sarah Jane, et. al. „Update on Postsurgical Scar Management”. Seminars in Plastic Surgery, 2016, vol. 30, nr. 3, pg. 122 – 128.